3,341 matches
-
fost supravegheați continuu (acasă și la noul serviciu), impunându-li-se un program strict. Colegii de muncă aveau să-i privească, o vreme, cu retractilitate și suspiciune, dat fiind faptul că Securitatea inculcase zvonul că persoanele nou-încadrate sau transferate erau informatori (!). și în perioada deportării, unii muncitori mai sunt încă maltratați, alții, batjocoriți. Există chiar cazul unui deportat bătut și ținut în cătușe timp de trei zile, fără mâncare (Arsene, 1997, vol. 1, p. 299). Cei considerați a fi în continuare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de limite procedurale. Procesul, ni s-a scris în răspunsuri, fusese legal, corect, iar termenul de recurs era depășit. Mircea Ionescu-Quintus era ministru al Justiției și pare de la sine înțeles că nu dorea să deschidă cutia Pandorei, el știindu-se informator, după cum am aflat ulterior din presă. Noi, nu. Despre frică, despre violența instituțională de-abia acum au început să scrie psihologii. Așa cum arată Adrian Neculau, istoricii și scriitorii au abordat acest subiect. Mecanismele fricii, contabilitatea acțiunilor legale și a celor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
membru al familiei, arestarea unui membru al familiei, divorțul și/sau recăsătorirea soției; (c) condamnări politice ulterioare detenției: domiciliu obligatoriu, degradare civică, detașament de muncă; ( d) contacte cu Securitatea: anchetare, urmărire, control la locul de muncă, încercări de recrutare ca informator; (e) probleme ocupaționale: dificultăți de angajare în posturi corespunzătoare pregătirii profesionale, efectuarea de munci necalificate/sub nivelul pregătirii profesionale; ( f) dificultăți legate de accesul în instituțiile de învățământ universitar: respingerea cererii de admitere la universitate, nereușita la examenul de admitere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tema contactelor cu Securitatea, iar restul de 6 (27,3%) s-au exprimat într-un mod mai degrabă reticent, ocolind pe cât posibil acest subiect de discuție. Conform descrierilor, controlul social era efectuat în mod conjugat prin intermediul cadrelor specializate și al informatorilor serviciilor de securitate. 17 persoane (77,3%) au mărturisit că au fost anchetate după ieșirea din închisoare, fie de câteva ori - 12 (54,5%)-, fie periodic - 5 (22,7%). În majoritatea cazurilor, anchetele au urmărit obținerea de informații atât despre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale anchetării au fost suspectarea de a fi membru al unei organizații, de a plănui trecerea ilegală a granițelor țării și practicarea presei clandestine. Unul dintre scopurile convocării la anchetă a foștilor deținuți politici era intenția de recrutare a unor informatori din rândul acestora. Conform unei persoane intervievate, „fiecăruia dintre foștii deținuți i se propunea la ieșirea din închisoare să colaboreze cu Securitatea, dar majoritatea au refuzat. Cu toate acestea, erau priviți adesea cu suspiciune și reticență de către ceilalți colegi sau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
suspiciune și reticență de către ceilalți colegi sau cunoștințe”. 14 subiecți (63,6%) au evocat faptul că anchetatorii au încercat o dată sau de mai multe ori să-i convingă să colaboreze cu organele de Securitate. Pe parcursul descrierii tentativelor de recrutare ca informatori, 12 dintre cei intervievați (54,5%) au adăugat, în mod spontan, faptul că au refuzat cu hotărâre orice propunere sau au dat răspunsuri evazive, până când organele Securității au renunțat să mai exprime solicitări în acest sens. Printre metodele de anchetare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în încercarea de a desfășura o viață socială normală. Conform descrierilor, epuizarea fizică și nervoasă, teama și sentimentele de neîncredere au constituit factori determinanți ai disfuncțiilor sociale. Foștii deținuți politici erau conștienți de modalitățile de monitorizare indirectă, prin infiltrarea de informatori ai serviciilor de Securitate în toate mediile sociale sau profesionale, în majoritatea grupurilor mari și mici. Rolul lor era acela de a denunța discuțiile sau referirile defăimătoare la adresa guvernului, precum și orice informație care ar fi putut fi utilă serviciilor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Rolul lor era acela de a denunța discuțiile sau referirile defăimătoare la adresa guvernului, precum și orice informație care ar fi putut fi utilă serviciilor de Securitate, fiind instruiți să încurajeze abordarea unor astfel de subiecte în cadrul discuțiilor. Nu rareori însă acești informatori erau suspectați de colegii de muncă și, ca atare, evitați. După spusele unuia dintre subiecții intervievați, „comuniștii își aveau oamenii lor infiltrați peste tot: la locul de muncă, printre vecini. La început nu aveai de unde să știi care e turnător
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să știi care e turnător, dar după un timp mi-am dat seama și știam de acum cu cine trebuie și cu cine nu trebuie să vorbesc”. 12 dintre subiecții intervievați (54,5%) au susținut că au sesizat prezența unor informatori printre colegii de serviciu sau de facultate, iar 11 persoane (50,0%) au mărturisit faptul că au evitat pe cât posibil contactele sociale din prudență și din dorința de a ocoli eventuale noi confruntări cu organele de Securitate. Din punctul lor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și ieșirea în curte, astfel că celula a fost singurul lor univers pentru ani de zile. Un al treilea cerc penitenciar era cel interior, determinat de frica de a-ți exprima gândurile, numit și „închisoarea sufletului”. Existența ei se datora informatorilor din celulă, recrutați dintre deținuți, dar și agenților de Securitate infiltrați în celulă. De asemenea, în unele închisori, tortura, umilințele și privațiunile (de a se întâlni cu familia) au fost în continuare prezente. În memoriile foștilor prizonieri ai lagărelor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
colegi de celulă, tineri studenți, taciturni și înfricoșați, n-au vorbit nimic. Refuzau orice comunicare. Mai târziu am înțeles de ce s-au comportat astfel. Sunt convins că trecuseră prin experiment și acum fuseseră plasați în celula noastră pe post de informatori. După două luni am fost transferat, împreună cu Chivulescu, la subsolul închisorii, Camera 1. A.N.: și, în sfârșit, ați fost... N.I.: Da, am fost transferat la subsolul închisorii, unde se aflau trei camere mari destinate celor cu muncă silnică. A
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unul dintre priciuri. Abia mai târziu, după începerea experimentului în această cameră, mi-am dat seama că, de fapt, eram așteptat aici și că cei doi colegi aveau instrucțiuni precise în privința mea. Ei făceau parte din echipa lui Țurcanu: erau informatori plasați printre deținuți, pentru a afla tot ceea ce mulți dintre noi nu declaraseră la anchetele inițiale. O dată cu declanșarea măcelului în camera noastră, cei doi colegi s-au dovedit a fi torționari - și ce torționari! A.N.: Relatați despre discuțiile cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a afla tot ceea ce mulți dintre noi nu declaraseră la anchetele inițiale. O dată cu declanșarea măcelului în camera noastră, cei doi colegi s-au dovedit a fi torționari - și ce torționari! A.N.: Relatați despre discuțiile cu... N.I.: Da, colegii noștri informatori erau bine instruiți. Tehnica era simplă și eficace. Ei povesteau despre activitatea lor anticomunistă, despre acțiunile lor riscante, despre organizațiile din care au făcut parte și, în același timp, îndemnau la rezistență. Mulți dintre colegi s-au antrenat în astfel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care au făcut parte și, în același timp, îndemnau la rezistență. Mulți dintre colegi s-au antrenat în astfel de discuții și au început să relateze fapte nedeclarate la anchetele inițiale, despre organizații și persoane încă nearestate. În felul acesta, informatorii au putut afla date importante despre rezistența anticomunistă nedepistată încă, date pe care le vor folosi o dată cu începerea experimentului. Din când în când, câte unul dintre aceștia era chemat la grefa închisorii. La întoarcere ne spunea că a fost anchetat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informaticetc "6.5.3.6. Infractorii tipici ai sistemelor informatice" De la început trebuie menționat că o mare parte a delincvenților își încetează misiunea prin utilizarea unor mijloace convenționale: intimidarea, anchetarea și apelarea la informatori. Cele mai importante metode de informare privind suspecții se bazează pe supravegherea lor discretă, lucrul în comun sau asocierea. De multe ori, persoanele ce se despart oferă informații prețioase despre partenerul lor de viață. Nu trebuie neglijate categoriile dintr-o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în contemporaneitate de elemente străine, împrumutate fără măsură. A recurs la transcrierea fidelă a textelor, pe care le-a însoțit de numeroase adnotări. În unele cazuri are grijă să noteze nu numai localitatea unde a efectuat culegerea, ci și numele informatorului. Spre a întregi imaginea vieții românilor din Bihor, a scris un studiu etnografic și un altul despre graiul din această regiune (printre primele în lingvistica românească). Pasionat de problemele școlii, P. a avut și bogate preocupări didactice. A realizat o
POMPILIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi că televiziunea poate modela forme noi de agresivitate. Prin televiziune sunt Învățate tehnici, metode și tactici eficiente prin care se pot comite acte de violență. Atenția privitorului, mai ales a celui motivat În angajarea În acte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și probant ce-l caracterizează, aduce la lumină un studiu de caz, dosarul de cadre al tatălui său și dialectica structurării autobiografiei În contextul registrului de interpretări comuniste. Nu este uitat, În analizele Întreprinse, informatorul de lângă noi, pe care Germina Nagâț ni-l reamintește prin ipostazele, implicările și consecințele acțiunii lui. Liviu Antonesei ne vorbește, pe pielea lui, de cenzura noastră, cea de toate zilele, de formele insinuării, ca și de unele strategii de evitare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poporului”, „Luminătoriul” cu materiale de literatură populară culese din Bihor și Crișana. Textele - doine, cântece, strigături, balade, povești -, multe de o valoare artistică deosebită, sunt reprezentative pentru zonele de unde au fost adunate. Culegătorul notează numai localitățile, fără nici o indicație asupra informatorilor, și face adesea confuzii între specii. Din bogatul material cules, P. a publicat în Lira Bihorului (1894) doar balade. A scris și proză, strânsă în volumele Cu vârful penei (1894) și Suspin și zâmbire (1899). SCRIERI: Cu vârful penei, Gherla
PAPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288681_a_290010]
-
a constat în conformarea la principiile acestei prime modernități, care au mizat pe adecvarea utilitaristă și normativistă a rolurilor individuale față de cerințele programelor instituționale ale statului totalitar. Sistemele de supraveghere și de integrare puse în funcțiune de statul totalitar angajau „informatori” multipli pentru a face controlul social cât mai eficient. În perioada de tranziție, persoanele își câștigă drepturi și libertăți, se autonomizează în raport cu organizațiile și încep să despartă socializarea (venită din afară) de propria subiectivitate. Toate evenimentele, cu semnificațiile lor, încep
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la năravurile tranziției. Mult mai greu poți pricepe refuzul dialogului public în cazul atâtor episcopi chemați să slujească Evanghelia. Graba cu care se vrea lichidată, în termeni retorici, problema relației cu fosta poliție politică arată puținătatea credinței celor care, devenind informatori ai Securității și colaboratori ai organelor „de partid și de stat”, au uitat cuvintele lui Hristos: „nimic nu este acoperit care să nu se descopere și nimic ascuns care să nu se cunoască”. În mod tradițional, Biserica a judecat cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
discotecă până în anul 1990. La o anumită speranță îndemnau doar comentariile postului de radio Europa Liberă; cei foarte norocoși aveau privilegiul de a citi cărți rare sau chiar interzise, sub formă de copii xerox. În acest climat, duelurile verbale cu informatorii Securității s-au întețit, iar suspiciunile și angoasa au crescut de ambele părți. Tristețile solitare ale adolescentului - blocat între instinctul de conservare și disprețul total față de sistem - s-au adâncit în anonimat din cauza mizerabilului decor urban al supraviețuirii. Viața de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime reclamând faptul că, încă din faza anchetării, condamnările lor erau cunoscute), dar și constituirea de rețele de informatori în cadrul închisorilor - practică ce avea să fie extinsă la nivelul întregii societăți odată cu desființarea oficială a detenției pe motive politice. Capitolul Itc "Capitolul I" Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și coloniitc "Desfășurarea evenimentelor. Penitenciare și colonii" 1. Suceavatc "1. Suceava" Începuturile. „Reeducarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
fost ulterior exportată mișcarea. Cine au fost membrii administrației cu care au colaborat Țurcanu și Bogdanovici? În afara prezenței importante a lui Iosif Nemeș la Suceava, mai este menționat ofițerul politic Stângă; acesta ar fi primit de la Țurcanu recomandări cu privire la selectarea informatorilor în aprilie 1949, probabil pentru a avea colaboratori și după primul transfer de deținuți către Pitești. După plecarea lui Țurcanu din penitenciar, colaboratorul direct al lui Stângă a rămas Bogdanovici 4. Mărturiile despre cei doi principali actori din Suceava sunt
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru 1. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]