1,194 matches
-
în proces de dezvoltare în ceea ce privește perfecțiunea actualității sale concrete de a cunoaște ceea ce este în mod actual de cunoscut 377. Sunt importante relațiile dintre perfecțiune și potențialitate pe de o parte, și dintre perfecțiune și actualitate, pe de altă parte. Infinitatea absolută a potențialității divine poate fi numită "coincidența cu o anumită posibilitate". A fi posibil înseamnă a fi un obiect posibil a cunoașterii divine. În cazul actualității aceeași noțiune a coincidenței poate fi folosită: actualitatea divină este toată actualizată. Se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
viitorul este parțial nedeterminat, iar prezentul este chiar procesul determinării. Este o greșeală din această perspectivă să se considere, precum considera Leibniz, că lumile posibile sunt aliniate în eternitate așteptând actualizare prin decret divin. Mai degrabă, lumile posibile sunt în infinitatea lor, moduri în care lumea actuală ar putea fi436. Perspectiva lui Hartshorne asupra modalității acordă actualității prioritate asupra posibilității, identificând actualul cu ceea ce este definit și posibilul cu ceea ce este indefinit. În ceea ce privește lumile posibile, Hartshorne preferă să vorbească despre stări-lumești
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea modernă a inteligenței a fost dată de Descartes. Filosoful francez definea inteligența ca fiind mijlocul de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 17 creat, iar planul vertical sugerează prezența unor niveluri de structurare a creativității 21 . Conceptul psihologic de creativitate desemnează dispoziția
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
si asupra stabilirii componentelor și funcțiilor ei. Se pare ca definiția cea mai apropiată de Înțelegerea modernă a inteligenței a fost dată de Descartes. Filosoful francez definea inteligența ca fiind mijlocul de a achiziționa o știință perfectă privitoare la o infinitate de lucruri. Găsim În această definiție 25 Roco Mihaela., Creativitate și inteligență emoțională .Iași, Polirom, 2001,p.248. George-Ștefan COMAN 19 intuirea celor două poziții actuale ale noțiunii de inteligență: ca sistem complex de operații; ca aptitudine generală. Când vorbim
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
operată de Noam Chomsky, creatorul gramaticii generative, între competență și performanță. După Chomsky, competența lingvistică înseamnă cunoștințele de bază ale unui vorbitor-ascultător ideal dintr-o comunitate de limbă perfect omogenă, care permit acestui utilizator să producă și să înțeleagă o infinitate de enunțuri pe baza unui corpus finit de reguli. Performanța (proficiency) este înțeleasă ca procesul de aplicare a cunoștințelor de bază în utilizarea limbii, prin care se înțelege de obicei codarea și decodarea. Noam Chomsky (1988) a susținut teoria ineismului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cauze multiple, pe care nu le putem dezvolta aici, această idee este falsă: DD și DI sînt două moduri de citare independente unul de celălalt, care funcționează în regimuri enunțiative disjuncte. În cazul discursului indirect, enunțiatorul care citează are o infinitate de moduri de a traduce vorbele citate, dat fiind că nu cuvintele exacte sînt raportate, ci ideea: Se povestește că difuzorul englez al filmului, Ray Santilli, a cunoscut un anume Jack Barnett în timpul unui sejur la Cleveland (Ohio), unde căuta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui / 156 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers / 159 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității / 161 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de decani. În același timp cu imaginea asupra universului promovat de astrologie apare o nouă imagine a universului specifică Renașterii în care acesta este considerat infinit. Cum toate concepțiile despre lume își găsesc originea în filosofia antică și cea privind infinitatea universului poate fi regăsită la Lucretius, în De rerum natura, care preciza: "că spațiul lipsit de măsură și capăt / Nemărginit se întinde oriunde și în orișice parte"167. Dar este puțin probabil ca lucrarea filosofului latin să fie cunoscută de către
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care determină ideea infinitului, ideea care nu poate fi percepută de individ, dar nici nu poate fi negată de către acesta, pentru că există componente ale existenței ce se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de individ, dar nici nu poate fi negată de către acesta, pentru că există componente ale existenței ce se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a universului infinit, în care lumea "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri, pentru că circumferința și centrul ei sunt Dumnezeu care este pretutindeni
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acceptate pentru că au fost considerate ca ipoteze pur matematice, el fiind din acest punct de vedere în continuarea unei concepții aristotelice și separând de ceea ce este în act - infinitul și în potență - finitul 171. Așa cum surprindea Alexandre Koyre ideea de infinitate a fost exprimată mai degrabă ca o imposibilitate a finitudinii: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"172. Când la acestea s-a mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
principale se regăsește sub forma unei metafore și astfel complexitatea mesajului crește. Universul este reprezentat sub forma unui animal viu178, cu dimensiuni infinite. Concepția sa combină două dintre direcțiile fundamentale revoluționare din acea perioadă: ideea universului infinit și cea heliocentrică. Infinitatea universului repoziționează Pământul față de celelalte corpuri cerești, oferindu-i acestuia același statut cu cel al oricărui corp ceresc. La aceasta se mai adaugă și ideea că Pământul se află în mișcare, completează imaginea de ansamblu a teoriei cosmologice a lui
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moderne, dar reprezintă un prim pas spre transformare conceptuală și imagistică. Un al doilea element fundamental în dezvoltarea noului imaginar rațional este constituit de asimilarea și integrarea matematicii în explicarea universului. Nicolaus Cusanus în De docta ignoratia, atunci când susține ideea infinității universului, apelează la două forme de argumentare: cea de tip teologic și de tip matematică. Calculele necesare pentru a reprezenta universul au făcut ca matematica să fie asimilată în cadrul discursului științific. Nicolaus Copernicus atunci când susține ideea heliocentristă avea deja instrumentele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trei denunțuri repetate cu acuzații grave, dintre care spicuim: filosoful detestă orice religie, refuză să participe la liturghie, nu crede în transsubstanțiere, Sfânta Treime, imaculata concepție, ispășirea păcatelor, contestă divinitatea lui Iisus, consideră că universul este etern și există o infinitate de lumi care sunt mereu create, crede în metempsihoză, îi desconsideră pe călugări și preoți considerându-i pe toți niște măgari, practică magia, adăugând pentru exemplificare formule magice și cărți de magie, și se dedă plăcerilor trupești. După primul denunț
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
divinitatea lui Iisus Cristos, "imaculata concepție" etc. Cel de-al treilea grup de abateri se referă la concepția cosmologică a lui Bruno. Lucrările sale abundă de astfel de idei care ar putea fi considerate eretice. În primul rând ideea privind infinitatea universului. Concepția lui Cusanus a stârnit controverse din momentul enunțării sale, dar autorul său nu a fost acuzat pentru că a prezentat-o ca teorie și ca o reprezentare posibilă a realității. Aceeași subtilitate o încearcă și Bruno când se apără
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
reprezentare posibilă a realității. Aceeași subtilitate o încearcă și Bruno când se apără vizavi de ideile considerate eretice, dar fără efect pentru că se consideră că lucrările sale descriu realitatea așa cum a văzut-o autorul. La aceasta s-a adăugat ideea infinității numerice a lumilor care contravine ideii de lume unică și finită promovată de biserică. În acest context ideea geocentrismului nu mai avea sens și astfel este adăugată pe lista acuzațiilor și ideea heliocentrică promovată de Copernic. Dincolo de acestea s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omenești. Idolii tribului (idola tribus) "își au izvorul în însăși natura omenească, (...) în genul omenesc"54. Omul nu poate ajunge la cunoașterea adevărului nici prin simțuri și nici prin intelect, deoarece ceea ce percepem și gândim nu poate cuprinde universul în infinitatea sa: "Căci este fals că simțurile omului sunt măsura lucrurilor; dimpotrivă, toate percepțiile, fie ale simțurilor, fie ale minții, sunt pe măsura omului și nu pe măsura universului"55. Acești idoli au apărut ca urmare a posibilității reduse a intelectului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Lupta pentru univers Una dintre cele mai cunoscute revoluții realizate la nivelul științei la începutul secolului al XVII-lea a fost cea a viziunii asupra cosmosului. Trecerea de la teoriile geocentrice la cele heliocentrice și de la ideea finitudinii la cea a infinității reprezintă o revoluție importantă pentru modalitatea de a percepe lumea. Aceste transformări nu s-au realizat brusc, ci treptat, inserându-se între concepțiile oficiale, inițial ca teorie, fără legătură cu realitatea, pentru ca ulterior să fie considerate ca noua imagine a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două secole mai târziu atunci când gânditorul englez a sintetizat și perfecționat-o. Totuși acest demers de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci din două diferite. În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin structură nu avea cum să fie heliocentrică, pentru că așa cum preciza Giordano Bruno lumea nu are un centru ea fiind o sferă cu raza infinită și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin structură nu avea cum să fie heliocentrică, pentru că așa cum preciza Giordano Bruno lumea nu are un centru ea fiind o sferă cu raza infinită și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind infinitatea universului combătea ideea geocentrică doar din perspectivă faptului că universul nu are un centru și, astfel, toate planetele au același statut la nivelul universului. Cea de-a doua concepție este cea heliocentrică dezvoltată inițial de către Copernic, susținută ulterior de către Galileo
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o teorie susținută de din ce în ce mai multe persoane, s-a renunțat și susținerea ideii ca supoziție a fost condamnată. Semnificativ în acest caz este procesul lui Galilei. Orice teorie care contrazicea viziunea oficială a fost condamnată. 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii Primul grup de teorii care contraziceau ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a fost condamnată. Semnificativ în acest caz este procesul lui Galilei. Orice teorie care contrazicea viziunea oficială a fost condamnată. 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii Primul grup de teorii care contraziceau ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității universului, dar, doar, ca ex suppositiones. Atunci când vorbește despre existența unor corpuri infinite folosește propozițiile ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"127. Aceste precauții pe care le-a luat filosoful pentru ca ideea infinității, în părțile sale care contraziceau dogmatica catolică, să fie privită ca supoziție nu sunt suficiente pentru a se putea accepta cu ușurință ideea infinității. Mai ales că dincolo de verbal s-a constituit și o viziune prin care ideea infinitului era
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]