1,347 matches
-
dorință a pacienților de a primi informații detaliate cu privire la boala lor, în vederea unei mai bune autoîngrijiri; pe de altă parte, pacienții reclamă necesitatea de a participa la luarea deciziilor majore care îi privesc, afirmând că aceasta le diminuează senzația de insecuritate. Un alt studiu prospectiv recent [76] a fost proiectat pentru a răspunde la întrebarea dacă un program structurat de educație a pacienților cu IRC în predializă ameliorează în realitate supraviețuirea, reduce costurile și crește calitatea vieții pacienților. Acest program a
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
și ar fi sursa pulsiunilor și conflictelor interioare, mai ales în situația nesatisfacerii lor. Eul ar reprezenta confruntarea Sinelui cu realitatea concretă în căutarea satisfacerii nevoilor sinelui, de asemenea sursă permanentă de tensiuni interioare din cauza lipsurilor, frustrărilor, pericolelor, agresiunii și insecurității. Supraeul ar reprezenta raportarea primelor două la ceea ce cultura și civilizația au ca efect asupra individului: constrângeri sociale, etice și morale, care la rândul lor pot fi surse de conflicte generatoare de pulsiuni cu efecte asupra comportamentului. Prin urmare comportamentul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tipuri de pro-cese ar putea influența probabilitatea diferențiată a agresivității în funcție de factorul sex: percepția amenințării și frica de pedeapsa socială. Argumentele autorilor au la bază două ipoteze. Pe de o parte, ideea conform căreia oamenii resimt un anumit sentiment de insecuritate în relațiile cu ceilalți (Richardson, Vandenberg și Humphries, 1986 citat de Richardson et al., 1999) și, pe de altă parte, faptul că oamenii reacționează agresiv la o amenințare (Taylor și Epstein, 1967; Richardson et al., 1999). În acest sens, agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
denumit "victime provocatoare". Alți copii, mult mai anxioși și cu mai puțină încredere în ei înșiși, nu se apără deloc, aceștia sunt "victime pasive" (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). Maltratarea de către părinți poate crea un sentiment de insecuritate socială, mai ale față de adulți. Dacă copilul neglijat este dependent de părinți, cerșind în permanență aprobarea acestora, copilul maltratat îi evită, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de ei. În absența unui model de relaționare adecvat, acești copii nu reușesc să-și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mare al violenței mediatizate asupra învățării și manifestării agresivității. În societățile moderne, indivizii sunt frecvent supuși violenței, reale sau fictive. Invazia mijloacelor media de-a lungul secolului XX a permis o transmitere rapidă și masivă de informații violente. De unde sentimentul insecurității, dar și acela de a fi expert în tot și în toate. Fluxul torențial de informații și de modele violente nu face decât să dezvolte o viziune negativă despre societatea umană, pregătindu-i pe oameni să se apere înainte de a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
financiare, spre deosebire de excluziunea socială care este un concept larg, specific la nivelul fiecărei societăți, ce încearcă să aprofundeze consecințele în plan social în ceea ce privește participarea indivizilor la viața colectivității. Excluziunea socială poate fi o cauză a sărăciei, a conflictelor și a insecurității sociale, explică de ce unele persoane sau grupuri rămân sărace (în timp ce altele reușesc să iasă din această stare), au din ce în ce mai puțină hrană sau care nu își asigură o nutriție corespunzătoare, sunt mai puțin implicați în activitățile economice sau politice care li
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
impun un ritual al reparațiilor. Infantilizarea ține și de slaba informare de care dispune. El descifrează greu simbolistica penitenciară, neexistînd un manual al activităților pe care are voie să le facă sau nu. Această carență în informare întreține incertitudinea și insecuritatea. Dacă un deținut trebuie spitalizat, data transferului la spital nu îi va fi comunicată decît în ultimul moment, pentru ca el să nu-și programeze și organizeze evadarea cu acea ocazie."87 În botezul impus de autorități, cea mai semnificativă etapă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sute de salariați, precum și situația părăsirii sistemului: între 5 și 7% din angajați pleacă în fiecare an (în parte prin pensionări, dar cei mai mulți prin demisii) și un număr aproape dublu suportă diverse pedepse. Acest fapt creează o adevărată fobie în ce privește insecuritatea, determinînd o mai puternică înclinare spre severitate și disciplină strictă. Spaima pedepselor, dublată de un puternic complex de inferioritate, accentuat de slaba valorizare a lor în fața opiniei publice, anturajului și chiar și în fața arestaților, duce la o stare de tensiune
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iar viitorul instituției nu se schițează decît firav, dar sumbru. Pe de o parte, pentru că politicienii o utilizează ca forme de șantaj și presiune politică în relație cu adversarii, iar pe de altă parte, pentru că infracționalitatea creează o stare de insecuritate, favorizînd discursurile despre "toleranța zero" față de criminalitate și, prin urmare, despre înăsprirea regimurilor de detenție. Dezbaterile despre desființarea pușcăriilor sînt ignorate din start, pe motivul că orice societate produce criminalitate, iar pedeapsa este soluția pentru controlarea ei. Încă de la începuturile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
corporale. Încă de la nașterea ei, închisoarea a fost supusă la numeroase critici multe din ele prezentate în lucrarea de față. De la teoriile privind inutilitatea ei (nu reeducă, nu individualizează pedepsele, dezvoltă o cultură inutilă, e nerentabilă, nu diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a crimei", aruncă în mizerie familiile deținuților, menține o stare de barbarie, favorizînd gruparea arestaților
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
locuitori, adică 20 % din populația totală a orașului. Predomină locuințele sociale (64 %). Au fost realizate mai multe cercetări sociologice pentru diagnosticarea situației, a problemelor (au ieșit la iveală toate dificultățile legate de concentrarea populației într-un spațiu restrâns, precaritate, sărăcie, insecuritate, degradări etc.). Primele acțiuni s-au desfășurat în cadrul programelor "50 cartiere" și "Inițiativele locuitorilor". Dispozitivul Gestion Urbaine de Proximité a considerat prioritare: curățenia, securitatea, serviciile publice și îmbunătățirea cadrului vieții. Primele proiecte aprobate și derulate începând cu 1999 au vizat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
curțile lor, fie focurile de artificii pe care le organizau"4. Iluminatul stradal se va generaliza în toată Franța în secolul al XVIII-lea. Necesitatea lui a definit însă și o altă trăsătură inerentă a orașului care trebuia continuu combătută: insecuritatea. Încă din secolul al XVII-lea, elitele urbane judecau "oamenii de rând" prin referire la un model organic al orașului, care presupunea orășeni interdependenți, indispensabili colectivității. Cei care se abăteau de la acest model formau o populație nesănătoasă, firesc să fie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care făcea din patron un fel de părinte al muncitorilor săi un remediu contra sărăciei și un corectiv al exceselor libertății muncii. Patronatul creează o legătură voluntară de interes și afecțiune care se opune atât aservirii din trecut, cât și insecurității provocate de concurență. Pentru a stabiliza forța de muncă, el permitea proprietarilor să-și îndeplinească îndatoririle sociale de ameliorare a moravurilor și a destinului muncitorilor. În concepția lui Le Play, familia reprezenta unitatea socială prin excelență, și orice prejudiciu adus
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba de originile "nenorocirii periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele muncitoare, deposedate de muncă, încep să fie percepute din nou ca niște clase periculoase, private de perspectiva de a-și vedea recunoscută o oarecare utilitate socială de exploatat. În contextul internaționalizării economiei, care permite bogaților să se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a celor săraci de a face secesiune. "Ele le permit recucerirea stimei de sine în lipsa tuturor celorlalte mijloace; se retrag din oraș pentru a se muta pe un teritoriu al lor, de unde își fac remarcată separarea prin incivilități și toată insecuritatea ce rezultă de aici"530. În acest "cerc închis" constrângător 531, populația zonelor urbane defavorizate, în lipsa unei influențe asupra societății, "atacă toate semnele ordinii, care sunt polițiștii, clădirile publice, chiar și cetățenii obișnuiți care intră pe teritoriul lor unde veniturile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în timp ce 95 % dintre locuitori se simțeau perfect legați de oraș datorită sistemului de circulație și transporturilor în comun adaptate perfect la nevoile lor". Crearea unei rețele de drumuri suplimentare nu făcea, mai ales în acest context, decât să creeze zgomot, insecuritate pentru copiii care până atunci se puteau juca liniștiți și după bunul-plac pe stradă. Dacă crearea de facilități de circulație pentru oamenii din cartierele sensibile este în sine un obiectiv onorabil, sacralizarea infrastructurii de comunicare creează mai multe iluzii în privința
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atît de exact, în orice caz ținea o socoteală insuficientă a diferitelor nuanțe ale muncii umane. Îl vezi indignîndu-se că muncitorul necalificat găsea timpul liber pentru a merge la cinematograf, ca și patronul! Spiritul claselor muncitoare, pe care lunga lor insecuritate le obișnuise să trăiască fără să se îngrijească prea mult de ziua de mîine, lovea în respectul său înnăscut pentru economii. În aceste mulțimi cu pumnul ridicat, exigente, un pic arțăgoase și a căror violență ascundea o mare candoare, cei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Principiul coordonării - asigurarea legăturii dintre măsuri, intervenții, factorii decizionali și sociali, pe baza consensului și cu respectarea autonomiei structurale, în scopul atingerii unui obiectiv comun. 4. Principiul respectării drepturilor omului - garantarea drepturilor și libertăților fundamentale în scopul evitării stigmatizării, discriminării, insecurității și excluziunii sociale. 5. Principiul interesului superior al copilului - va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii consumatori de droguri. 6. Principiul pragmatismului - adoptarea și implementarea de măsuri și intervenții fundamentate pe evidențe științifice. 7. Principiul multidisciplinarității - consolidarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familial (neînțelegeri între părinți, atitudinea autoritară sau de indiferență a părinților, părinți alcoolici etc.). Carențele afective determină efecte, uneori ireversibile, în sfera afectivă, morală, comportamentală și caracterială, manifestate prin apatie, neangajare în activitățile ludice și școlare, reținere față de persoanele adulte, insecuritate afectivă și psihică, reducerea capacității de adaptare socială etc. Ca o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
să nu audă sunete, cuvinte sau fragmente de frază, astfel încât nu pot surprinde tot înțelesul; instrucțiunile vorbite care conțin prea multe informații deodată le pot provoca mari probleme); au o memorie slabă în ceea ce privește sunetele, cuvintele sau expresiile; dau dovadă de insecuritate și anxietate emoțională, de înțelegere și exprimare a limbajului, de adaptare la schimbările solicitate de secvențele lecției, de distingere a informațiilor relevante de cele irelevante. Prin urmare, elevii din această categorie au nevoie de instrucțiuni clare, trebuie sprijiniți când se
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în societăți ale bunăstării și siguranței, însă libertatea pe care a adus-o (împreună cu alte fenomene, precum globalizarea, generalizarea unui mod de viață dominat de tehno-știință ș.a.) le-a schimbat și le-a obligat să se confrunte cu culturi diferite. Insecuritatea fizică a individului a fost depășită, însă au apărut amenințări difuze colective (catastrofe nucleare, terorismul) sau disconfortul psihic determinat de permanenta mobilizare în vederea eficienței sau a reîntemeierii acțiunilor și chiar a identității individuale. Lumea securizată a modernității i-a permis
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de arhitect și de subiect. Ca material de construcție unic a fost folosită spuma de poliuretan În forme diverse de blocuri triunghiulare, trapezoidale și dreptunghiulare, de culoare neutră alb-gălbuie. Acest material, fiind relativ elastic și semirigid, elimina o impresie de insecuritate pe care ar lăsa-o un material prea elastic, prea ușor sau prea moale, având În același timp și calități acustice satisfăcătoare. Datorită acestor calități, materialul le-a permis copiilor să realizeze o construcție ușoară, dar În același timp stabilă
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
diferite religii și origini sociale, a condamnat la moarte oameni importanți (pe Thomas More, dar și pe unele dintre soții), a confiscat averi ale Bisericii catolice și le-a dăruit favoriților săi. Toate acestea au provocat un puternic sentiment de insecuritate socială, care avea să se amplifice după moartea lui Henric. În timpul domniei fiului său Edward al VI-lea, care era minor, a avut loc o radicalizare a reformei anglicane, sub influența miniștrilor protestanți care doreau o religie mai protestantă decât
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
o monarhie de drept divin. Spre deosebire de Filmer, Hobbes a susținut că oamenii sunt în mod natural liberi și egali, și că în starea naturală beneficiază de toate drepturile posibile. Dar tocmai egalitatea naturală și libertatea neîngrădită constituie cauza principală a insecurității din starea naturală, pentru că lipsește o sursă de obligație. Hobbes a considerat că sursa obligației politice este consimțământul dat într-o situație naturală în care suveranitatea apare ca unica soluție rațională pentru asigurarea păcii și a securității. Pentru Hobbes, situația
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
considerat că sursa obligației politice este consimțământul dat într-o situație naturală în care suveranitatea apare ca unica soluție rațională pentru asigurarea păcii și a securității. Pentru Hobbes, situația originală sau "condiția naturală a umanității" este o stare precară de insecuritate și anarhie (bellum omnium contra omnes), determinată de natura insociabilă a individului uman. Instituirea suveranității este rezultatul unei alegeri raționale în care cooperarea nu este rezultatul sociabilității, ci al tendinței naturale a individului egoist către maximizarea interesului propriu. Singurul mod
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]