3,685 matches
-
limpede și pe cât posibil, axată pe ceea ce are de îndeplinit în viața de elev. Copilul va fi dirijat să înțeleagă că limbajul propriu va trebui corectat, îmbunătățit ”șlefuit”, literar și civilizat. În mintea micului școlar, primele lucruri bine definite sunt instaurarea relației de ajutorare cu ceilalți copii ai clasei, dorința de a se afirma, puterea de a nu spune ”mi-e teamă”. Frica cea mai mare o constituie volumul mare și dificultatea cunoștințelor pe care va trebui să și le însușească
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
se accentuează, iar alianțele europene se reașează, România a revenit la o politică energică, cu atât mai mult cu cât redeschiderea „chestiunii orientale” a readus trezirea spiritului național În Balcani. Am susținut prin argumente că obținerea neatârnării atrage și posibilitatea instaurării regatului, o formă de consolidare și de afirmare a noului statut politicojuridic. Într-adevăr, după Încetarea ostilităților, problema titlului, ca o etapă premergătoare În Înfăptuirea regatului, este prima care se pune de către cabinetul I. C. Brătianu. Din păcate, pe lângă dificultățile legate
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
atitudine inflexibilă a Vienei, care condiționa discutarea problemei regatului de rezolvarea „chestiunii Dunării”, bineînțeles În maniera dorită de ea. I. C. Brătianu nu era un irațional, nu făcuse din politica „faptului Împlinit” un spectacol. A Încercat constant să argumenteze Vienei că instaurarea regalității era o necesitate ce nu se mai putea amâna. Așadar, cu o săptămână Înainte de producerea actului are o nouă convorbire, de durată, cu Hoyös căruia Îi vorbește iarăși despre avantajele și stabilitatea pe care ar aduce-o la Dunăre
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
84 Hoyös c. Haymerle, București, 19 martie 1881, la ANIC, fond Casa Regală, dosar 16/ 1881, f. 12.</ref>. Practic, dialogul purtat de primul-ministru Îi este total caracteristic. El se „construiește” treptat, pornind de la un aspect pozitiv pentru ambele țări (instaurarea stabilități la Dunăre), apoi, intervine cu o serie de „pericole” care Îl obligă să acționeze (gesturile opoziției, pericolul rusesc, posibilitatea unor atentate la viața lui Carol, presiunile contracandidaților), iar, În final, devine ferm, afirmând că, oricum, opiniile publică și politică
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
votului preponderent. Pe de altă parte, obiecții mai moderate manifestă și Rusia, care nu este dispusă să accepte faptul Împlinit. De aceea, anul 1881 a fost unul al manifestării maturității politice românești și al Îndeplinirii unui obiectiv național mai vechi, instaurarea regalității În România. Germania s-a erijat În susținător, Însă, Întotdeauna ne-a „Întors fața” spre Viena, de a cărei obiective eram sfătuiți să ținem cont. Tocmai acest fapt s-a dovedit a fi extrem de dificil de respectat pentru că Austria
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
la București, În condițiile menținerii intransigenței Monarhiei Bicefale, se conturează tot mai clar necesitatea proclamării regatului sub forma unui „fapt Împlinit”. Desăvârșirea actului se leagă de contextul asasinării țarului Alexandru al II-lea, la 1/13 martie 1881, și de instaurarea unei stări de confuzie imediat după aceea, care a lăsat românilor o mai mare marjă de manevră. Evenimentele interne legate de interpelările ritmice ale lui G. Vernescu (6/18 martie 1881), respectiv, Titu Maiorescu (13/25 martie 1881) au fost
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
Suveranilor cât și nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii întregi că România este un stat de sine stătător, independent și condus de o Familie Regală care nu era cu nimic mai prejos față de celelalte familii princiare europene. CONCLUZII Instaurarea regimului monarhic în România, în 1866, a constituit o nouă etapă în evoluția statului modern român. România a înregistrat o serie de realizări notabile sub conducerea lui Carol I și a Elisabetei. Am desigur, în vedere, elaborarea primei Constituții a
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
zilnic între 17 mai 1876 și 17 martie 1884, 13 noiembrie 1889 și 14 decembrie 1900; altă serie iese de la 2 martie 1923 până la 7 iulie 1924. Scos de conservatori în perioada guvernării lor, T. devine, după câteva luni, odată cu instaurarea liberalilor la putere, un ziar de opoziție. Din 21 noiembrie 1876 scriitorul și gazetarul Gr. H. Grandea primește însărcinarea de redactor. La începutul anului 1877 direcția ziarului îi revine lui Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici, care colaborase de la înființare, este
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
destinului, fie din cauza nepăsării celor din jur sau a istoriei. Din categoria celor din urmă face parte protagonistul romanului Urma scapa turma (1997), un adolescent prins în vârtejul tulbure al schimbărilor de după cel de-al doilea război mondial, în anii instaurării comunismului, perioadă în care oportunismul, furtul și delațiunea sunt armele folosite de cei mai mulți ca să răzbată. Boxer de perspectivă și ospătar la cel mai luxos restaurant dintr-un orășel petrolier de provincie, tânărul refuză să învețe josnica rețetă a supraviețuirii, iar
TUMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290300_a_291629]
-
pas, așteptările cititorului. Culoarea și prospețimea narațiunilor provin din „subiectul” ales: imaginea unei societăți destructurate, în primul rând din cauza unui război catastrofic, a cărui memorie răzbate pretutindeni și, în mod nedefinit, de bulversantele răsturnări de ierarhie pe care le aduce instaurarea comunismului. Naivitatea și buna-credință, uneori stupefiante, se ciocnesc de versatilitatea și ipocrizia socială, într-o frescă unde moravurile au trăsături vii. Câteva piese, de mici dimensiuni, frizează anecdoticul și aduc un final de farsă, construit din desfășurări ce rămân eliptice
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
septembrie 1993 (Spitalul Elias)”. Discuția este însoțită, de obicei, de câte un moto din opera scriitorului. Întrebările urmăresc biografia lui Bogza și a familiei lui, fundalul social-politic de epocă, de la regii României, Mihai I, Carol al II-lea, mișcarea legionară, instaurarea la putere a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
adevăr și legendă”), „Revista Cercului Literar”, „Dacia”, „Dacia rediviva”, „Ardealul” și de la alte reviste ardelene de după 1940. Poezia refugiului, cafeneaua literară (se reține un portret amplu și deliberat „sentimental” al lui D. Stelaru), „risipirea generației” după 1944 și „pierderea iluziilor”, instaurarea dogmatismului stalinist și „contribuțiile proletcultiste ale generației”, în fine, cauzele care au făcut ca generația să se destrame, dar și cele care au dus la supraviețuirea spiritului ei ca „stare de suflet” - toate acestea completează portretul generației cu cel mai
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
dintre vis și realitate, construit pe schema ficțiune - nonficțiune, folosită și în următoarele cărți inspirate din contemporaneitate. Nichifor Goreac se întoarce în orașul său, unde totul e „nou” și mereu poate interveni „ceva”. El vrea să scrie o carte despre instaurarea comunismului la douăzeci de ani după acest moment de răscruce, urmărind o perioadă tulbure: anii ’50-’70. Roman al absenței și al întoarcerii fiului risipitor (de altfel, motivul predilect al lui U.), stând sub un polemic motto deconstructivist la adresa normelor
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
în fond menită să desfete prin etalarea „exotismului” social și prin măgulirea prejudecăților și instinctelor. Dat fiind momentul istoric, cartea avea să reprezinte un „cântec de lebădă” al unui gen cu o tradiție destul de consistentă, din producția editorială dispărând, odată cu instaurarea regimului comunist, nu numai scrierile de calitate, ci și literatura „de consum”, blamate ca „rămășițe burgheze” și ca mijloace de manipulare a proletariatului. În 1949, într-o cronică din „Contemporanul”, Ov. S. Crohmălniceanu condamna romanul Zbucium din perspectiva politizată pe
STREIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289976_a_291305]
-
toate solicitările au o proprietate cumună: impun organismului să se adapteze, să se reorganizeze. Răspunsul organismului la factorii de stress numit și sindrom de adaptare se derulează în trei faze: 1. rezistență de alarmă constituie primul răspuns al organismului cu instaurarea stării de ’’mobilizare generală’’ a mecanismelor de menținere a vieții. În această fază acută a reacției de alarmă, rezistența generală a organismului scade sub nivel mediu. 2. stadiul de rezistență favorizează dezvoltarea optimă a celor mai adecvate canale de apărare
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
trompetă” precum Fama - este o chemare adresată tuturor savanților Europei să se adune atunci când „trâmbița Ordinului va suna cu toată puterea” pentru a rosti cu glas tare „ceea ce acum se rostește numai în șoaptă”. Anume ce? Înlăturarea tiraniei papale și instaurarea domniei Științei Adevărate - cea bazată pe principiile rozicruciene. Confessio îndeamnă erudiții să recitească atent Sfânta Biblie. Vor descoperi că acolo „fiecare literă sau semn” îndeamnă la cercetare științifică. Sfânta Scriptură îndeamnă, de asemenea, la cunoașterea filosofiei. Iar cei care o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fac în primul rând papistașii. Dar: ...în Germania, toate ticăloșiile și tertipurile lor urâcioase au fost dezvăluite, astfel încât, prin aceasta să li se umple măsura de păcate și să se apropie sfârșitul lor pedepsitor 7. Tonul milenarist amintește de „Marea Instaurare a Științelor” a lui Francis Bacon. Oare el a scris sau numai a inspirat cele două manifeste? „Frații invizibili” au fost căutați, dar nu au fost găsiți niciodată. Câțiva entuziaști au încercat să intre în legătură cu ei, dar nu au reușit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de la Iluminism încoace 7. Ce a determinat această schimbare de amploare? Este o întrebare ce nu pare să-și aibă rostul aici. Dar ea a antrenat mutații profunde ale gândirii și practicii educaționale. De aceea, încercăm o explicație proprie a instaurării postmodernismului în civilizația și cultura euroatlantice. Susținem că este vorba despre depășirea unei anumite paradigme cu privire la realitatea trăită. Expresia „realitate trăită” desemnează un mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mitul modern baconian conform căruia adevărata putere rezidă în stăpânirea informației. Obsesia multora este că informația - obținută de savanți (noii profeți) - a căzut în mâinile unor puteri „nevăzute” („invizibile”, adică „iluminate”) și este manipulată la scară planetară. Scopul ar fi instaurarea unui nou, mare și ultim totalitarism, de către o organizație satanică terestră. Unii exegeți ai acestor trăiri bizare le-au calificat, generic, drept o „reîntoarcere a iraționalului”, o „reacție la raționalismul excesiv” și o „reîntoarcere la sentimentul religios”. Există o tipologie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că toate modelele de educație multiculturală de la începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice, care se bazează pe prezumții academice negarantate de nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară: construirea unor curricula multiculturale autentice este deocamdată imposibilă și tentativele de acest fel sunt doar pierdere de vreme, cel puțin în Statele Unite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
uimitoare verosimilitate, o aparență de „realitate obiectivă” ce a sedus mulți consumatori de „cultură de masă”. Totuși, nu este vorba decât despre un policier conceput ingenios. Kah susține că educația globală nu este decât o componentă a marii conspirații de instaurare a „noii ordini mondiale”. Cartea sa dezvăluie conspiratorii angajați în această „lucrare diabolică” în urma căreia toți cetățenii omenirii vor deveni robi în „satul global”. Din rândul conspiratorilor ar face parte francmasoneria, religiile New Age, anumite școli filosofice moderne și postmoderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Dumnezeul lui Einstein, aceasta nu înseamnă arhaism, simplă naivitate sau «filosofia spontană a savantului»” (op. cit., p. 85). Ar rezulta că întreaga istorie a științei este o istorie a „dezvrăjirii lumii” (M. Gaucet), o „istorie a abandonării lui Dumnezeu” și a instaurării realității obiective. Rămâne de lămurit de ce „moartea lui Dumnezeu” nu a asigurat o domnie pe termen lung a realității obiective și de ce, la început de secol XX, tronul i-a fost uzurpat de hiperrealitate. 2. Conceptul hiperrealitate a fost impus
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Serge Moscovici ne oferă un model explicativ al propagandei, ca operă de influențare psihologică. Propaganda acționează eficient prin instituirea unui raport social specific: o relație antagonistă, chiar conflictuală (sau măcar de opoziție), față de o concepție alternativă. Este o luptă pentru instaurarea unui alt mod de gândire, apelând la schematizări și stereotipii. Ea simplifică realitatea, reduce complexitatea fenomenului la câțiva stimuli bine reliefați, utilizând ca instrument de persuasiune repetiția, schematizarea, sloganul. Ca strategie psihologică: polarizarea, evacuarea ambiguității, stilizarea până la schematizarea stereotipă, apelându
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gândirii. În forme apropiate, determinate de particularitățile locale, procesul s-a desfășurat după același scenariu și în celelalte țări din fostul „lagăr” al țărilor socialiste. Vom decupa câteva sectoare ale vieții sociale, marcate în adâncime de presiunea ideologică și de instaurarea unor noi practici sociale, domenii care au modelat formarea unui anumit profil de individ. El a rămas ancorat în schemele cognitive și practicile sociale învățate în condiții de control social, și-a format reprezentări corespunzătoare și le activează ori de câte ori se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
atât mai mare cu cât au posibilitatea, în numele aureolei lor, să influențeze lumea. De la exemplul lui Benda a pornit o cercetătoare a literaturii, Ana Selejan, pentru a radiografia demisiile morale ale unor directori de conștiințe din cultura română, imediat după instaurarea noii puteri în această țară. Acțiunile de „epurare” (din universități, presă, Societatea Scriitorilor Români), începute cu o grabă febrilă și fără discernământ, s-au situat sub semnul dialecticii lui „să dea seama” și a îmbrăcat haina cunoscută a „vânătorii de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]