2,609 matches
-
simple și clare. Atunci când se provoacă o discuție de grup, se organizează clasa în așa fel încât fiecare să aibă posibilitatea să-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu ,scaunele trebuie așezate în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator - compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active; principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract; principiul sistematizării, structurării și continuității; principiul îmbinării teoriei cu practica; principiul însușirii temeinice și durabilității rezultatelor
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
cât și metode specifice. Deși sunt aplicabile toate metodele didactice, unele sunt mai adecvate grupului nostru țintă, altele necesită o atenție deosebită pentru a-și atinge scopurile educative. Metodele expozitive, de exemplu, prezintă dificultăți mari atunci când sunt utilizate în procesul instructiv-educativ al elevilor cu pierderi mari de auz. Cu toate acestea, ele nu pot fi total evitate în procesul intructiv - educativ. Atunci când sunt utilizate, trebuie să se țină seama de o serie de cerințe cum ar fi recurgerea la diferite procedee
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
acestora, pe determinarea modului cum fiecare componentă acționează prin raportarea la celelalte componente, pe sesizarea interacțiunii reciproce, a modului de integrare a lor Într-un tot funcțional unitar. Astfel fiecare Își are mobilul său definit prin: SCOPUL ȘI OBIECTIVELE sale instructiv-educative dinainte stabilite; Angajează Într-un efort comun anumiți subiecți: CADRUL DIDACTIC ȘI CLASA DE ELEVI; Activează un CONȚINUT ȘTIINȚIFIC conform cu prevederile programei școlare și manualului; Implică o STRATEGIE DE INSTRUIRE, un anumit mod de abordare a Învățării și predării; Utilizează
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
societatea noastră are nevoie de oameni activi, dinamici, capabili să stăpânească cunoștințe active cu priceperea și voința necesare de a le transpune În practică, În acțiune, se impune găsirea unor metode care să accentueze caracterul 65 aplicativ, practic, al procesului instructiv-educativ, În esență metoda de Învățare prin acțiune practică" III.2 LECȚII PRIN CARE POT FI PUSE ÎN VALOARE VIRTUȚILE DE SEAMĂ ALE POPORULUI NOSTRU " Nașterea și viața poporului nostru românesc aproape 2000 de ani sunt considerate de istorici o enigmă
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
mai deplină a realității obiective. Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar modifica relațiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjurătoare, l-ar împiedica, în mare măsură, să participe la o activitate sau alta, dacă nu s-ar organiza o muncă instructiv-educativă specială. Limbajul copilului preșcolar se dezvoltă masiv sub influența adulților, cu care stabilește relații de comunicare din cele mai complexe. Vocabularul copilului crește, numărând la vârsta de 6 ani circa 3500 de cuvinte, în condițiile în care există o preocupare
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
volumul pregătirii; 4. Selecția și componența echipei pe posturi; 5. Caracteristicile și organizarea generală a jocului echipei în atac și în apărare; 6. Modelul de joc al echipei: modelul de joc în atac; modelul de joc în apărare. 7. Obiective instructiv-educative: pregătirea fizică; pregătirea tehnico-tactică în atac și în apărare; 72 Constantin Șufaru pregătirea teoretico-morală; pregătirea psihologică. 8. Controlul medical periodic și permanent; 9. Resurse materiale-financiare; 10. Resurse organizatorico-metodice; 11. Condiții de pregătire: sală, teren, etc.; 12. Evaluarea operațională și finală
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
sportive au câteva funcții care sunt determinate de scopul competiției. Funcția centrală a competiției sportive de handbal (de jocuri sportive în generală este aceea de a constata prin victorie sau prin înfrângere sau poziția în clasament, performanța echipei respective. Funcția instructiv-educativă, indiferent de scopul competiției, declarată sau nedeclarată are un caracter permanent. Activitatea competițională constituie un important mijloc de propagandă pentru jocul de handbal. Regulamentul unei competiții este un document program care precizează toate raporturile care se creează între participanți, antrenori
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
echipe. Participarea la întrecere este dată de motivația fiecărui jucător, respectiv încercarea de a obține victoria, chiar ocazional. Indiferent de scopul ei, competiția de handbal, organizată în lecțiile de educație fizică, în afara acesteia, în excursii, în tabere, are o funcție instructiv-educativă cu caracter permanent. Pentru ca activitățile sportive de handbal dintr-o școală generală sau liceu să-și atingă scopurile, este necesar să fie luate o serie de măsuri preliminare: 1. Pregătirea bazei materiale pentru handbal: sală sau teren cu două porți
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
literaturii de specialitate care vizează fenomenul investigat, precum și la studiul altor documente, cum a fi cele de planificare și evidență (spre exemplu). Corelarea informațiilor obținute prin studiul acestor materiale conduc la o imagine de ansamblu asupra reflectării fenomenului în munca instructiv-educativă ,opiniile și cercetările specialiștilor. metoda monografică Monografia, așa cum preciza Hans Selye (1984), citat de Gugiuman și colab. (1993, p. 47), 2. Metode utilizate la culegerea de date: metoda observației Deține un rol foarte important și în domeniul nostru. Diferențiată de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cea care stabilește pentru educația fizică, ca și componentă a educației generale, volumul de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice pe care trebuie să le dețină individul în pregătirea pentru viață. Pedagogia oferă prețioase informații rezultate din cercetările legate de procesul instructiv-educativ iar generalizările ei permit adeseori îmbogățirea conținutului TEFS, desigur cu particularizările necesare domeniului nostru. Relația cu psihologia Cunoașterea particularităților psihice ale indivizilor la diferite vârste, a tipului de temperament sau a trăsăturilor de caracter, a nivelului proceselor senzoriale și cognitive
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu particularizările necesare domeniului nostru. Relația cu psihologia Cunoașterea particularităților psihice ale indivizilor la diferite vârste, a tipului de temperament sau a trăsăturilor de caracter, a nivelului proceselor senzoriale și cognitive, sunt tot atâtea posibilități de sporire a randamentului procesului instructiv-educativ, atât în educația fizică, cât și în activitățile sportive (Niculescu, 1999, p. 7). Psihologia ne oferă date extrem de prețioase legate de procesele psihice, de stările afective, de formarea deprinderilor motrice și a priceperilor motrice. Mai mult, în sportul de performanță
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
conținut diversificat și diferențiat, adaptat obiectivelor diferitelor subsisteme ale sale. În educația fizică distingem trei acțiuni specifice: influențarea dezvoltării fizice, educarea calităților motrice (fizice) și învățarea mișcărilor. Acestea se îmbină permanent, se intercondiționează și corelează în diferitele etape ale procesului instructiv-educativ. Dacă, în ontogeneză, calitățile motrice ale individului cunosc o anumită evoluție (dezvoltare), educarea presupune un nivel de dezvoltare superior, obținut în urma utilizării unor tehnologii, metode specifice în cadrul procesului practicării exercițiilor fizice (este vorba, de fapt, de dirijarea dezvoltării calităților motrice
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de luptă și jocurile sportive) * sporturi tehnico-combinative, bazate pe execuții cât mai elegante, precise, în condiții standardizate (gimnastica, patinaj artistic etc.) * sporturi la țintă fixă sau mobilă (tir, tir cu arcul, talere etc.) 2.3. Antrenamentul sportiv Reprezintă un proces instructiv-educativ complex, desfășurat sistematic, continuu și gradat, prin care are loc adaptarea organismului omenesc la eforturile fizice și psihice intense, în vederea obținerii de rezultate de nivel înalt într-una din formele de practicare competitivă a exercițiilor fizice (Alexe și colab., 1974
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și au o largă răspândire. * activități recreative - efectuate în timpul liber cu scop de relaxare, divertisment, deconectare etc.; au forme foarte variate, fiind extrem de accesibile. * activități compensatorii - cu scopul recuperării capacităților fizice și psihice în urma unor accidente, îmbolnăviri etc. COMPONENTELE PROCESELOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Procesul instructiv-educativ se organizează în școală, având la bază programele elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. În asociațiile și cluburile sportive activitatea este dirijată de către federațiile de specialitate. În activitatea instructiv-educativă, rolul conducător îi
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
efectuate în timpul liber cu scop de relaxare, divertisment, deconectare etc.; au forme foarte variate, fiind extrem de accesibile. * activități compensatorii - cu scopul recuperării capacităților fizice și psihice în urma unor accidente, îmbolnăviri etc. COMPONENTELE PROCESELOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Procesul instructiv-educativ se organizează în școală, având la bază programele elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. În asociațiile și cluburile sportive activitatea este dirijată de către federațiile de specialitate. În activitatea instructiv-educativă, rolul conducător îi revine profesorului de educație fizică sau antrenorului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
etc. COMPONENTELE PROCESELOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI Procesul instructiv-educativ se organizează în școală, având la bază programele elaborate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. În asociațiile și cluburile sportive activitatea este dirijată de către federațiile de specialitate. În activitatea instructiv-educativă, rolul conducător îi revine profesorului de educație fizică sau antrenorului, iar de calitatea muncii lor depinde în cea mai mare măsură realizarea obiectivelor educației fizice și sportului. Profesorii și antrenorii instruiesc și educă elevii și sportivii potrivit complexului de cerințe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
iar de calitatea muncii lor depinde în cea mai mare măsură realizarea obiectivelor educației fizice și sportului. Profesorii și antrenorii instruiesc și educă elevii și sportivii potrivit complexului de cerințe stabilite de sistemul nostru de educație fizică și sport. Procesul instructiv-educativ corect organizat și dirijat va duce la beneficii substanțiale în formarea la subiecți a unui bogat sistem de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice, precum și la dezvoltarea unor aptitudini motrice, care îi pregătesc pentru activitățile de mai târziu. Prin urmare, componentele
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
organizat și dirijat va duce la beneficii substanțiale în formarea la subiecți a unui bogat sistem de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice, precum și la dezvoltarea unor aptitudini motrice, care îi pregătesc pentru activitățile de mai târziu. Prin urmare, componentele proceselor instructiv-educative ale educației fizice și sportului reprezintă, de fapt, elemente de bază ale educației individului, îndeosebi în plan fizic (aptitudini motrice, cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice, indici morfo-funcționali), dar nu numai, fiind vizate și celelalte laturi ale personalității umane. Asupra tuturor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
manipulare; priceperi motrice de stabilitate. 3.2.3. Particularități ale învățării motrice Deoarece formarea deprinderilor și priceperilor motrice este indisolubil legată de procesul învățării, vom prezenta în continuare câteva considerații asupra acestei deosebit de importante activități umane. Organizarea și desfășurarea proceselor instructiv-educative ale domeniului nostru (și nu numai) comportă două laturi, în strânsă legătură. Prima latură este aceea a predării, organizată și condusă de profesorul de educație fizică sau antrenor, a doua este învățarea, care se referă la activitatea elevilor sau sportivilor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și nu numai) comportă două laturi, în strânsă legătură. Prima latură este aceea a predării, organizată și condusă de profesorul de educație fizică sau antrenor, a doua este învățarea, care se referă la activitatea elevilor sau sportivilor. Evident, în activitatea instructiv-educativă, rolul conducător îi revine evident profesorului de educație fizică sau antrenorului, iar de calitatea muncii lor depinde în cea mai mare măsură realizarea obiectivelor educației fizice și sportului. Învățarea, în accepțiunea largă, este un proces deosebit de complex, care se manifestă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
simpozioane în care să se prezinte diferite aspecte ale activităților specifice cu participarea profesorilor de alte obiecte, elevilor și părinților etc.). Profesorul trebuie să știe să-și impună obiectul în fața colegilor în consiliile școlii, argumentându-și întotdeauna afirmațiile. Calitatea procesului instructiv-educativ este poate cea mai importantă cerință a activității profesorului. Prin calitățile morale pe care trebuie să le posede, prin caracterul activ, valoros, principial al muncii, contribuind la răspândirea ideii necesității practicării exercițiilor fizice, profesorul poate câștiga treptat numeroși adepți ai
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
anumite “variațiuni pe aceeași temă”, iar această influență este denumită stil, adică nota personală în care poate fi executat un procedeu tehnic, datorită particularităților fizice și psihice al executantului (Dragnea, 1996, p. 135). Trăsături fundamentale ale formei (tehnicii) În procesul instructiv-educativ, atât pedagogul cât și executanții au datoria de a cunoaște particularitățile principale și cele mai importante elemente ale structurii mișcărilor. Aceste particularități sau trăsături caracteristice ale formei mișcărilor sunt într-o strânsă interacțiune și se condiționează reciproc. Martin (citat de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de către profesor, respectiv elev a rezultatelor obținute în procesul învățării). Prin analogie, putem realiza, spre exemplificare, o schemă a sistemului de educație fizică școlară, conform teoriei cibernetice (fig. 5): Așadar, prioritățile stabilite ca urmare a necesităților sociale determină conținutul procesului instructiv-educativ realizat de către profesor. Acesta, prin metode și sisteme de acționare adecvate, urmărește să îndeplinească finalitățile, adică realitățile psiho-fizice pe care elevul le obține ca rezultat al procesului (dezvoltare fizică armonioasă, calități, deprinderi și priceperi motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice, calități morale etc.). Profesorul, respectiv elevii, sunt informați asupra rezultatelor obținute, pe calea conexiunii inverse interne. Aceste două elemente principale, profesorul și elevul, vor contribui, prin măsurile pe care le întreprind în urma analizei rezultatelor, la autoreglarea ulterioară a procesului instructiv-educativ. De asemenea, pe calea conexiunii inverse externe, rezultatele sunt receptate de către factorii externi implicați în activitatea de educație fizică școlară (inspectorat, minister etc.) care vor contribui la reglarea procesului didactic prin intermediul unor decizii adecvate. Pentru realizarea continuității activității în sistem
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
deseori utilizate în lecția de educație fizică, mai ales la ciclurile primar și gimnazial. B. Jocurile sportive elementare Jocurile sportive elementare, datorită elementelor de întrecere și colaborare, sunt mai dinamice și mai atractive, reprezentând astfel un valoros instrument în cadrul procesul instructiv-educativ. Ele se desfășoară după un regulament, care are o stabilitate mai mare decât la jocurile formative, astfel încât este necesară prezența unui arbitru. Jocurile sportive elementare se împart în trei grupe: 1. jocuri individuale, 2. jocuri intermediare, 3. jocuri pe echipe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]