2,057 matches
-
afirmația fostului redactor-șef că personajul ar fi fost ajuns colonel la "apelul bocancilor" deși în articol era o chestiune de sport și nu de... viață militară. Pentru asta... ceva milioane... daune ! Pentru o faptă care nu există: calomnie și insultă. Sau METAFORA care este o producție spirituală superioară (populară) este o insultă ? Deci, Domnule judecător sau Doamnă judecătoare-Președintă: O fi ea justiția o "ființă" legată la ochi, dar de ce cu o cumpănă dereglată, încât să sufere destulă lume ? Când atâția
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
apelul bocancilor" deși în articol era o chestiune de sport și nu de... viață militară. Pentru asta... ceva milioane... daune ! Pentru o faptă care nu există: calomnie și insultă. Sau METAFORA care este o producție spirituală superioară (populară) este o insultă ? Deci, Domnule judecător sau Doamnă judecătoare-Președintă: O fi ea justiția o "ființă" legată la ochi, dar de ce cu o cumpănă dereglată, încât să sufere destulă lume ? Când atâția nebuni, tâlhari, hoți, dezaxați ne fac zile grele, de ce imperiul legii să
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
doar 62‰ dintre femei. În plus, se pare că agresiunile suferite de bărbați sunt mai violente decât cele suferite de femei: 31‰ dintre bărbați au suferit o violență fizică cu ocazia ultimei agresiuni. Femeile sunt mai frecvent victime ale unor insulte sau amenințări (35‰) și mai rar ale violenței fizice (17‰). Surse: raportul anual al Observatorului național al delincvenței: HYPERLINK "http://www.inhes.interieur.gouv.fr/Le-rapport-2005-47.html" http://www.inhes.interieur.gouv.fr/Le-rapport-2005-47.html. Găsim de asemenea această prezență
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
posturi de radio locale - s-au dumerit în ceea ce privește limba în care scriem și vorbim, și au situat corect geopolitic, land-ul din care sosiserăm. Chestiunea necunoașterii de către cei din afară a problemelor noastre, ignoranța lor nepăsătoare, echivalând uneori cu o insultă, este veche. Și alții, mai mari și mai puternici decât noi, au de ruinat încă multe prejudecăți ale occidentalilor. Această stare de lucruri va persista atât timp cât vom rămâne închiși, cenzurați economic, lipsiți de posibilitatea de a călători, neonorând de cele mai multe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
stema. Toate stemele decupate de-ți vine a crede că s-au produs sub o directivă, altfel nu ar fi toate decupate. Mergând la pâine văd pe bulevardul nostru patru coloane de muncitori de la fabricile chimice Îndreptându-se către centru. Insultă la adresa populației care nu li se alătură. Toate pancartele cu lozincile comuniste Înșirate pe bulevard sunt zgâlțâite și aruncate la pământ. În oraș se strigă: „Armata e cu noi!” și „Fără violență!” O trăsătură uimitoare: străzile sunt pline de tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
componentele cert coercitive ale sistemului. Nu puterea școlară este acuzată în aceste amintiri, ci mai curând devierile pe care le permitea: perturbarea unui anume modus vivendi, a predictibilității cotidianului, ca și subminarea stimei de sine prin recurgerea repetată la intimidări, insulte sau chiar pedepse corporale. De altfel, școala românească are o îndelungată tradiție autoritară, ceea ce sugerează și o complicitate macrosocială cu astfel de practici formative. Există regulamente din perioada comunistă în care se reiau, în detaliu, prevederi din epoca anterioară, referitoare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
încununa cu mai multă strălucire, iar dacă se va sfârși mai repede, va pleca scăpând de niște judecători atât de silnici ... dacă nu sunteți cinstiți mai mult decât Dumnezeu nostru, vă înfuriați ca și cum ați fi insultați cu cele mai mari insulte și ne amenințaȚi cu aceste groaznice chinuri, socotind o crimă credința noastră în Dumnezeu. Dar nu veți întâlni oameni fricoși, nici iubitori de viața aceasta pământească și nici oameni care se înfricoșează iute, că e vorba de dragostea de Dumnezeu
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
degetul mare și arătător; același gest în Japonia desemnează banii (monezile sînt și ele rotunde), iar řn Franța "zero" sau "lipsa de valoare". În Malta același gest semnalează homosexualitatea, iar în Grecia și Sardinia reprezintă un comentariu obscen sau o insultă. În afara apartenenței naționale gesturile indică statutul social (gesticulația unui intelectual de stînga va fi sensibil diferită de a unui țaran) și profilul individului (gesturile ample îi definesc pe deținatorii autorității, gesturile reduse pe cei timizi, nesiguri etc.). Gesturile reprezintă cultura
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și experienței de detenție. Între cele două personaje există diferențe importante de înțelegere a lucrurilor. Disputele lor sunt amicale, în ciuda divergențelor clare și a insultelor pe care și le adresează, cu o anumită tandrețe totuși. Într-o asemenea discuție, Nerjin își exprimă atitudinea față de închisoare. Ca și Soljenițîn însuși, el nu regretă timpul petrecut în detenție, considerându-l o etapă necesară în formarea personalității sale
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu a existat o interdicție categorică a serviciului militar pentru creștini, opinie confirmată până astăzi de inexistența unei literaturi creștine în acest sens. Și cu toate acestea, învățătura lui Isus, predicată de misionarii creștini, interzicea orice fel de răzbunare și insultă, iar insistența asupra practicării blândeții și răbdării desăvârșite pare să fi fost cea care a influențat conștiințele primilor creștini. Nu era oare meseria soldatului, în opinia comunităților creștine, disprețuită tocmai din cauza extorcărilor, violențelor și a executării poruncilor tiranilor ei? Creștinii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rămâne invizibil. Trupul, deși nu a primit nici o nedreptate, se năpustește cu ură și luptă împotriva sufletului, pentru că acesta îl împiedică să se bucure de plăcerile senzuale; tot așa, și lumea îi urăște pe creștini, deși nu a primit nici o insultă, numai pentru că aceștia se opun răului. Chiar dacă este urât, sufletul iubește trupul și mădularele sale, tot așa, și creștinii îi iubesc pe cei care îi urăsc pe ei. Sufletul este închis în trup, dar, la rândul său, el susține trupul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ofițeri pentru ca și soldații să sacrifice, sub amenințarea pedepsei cu expulzarea din armată. Nu puțini au fost acei soldați creștini, ne spune Lactantius, care au fost constrânși să abandoneze cariera armelor și au plecat în întâmpinarea mizeriei, a foamei, a insultelor, a confiscării bunurilor și a pierderii dreptului de a se apăra, iar unii chiar și a morții. Deși se crede că epurarea soldaților creștini din rândurile armatei a început atunci când Dioclețian a trimis scrisori către guvernatorii provinciilor, poruncindu-le să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
zboară!" Dar, din păcate, acesta cade pe pavaj, cu o bufnitura. Suntem de părere că mesajul emoțional "Pui atât de proaspeți, încât par vii" nu poate fi catalogat drept un mesaj persuasiv. De fapt, reclamă poate fi interpretată drept o insultă adusă băiatului, care pare să nu fie capabil în identificarea tipului (pui viu) și a ocurentei (pui refrigerat). 39 Apud Bien, Peter, 1989, Kazantzakis Politics of the Spirit, vol. 1, Princeton and Oxford, Princeton University Press (trad.n.). 40 O
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
se publica și un grupaj de „Reflexiuni” din care o redăm pe alăturata : „Bărb ații obișnuiesc a considera pe femei inferioare lor; dânșii uită că, cu toată pretinsa lor superioritate, își datoresc exis tenț a numai femeilor. Insultând femeie ei insultă pe propriile lor mame . S-au gândit ei la aceasta?” Iar pentru că în urma „Profilurilor” publica te s -au născut multe nemulțumiri din partea portretizatelor, la 21 noiembrie într-un auto-interviu, însăși Maria N. de la Banca scria: „În urma acestui interviu care a
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
amărâte de 200-300 de euro, ei doar supraviețuiesc mizerabil într-o societate anapoda, o societate cu valori demonetizate, în care sunt mediatizate și promovate mai mult amantele interlopilor decât opiniile intelectualilor, în care discursul mass-media se reduce la bârfe și insulte, în care furtul cu succes, fără a fi prins, din banii publici dă măsura competenței în afaceri și politică. Un nenorocit de dascăl zilnic stresat de grijile materiale, împovărat de sarcini utopice, dacă nu chiar tâmpite sadea, primite de la minister
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și nu este mult mai lung fiindcă azi este zi de post și nu pot să dau drumul la înjurăturile binemeritate de acei porci de politicieni care ne-au adus în mod voit la cea mai autentică sapă de lemn... - Insulte legale Iată că tiptil sau pâș, pâș, indiferent cum vrei s-o spui, a trecut luna lui Cuptor, din care am scăpat se pare bine sănătos și eu și pălăria mea de pai, la care vara țin enorm protejând-o
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
prost, pentru că-n ziua aceea nu a jumulit de pe poporul acesta cât s-ar fi cuvenit, a comandat un sondaj de acest gen. Concluzia la care s-a ajuns este binevenită pentru toată lumea fiindcă de acum putem să ne argumentăm insultele cum ar fi: tâmpitule, idiotule, prostule și altele cu dovezi științifice imbatabile și sperăm ca în urma unei inițiative legislative, Parlamentul să emită o lege prin care să le putem folosi în mod legal fără a mai fi considerate ca insulte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
insultele cum ar fi: tâmpitule, idiotule, prostule și altele cu dovezi științifice imbatabile și sperăm ca în urma unei inițiative legislative, Parlamentul să emită o lege prin care să le putem folosi în mod legal fără a mai fi considerate ca insulte. În continuare iată o serie de alte descoperiri științifice la care cineva cunoscut mie a ajuns pe cont propriu și care, din păcate, nu au mai avut loc în studiu: 65% dintre români cred că săpunul și apa caldă aduc
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în cu totul altă lumină de o introducere, de fapt de o "reconsiderare", și din care Mircea Eliade dispare pentru a lăsa locul aranjamentelor lui Adrian Păunescu"122. Dintre toți cei nominalizați pe lista scriitorilor de serviciu, la Păunescu găsește insultele cele mai radicale și mai sincere, iar acest episod este primul dintr-un serial fără sfârșit. Din fericire, prima lui victimă, Mircea Eliade, nu se delasă de ospitalitate și generozitate. La fiecare revenire în Paris a lui Mircea Eliade, au
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pseudo-culturi, un amestec europenizat în locul susținerii culturii social realiste. Dreptul la replică este normal și oricine își poate exprima părerea, cât timp este sobră și necomandată. Amintim aici de renumitul articol "Cățeaua" a lui Ion Lăncrănjan, o parabolă plină de insulte: "Cățeaua aceasta e o simplă și cam abjectă sterpăciune sterpăciune fiziologică, sterpăciune filozofică, sterpăciune ideologică"144. Polemicile deschise cu revista "Luceafărul" au calitatea de a populariza activitatea din exil, prin simplu fapt că o aduce în atenția publicului din țară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1985 când dezvăluie scopul pamfletelor publicate de grupurile din jurul revistelor "Săptămâna" și "Luceafărul": Când au ales fie să renunțe la talent (rareori îl aveau), fie la o elementară solidaritate cu mizeria și nefericirea unei întregi țări pe care, dimpotrivă, o insultă prin lauda și optimismul lor de comandă, neoproletcultiștii puteau spera două lucruri: fie privilegii exorbitante, fie introducerea cu sila într-o literatură unde zelul lor politic le-ar ține loc de har, cu obligația de a fi recunoscuți mari scriitori
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
rar întâlnită, făcea curat în camere de câte ori era nevoie, ștergea parchetul și spăla cimentul pe holuri. Pe unde trecea Mura rămânea curat și o ordine desăvârșită în urma ei. Nu se supăra niciodată, chiar dacă cineva o jignea sau îi adresa vreo insultă. Își făcea datoria în continuare cu conștiinciozitate și precizie de ceasornic elvețian și, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, își vedea în continuare de treburile ei. Mura nu obosea niciodată, nu se odihnea nici în zilele de sărbătoare, nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
seară, ca orice bun creștin, bărbatul, capul familiei, stabilea exact ce va avea de făcut fiecare membru al acestei mici comunități în următoarea zi. Pentru un flăcău, pentru o fată, femeie sau bărbat, chiar și pentru un copil, nu exista insultă mai mare decât aceea de leneș. Fericirea și bunăstarea oricărui individ în parte, a familiei și a întregii comunități în ansamblul ei se baza pe muncă: o muncă făcută cu plăcere, nu privită ca pe un chin sau ca pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
orientali contra neprimirii și ținerii la ușă, afară, timp de 14 luni, a acestor oameni, protest concretizat mai ales în răspunsul demn și tăios al lui Ioan Maxențiu la Epistola papei Hormisdas, în care acesta acuza, batjocorea și acoperea de insulte și calificative grave pe niște frați care veneau din Răsărit. Ioan Maxențiu precizează că, la Roma, monahii dobrogeni amintiți nu au comis nici o necuviință, iar acuzațiile din epistola papală sunt simple minciuni și înșelăciuni, pe care „scitul” le înfierează mustrător
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de "politica literară", subliniindu-se doza mare de subiectivism pe care ar presupune-o analiza, dintr-o parte sau din alta, a dihotomiei. Astfel, a numi clasică o operă poate însemna fie cea mai mare prețuire, fie cea mai mare insultă, depinzând de latura în care te afli. În această ordine de idei, Eliot respinge, după cum a mai făcut-o de altfel și în alte articole, ideea ierarhizării literare "Eu vreau să definesc însă un tip de artă și nu mă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]