2,850 matches
-
aflându-se astăzi în plină desfășurare. Pentru o imagine de ansamblu cu privire la amploarea reformei la acest nivel, considerăm necesară parcurgerea itinerarului acesteia, pe palierele formare inițială și formare continuă. Astfel, în planul formării inițiale putem aminti înființarea Colegiilor Universitare de Institutori (C.U.I.) cu durata de 3 ani, care au avut ca misiune formarea cadrelor didactice pentru învățământul preșcolar și primar printr-o pregătire științifică și psihopedagogică ce viza deopotrivă un curriculum obligatoriu, dar și un curriculum opțional. De asemenea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
aprilie, este vorba numai de o glumă, cum se obicinuiește după o deprindere universală"468. Într-un alt text, regizând o convorbire cu un învățat din Moldova, jurnalistul ironizează sistemul de învățământ românesc care numește profesori universitari din rândurile unor institutori anonimi: "Mutatis mutandis, o convorbire cu acești ilustrați ar suna cam astfel: - Mă rog, unde-ai învățat d-ta carte? - Mă cunoaște d-nu Stremayer. - Nu-i vorba de cine te cunoaște. Unde ai învățat? - Am șters ciubotele d-lui
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limba germană; contrarevoluția vorbește italiana, fanatismul vorbește basca. Să distrugem aceste instrumente de stricăciune și de eroare. "Comitetul a considerat că trebuie să vă propună, ca măsură urgentă și revoluționară, să dea fiecărei comune de țară din departamentele desemnate un institutor de limba franceză, însărcinat să-i învețe pe tinerii de ambele sexe și să citească, în fiecare decadi, tuturor celorlalți cetățeni ai comunei, legile, decretele și instrucțiunile trimise de Convenție. "Franța îi va învăța pe o parte din cetățeni limba
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
totdeauna consultată și urmată în ceea ce privește participarea copiilor lor la instrucția religioasă. Art. 3 Instrucția primară este privată sau publică. TITLUL II DESPRE ȘCOLILE PRIMARE PRIVATE Art. 4 Orice individ în vîrstă de optsprezece ani împliniți va putea exercita profesiunea de institutor primar și va conduce orice instituție de învățămînt primar fără alte condiții decît aceea de a prezenta în prealabil primarului comunei în care va dori să predea: 1. Un brevet de capacitate obținut, după examen, după gradul școlii pe care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
forțe proprii, fie asociindu-se cu unul sau mai multe departamente vecine. Consiliile generale vor delibera și chestiunea unirii mai multor departamente pentru întreținerea unei școli normale. Această unire va trebui să fie autorizată prin ordonanță regală. Art. 12 Fiecărui institutor comunal i se va da: 1. Un local dispus convenabil, care-i va servi și drept locuință, și pentru elevi; 2. O plată fixă, care nu va putea fi mai mică de două sute de franci pentru o școală primară elementară
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
octombrie 1832, pune bazele organizării învățămîntului elementar: ea face să coexiste școli publice și private, creează școlile primare superioare, stabilește o școală normală pe departament (în afara cazurilor de grupare) și determină înscrierea, sarcinile de învățămînt și condițiile de plată ale institutorilor. DOCUMENT 2 Clasele muncitoare în Franța către 1848 "Ar însemna să comitem o gravă eroare dacă am confunda în aceeași analiză ceea ce-i privește pe muncitorii din orașe și ceea ce-i privește pe cei din sate, ceea ce-i privește pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Facultatea de Filologie a Universității Al.I.Cuza și la Facultatea de Matematică, pe care le-a absolvit cu rezultate deosebite. A funcționat ca învățător la școlile primare din Râșcani, Românești, Nicoreni, Baia de Fier, iar între anii 1945-1952 ca institutor la Școala de Aplicație a Școlii Normale Vasile Lupu din Iași. La 1 septembrie 1952 a fost încadrat profesor de matematică la școli din orașul Iași, din care 27 de ani la Liceul Internat C. Negruzzi, de unde a ieșit la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
utile ca puncte de referință în proiectarea altor modele sau programe locale: Modelul în cascadă. Aparține lui Gearheart și a fost lansat în 1974 în SUA. Acest model este structurat pe mai multe niveluri: nivelul 1 clasa obișnuită cu un institutor obișnuit, căruia îi revine responsabilitatea depistării, evaluării și corectării dificultăților minore ale elevilor din clasa sa (asemenea oricărei clase obișnuite dintr o școală de masă); nivelul 2 clasa obișnuită cu servicii de sprijin acordate institutorului de cadre specializate (spre exemplu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
1 clasa obișnuită cu un institutor obișnuit, căruia îi revine responsabilitatea depistării, evaluării și corectării dificultăților minore ale elevilor din clasa sa (asemenea oricărei clase obișnuite dintr o școală de masă); nivelul 2 clasa obișnuită cu servicii de sprijin acordate institutorului de cadre specializate (spre exemplu, sprijin în evaluarea complexă a unor elevi, sprijin în proiectarea activităților didactice diferențiate etc.); nivelul 3 este asemănător nivelului 2, cu deosebirea că serviciile de sprijin specializate sunt adresate și elevilor care întâmpină dificultăți în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
obișnuită cu participarea elevilor cu cerințe speciale la anumite activități din școală alături de elevii normali; nivelul 6 școala specială (în această situație se renunță la ideea de integrare, iar copilul cu cerințe speciale va urma programul învățământului special); nivelul 7 institutorul la domiciliu sau aplicarea programului educativ și recuperator la domiciliul elevului cu cerințe speciale în cazul în care acesta nu se poate deplasa sau nu poate fi deplasat la școală. Caracteristica principală a acestui model constă în faptul că trecerea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
moartă; în 1939, premiul I. Al. Brătescu-Voinești este primit de Mircea Streinul pentru Ion Aluion. Premii literare sunt acordate și de Academia Română: 1920, premiul Adamachi pentru Leca Morariu cu De la noi, Povești bucovinene; 1925, premiul Demostene Constantinide pentru Leca Morariu - Institutorul Creangă, Drumuri moldovene și Răsboiul Troadei; 1929, din nou premiul Adamachi pentru Leca Morariu cu Lu frați noștri, Libru lu rumeri din Istrie; 1933, premiul Eliade Dumitrescu pentru George Dumitrescu - Elegii și premiul dr. Cornel Nicoară pentru Tiberiu Crudu cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
susținuți în Botoșani de avocatul Christian Ciomac prin intermediul gazetei Îndrumarea. Partidul Național Democrat și liderul său, Nicolae Iorga, avea aderenți mai ales printre cadrele didactice. În ziarul Craiu Nou, Emil Diaconescu elogia contribuția lui Iorga la unirea provinciilor 97, iar institutorul C. Iordăchescu îndemna la luptă politică activă alături de cărturarul cu origini botoșănene 98. Liberalii au avut în persoana profesorului N. Răutu un susținător vocal care polemiza, în paginile ziarului Democratul, cu alți intelectuali din zonă. Scriitorii își asumă adesea și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
adevăr. Însuși Leca Morariu a pătruns pe piața literară din capitală, fiind și premiat pentru volumele sale de către Societatea Scriitorilor Români. Sursa de inspirație a constituit-o însă localul, titlurile premiate fiind relevante în acest sens: De la noi, Povești bucovinene, Institutorul Creangă sau Drumuri moldovene. Cronicile din rubrica Multe și mărunte... înregistrează cu aceeași atitudine critică evenimente culturale locale sau din capitală, apariții literare sau dispoziții ministeriale. Spre exemplu, propunerea de introducere a uniformei școlare de tip englez care să înlocuiască
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1904-1980), învățător în județul Baia, culege și publică folclor în Vestitorul satelor. 3. Alexandru Arșinel (1901-1995), învățător, dirijează Societatea corală Doina din Dolhasca, organizează un teatru de amatori și întocmește în manuscris monografia comunei unde activează. 4. Dumitru Bălan (1898-1985), institutor, folclorist, publicist, tipărește Istoricul școlilor primare din județul Baia și 15 caiete cu portrete ale cadrelor didactice. 5. Teodor Bălan (1885-1972), istoric, cu studii universitare la Cernăuți și Viena, profesor la liceele din Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Cernăuți, are contribuții
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
director al Teatrului Național din Cernăuți. Fondează, printre altele, revista suceveană Făt-Frumos, susținător al culturii românești în Bucovina, publică nenumărate articole în presa vremii și lucrări, precum: Un nou manuscris vechi: Isopia Voronețiană, Ce-a fost odată. Din trecutul Bucovinei, Institutorul Creangă, Un cântăreț al Sucevei: T. Robeanu, Eminescu, Eminesciene ș.a. 55. Victor Morariu (1881-1946), publicist, profesor la Universitatea din Cernăuți, colaborează la revistele vremii, editează la Suceava revista Gazeta poporului. Publică Călăuza istorică a orașului Suceava, Călăuza Mănăstirii Neamțu, Novalis
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei�. Durkheim �?i r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului ?i al democra?iei burgheze. Manualele ?i alte scrieri au difuzat o doctrin? a supunerii, a conformismului ?i a respectului social. Inteligen
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
na?iunii! �n ochii multora, Durkheim este un �produs� tipic al celei de-a III-a Republici care �ncurajeaz? ascensiunea intelectual? ?i social? a celor mai merituo?i elevi. Originar din Vosges, el apar?ine unei familii de rabini ?i institutori a?eza?i la Epinal, cu venituri modeste � 2500 franci pe an, dup? Charle [1985] � ceea ce a determinat-o pe mama sa s? deschid? un atelier de broderie. Remarcat de dasc?lii s?i, el beneficiaz? de o burs? care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
un proces de difuzare a problematicii durkheimiene ?i a metodologiei generale a fondatorului s?u �n ansamblul disciplinelor ce alc?tuiau c�mpul ?tiin?elor umane. �n sf�r?it, sociologia este introdus? �n 1920 �n programa ?colilor normale de institutori gra?ie eforturilor lui Paul Lapie (1923) ?i ale lui Bougl� care st? ?i la originea instal?rîi, �n acela?i an, a unui Centru de �ndrumare social?, la ?coală Normal? Superioar?, finan?at de c?tre bancherul Albert Kahn
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Dar Durkheim nu este numai un interlocutor �n dialog cu profesorii de la Sorbona; totul s-a petrecut că ?i cum fondatorul sociologiei franceze scrisese Diviziunea muncii sociale pentru a permite unor obscuri administratori s? organizeze un �nv???m�nt destinat institutorilor. Introducerea sociologiei �n ?colile normale a consacrat victoria administrativ? a moralei oficiale. Au fost anii �n care Durkheim ?i-a edificat opera ?i ?i-a r?sp�ndit �nv???tură cu o mare obstina?ie, cu o mare rigoare autoritar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
edificat opera ?i ?i-a r?sp�ndit �nv???tură cu o mare obstina?ie, cu o mare rigoare autoritar?, d�nd acesteia �nf??i?area venerabil? de ?tiin??. �n numele acestei �nf??i??ri, �n numele acestei ?tiin?e, institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria francez?, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte totul, comuniunea �n cultul drapelului ?i democra?ia burghez?. [�] Manualele, �ntre celelalte scrieri, au f?cut manifest? puterea de difuzare a acestei doctrine a supunerii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
gen din Iași. Dezvoltarea învățământului evreiesc ieșean a fost sprijinită financiar de un grup de afaceriști și bancheri (Lupu Weissgrun, Moritz Gelber, A. S. Goldenthal), care au colaborat constant cu intelectualii reprezentativi ai comunității. Din rândul elitei intelectuale evreiești au provenit institutorii și profesorii care au dat o orientare modernă învățământului. Formați în școlile de tip hadarim, ei au fost primii care au încercat să schimbe un sistem de învățământ depășit. Noile realități necesitau și manuale școlare adecvate iar oferta nu a
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
o face? Fără îndoială, pentru că are ea însăși niște socoteli neîncheiate cu viața. Ca atâtea alte femei din perioada aceea, această muziciană fusese educată după moda veche. Pe când era tânără, simțise că se sufocă în familia sa de țărani și institutori de provincie. Căsătoria sa fusese un eșec. "Trista soție, lăcrimând pe-a sa veselă" visase, în anii de după război, la adulter sau la o ruptură definitivă. Spre deosebire de cineva ca Simone de Beauvoir, ea nu îndrăznise să spargă, în ceea ce o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
religiilor (...) sentimentul plăcerii imense de a complace divinității.” Radu Petre (1892-1972) prin întreaga sa contribuție pedagogică și didactică rămâne consecvent concepției ,,școlii active” integraliste antonesciene. Și-a dobândit licența în pedagogie sub îndrumarea lui G. G. Antonescu, funcționând apoi ca institutor la Școala de Aplicație din cadrul Școlii Normale București, apoi ca profesor de pedagogie la Școala Normală din Râmnicu-Sărat, după care s-a transferat la o instituție similară din Pitești, iar spre apusul carierei a revenit la București și Turnu-Măgurele. A
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cunoscut În oraș sub numele de pensionatul sau pensionul lui Ion Mărgineanu. Aici se puteau face patru clase primare și patru gimnaziale În regim de internat. Dacă pentru gimnaziu angaja profesori de la Liceul Laurian, pentru cursul primar dispunea de un institutor de la stat și de câțiva pedagogi. Unul dintre pedagogi era sviteran, ca sa aibă copiii de la cine să audă tot timpul vorbindu-se În limba lui Voltaire și a lui Goethe. Se poate deduce că de la acel Învățător a deprins Grigore
Caleidoscop by Maria-Cristina Doroftei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93358]
-
Negruzzi, în asociere cu Alex. Xenopol, Eugeniu Filipescu, Anton Naum și alții. Întreaga afacere a căpătat numele de „Tipografia Națională”. Toate eforturile noilor stăpâni nu au dat rezultatele așteptate și de aceea a fost vândută unei societăți formată din șapte institutori, printre care și Ion Creangă. Ca specialist se adăuga Ioan S. Ionescu. Cu toate neajunsurile, junimiști năzuiau să respecte punctele prevăzute în programul lor. Când a fost vorba de tipărirea cărților pentru școli, s-a pus întrebarea: ce să cuprindă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]