1,340 matches
-
provocarea cu cei neinformați. Într-adevăr, cei informați puteau să prevadă în avans eventualitatea tratamentului din partea complicelui pentru a nu interpreta provocarea ca pe un atac personal. Analiza reacțiilor cardiovasculare ale subiecților scoate în evidență efectul atenuant al informației prealabile: insultați fiind, ritmul cardiac al subiecților informați în prealabil n-a crescut l-a fel de repede cu al celor informați după ce au fost ofensați. În timpul unei provocări resimțite ca atac personal sau nu, strategia de a riposta a indivizilor este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șocului electric până la comportamente atent planificate pe termen lung, cu ajustări de adaptare la mediile schimbătoare, specifice oamenilor. Se poate vorbi despre victime desemnate? Nu este deloc surprinzător faptul că oamenii reacționează printr-un atac imediat sau întârziat atunci când sunt insultați sau împiedicați să-și atingă scopul mult râvnit. Caracteristicile fizice ale potențialei victime precum genul sau apartenența etnică par să determine și ele ocazional această reacție. Studiile arată că bărbații și nu femeile sunt de cele mai multe ori ținta atacurilor fizice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1967 citat de Pahlavan, 1987) au constatat că anumite obiecte pot deveni elemente care să favorizeze agresivitatea la subiecții prealabil provocați de către complicele experimentatorului. Într-un studiu asupra acestui efect, subiecții aveau posibilitatea să se răzbune pe complicele care-i insultaseră prin administrarea acestuia de șocuri electrice în timpul unei sarcini de învățare. Dar înaintea realizării sarcinii propuse, subiecții trebuiau să privească un film. Jumătate dintre subiecți au vizionat un film despre box, Campionul, film în care Kirk Douglas, cel care juca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de părintele agresat, devalorizându-l. * Ce rol au semenii în dezvoltarea agresivității ? Copii învață anumite comportamente sociale, mai mult sau mai puțin adaptate, în interacțiunile cu semenii. Agresivitatea este unul din aceste comportamente. Copii învață să agreseze (să lovească, să insulte), jucându-se cu cei de vârsta lor. Contextul jocului este unul relativ sănătos pentru învățarea exprimării stărilor emoționale negative (furia, frica, tristețea). Dar intervenția altor factori poate interfera cu învățarea mecanismului de autoreglare, producând efecte nedorite. Copilul poate să urmeze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-a observat că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată. Subiecții care au participat la studiul realizat de Meyer (1972) au fost insultați de către complicele experimentatorului. Apoi au urmărit o situație de agresiune la televizor. Într-un caz, agresivitatea era justificată pentru că un om bun reacționa agresiv împotriva unui om rău. În alt caz, agresivitatea s-a dovedit a fi nejustificată, cel rău
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că aduce o contribuție majoră la progresul științei (Rule și Leger, 1976; Baron și Bell, 1975 citați de Baron et al., 1994). Jumătate dintre subiecții care au participat la experimentul realizat de Rule și Leger (1976) au fost mai întâi insultați de către ucenic, apoi li s-a adus la cunoștință faptul că șocurile intense fie accelerează învățarea, fie o perturbă. Rezultatele au arătat că subiecții non provocați intensifică șocurile atunci când consideră că ele ameliorează învățarea, iar subiecții provocați le intensifică atunci când
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Ligile sportive au fost obligate să instituie reguli mult mai stricte și pedepse mult mai severe pentru a reduce violența. Atitudinea societății față de agresiunile din sport este totuși ambiguă. În timpul unui match, sportivii se pot agresa, iar spectatorii se pot insulta reciproc, cu condiția să nu depășească anumite limite. Iar aceste limite par a fi negociabile, flexibile, fragile și, uneori, inexistente. Agresivitatea poate fi asociată sportului în diferite feluri. Violența de pe terenul sportiv este foarte complexă. Pentru a o înțelege, trebuie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri electrice complicelui experimentatorului care-i insultaseră, indivizii devin și mai ostili față de provocator. Într-adevăr, după ce individul și-a manifestat violența, el retrăiește experiența subiectivă a unui conflict interior ce se duce între normele sale morale și consecințele imediate ale actelor sale (disonanță cognitivă), mai ales
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2. "britanicii, germanii, olandezii, belgienii și rușii, care gesticulează cu moderație. Ei au tendința de a-și folosi mâinile când se entuziasmează, când trebuie să comunice la o distanță mai mare sau când vor să se amenințe sau să se insulte unii pe alții"; 3. "italienii, grecii, francezii, spaniolii și [...] portughezii, [... care] utilizează gesturile din abundență. Când se adresează unii altora, își mișcă mâinile și brațele desenând în aer, accentuând ceea ce spun și păstrând trează atenția interlocutorului. Chiar atunci când tac, mâinile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
deținuții mai pasivi. Zimbardo a observat că instituția permitea dezvoltarea unor sisteme de privilegii pentru deținuții "buni" și de sancțiuni pentru cei "răi". Existența unor surse de putere asupra altor oameni i-a făcut pe subiecții-gardieni să înceapă să-i insulte pe subiecții-deținuți, să li se adreseze în moduri agresive, impersonale, depreciative, care au degenerat rapid în ostilitate și cruzime în forme degradante. "Într-un mediu închis cresc tendințele de a-i controla pe ceilalți, iar violența izbucnește rapid... Orice individ
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un articol banal unde comenta Romică devenea câmp de luptă.“ Jurnaliștii constatau că, încet-încet, începeau să piardă controlul asupra a ceea ce publicau pe site. Uneori, comentariile din subsol deturnau complet un articol de la sensul inițial. În multe cazuri, autorul era insultat și înjurat, adesea fără motiv. Îmi amintesc de un articol în care un comentator îl făcea cu ou și cu oțet pe reporter pentru că ar fi scris greșit numele unei rețele hoteliere. Denumirea era scrisă corect, iar persoana care comentase
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
XV-lea. Doamna de Châteauroux și cele două surori ale ei erau verișoare cu Doamna de Coislin: acesteia din urmă nu-i stătea în fire, asemenea Doamnei de Mailly, bună creștină plină de pocăință, să răspundă unui om care o insulta, adresându-i un nume grosolan, în biserica Saint-Roch: „Prietene, de vreme ce văd că mă cunoști, roagă-te Domnului pentru mine.“ Doamna de Coislin, zgârcită ca mulți oameni de spirit, își înghesuia banii prin dulapuri. Trăia roasă toată din niște bănuți păduchioși
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Pinter trădau un evident deficitar simț al umorului. A publicat o carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
este bine pentru cumpărătorii săi. 3 DIVERSELE COMPETENȚE Am analizat un anumit număr de "legi ale discursului" care guvernează comunicarea verbală. Aceste legi care se aplică oricărei activități verbale trebuie să se adapteze specificității fiecărui gen discursiv: este posibil să insulți publicul într-o piesă de teatru, dar nu într-o conferință, vorbirea pe un ton profesoral poate amenința fațeta pozitivă a interlocutorului într-o conversație, dar nu într-o sală de clasă etc. Stăpînirea legilor discursului și a celor referitoare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este uneori mult mai ușoară: Nu există șefuleț sau șef de raion care, în civil, să nu fi fost măcar o dată tratat de "adjutant" de cartier sau de "adjutant" prost, fanatic și răutăcios. Este totuși o întreagă tagmă care e insultată aici, domnule! Pierre Georges, Le Monde, 26 noiembrie 1997 În acest caz, ultima frază este clar ironică: ziaristul introduce o ruptură între propria sa enunțare și cea a unui locutor care s-ar exprima în mod emfatic într-o situație
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
la fel ca în numeroase alte cazuri, observațiile coșeriene se dovedesc extrem de utile pentru o posibilă sistematică a funcțiilor textuale. Astfel, toate exemplele pe care le-am menționat în 3.3. se dovedesc a fi variații semantice în jurul aceleiași funcții -[Insulta] -, care nu e afectată în vreun fel de modificările textemului. În mod similar, celebrul textem formulat de Farfuridi în O scrisoare pierdută ("Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
arboreze mănușa roșie cardinalicească iată, în adevăr, un fapt EXTRAORDINAR. Și trist trist de ți se sfâșie inima. Nu numai din pricina caracterului blasfematoriu și apostat împotriva unei tradiții pe care nimeni nu are dreptul să o ignore sau să o insulte, desconsiderându-o. Ci, mai ales, și din pricina situației pe care un asemenea gest ne-o creează în lumea creștină". 17 Ibidem: Ați auzit, creștini pravoslavnici! Părintele patriarh are mănuși de mătase roșie! Nu ne mai ajunge concentrata noastră sobrietate bizantină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
un fel de gestionar al bunurilor care-i aparțin dar care au fost produse de alții, aceasta poate face un om bogat. Pentru așa ceva, acesta ar merita într-adevăr să fie apreciat. în rest, cu fanfaroni și indivizi care-i insultă pe cei din jur cu prostia lor, este jale pentru toți ! În urmă cu cîțiva ani, vedeam la televizor un documentar făcut de un cunoscut ziarist din Marea Britanie în Dallas (statul petroliștilor- Texas ) din SUA . Era un documentar despre bogătașii
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
tot felul de experiențe. Au făcut averi pe care le-au pierdut, au trăit drama sărăciei, iar generațiile de astăzi au ajuns să prețuiască cum se cuvine viața în bunăstare pe care o duc. Au învățat să nu-i mai insulte pe alții afișîndu-și ostentativ averea (așa cum fac alții) , să nuși bată joc de munca altora, să prețuiască și să nu risipească banii obținuți la un moment dat destul de ușor. Acei oameni își foloseau averea de care dispuneau pentru investiții
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
intenția individului Rudăreanu de a compromite pe studenți prin provocarea unei bătălii în regulă, totul s'a petrecut în liniște, iar tânărul provocator, rău montat, pricepu că era [să] fie victima unui mișel fără scrupul. Văzându-și planul dejucat, Rudăreanu insultă pe d. Becescu cercând cu ori ce preț a provoca scandalul. Afirmă că d-sa ca președinte a încasat pe socoteală proprie, taxele în bani ce primise de [la] mai mulți membri de onoare ai societăței, care - fie știut - au
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
n'o pot scoate de unde a fost aruncată. Și iată cum numai grație celor mai josnice defecte, în lipsa totală a calităților, un nenorocit reușește a sta alături de oameni cum se cade, a trăi din banul și bunătatea lor, a-i insultă pe urmă, în sfârșit, a reuși să se vorbească și de el. Căci pentru asemenea fapturi josnice și obscure, chiar faptul vestejir[îi] prin ziare a ticăloșiei lor, este deja un început de glorie, de reușită a se face cunoscut
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Se găsea tot în capitala Belgiei. Poate că a și devenit student la Universitatea Liberă sau la Universitatea Nouă, căci l-am regăsit, pe la începutul lunii august la una dintre ședințele furtunoase ale Societății Studenților Români din Bruxelles, unde era insultat, alături de președintele acesteia, Florian Becescu, de unii membri mai recalcitranți 54... Poate că tânărul rebel din Brăila s-a reconciliat cu mama sa și cu sine. Cert este că nu l-am identificat printre cei care și-au încheiat studiile
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
mă numești pe la spate «peștele» mamei tale. Poți să mă numești așa și în față dacă asta te ajută să te calmezi cât de cât. Și eu ți-aș putea spune că nu ești normal. Și am putea să ne insultăm unul pe altul până mâine dar nu tu vei avea ultimul cuvânt, pentru că eu pot să continui și în franceză și în arabă, pe când tu de-abia te descurci în ebraică. Așa că după ce se vor termina înjurăturile ce mai urmează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea, mi s-a răspuns obraznic, în termeni dezgustați și disprețuitori. Cine dădea dreptul unei tinere mediocre oarecare, respinsă (după cum mi s-a spus tot la Paris) la examenul C.A.P.E.S., să insulte un scriitor român cu unele realizări, trecut pe deasupra și prin multe? Din păcate, această stare de spirit, pretins de rezistență, era și încă mai este foarte răspândită... Credea și Mircea Eliade supus evident unei presiuni convergente toate aceste mizerii? Totdeauna
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
parafrazeze, fără nuanțe, limbaj și interpretare personală, doar discursurile interminabile ale șefului statului. Opinia sa reală, de total dispreț față de intelectuali, s-a manifestat o dată mai mult la recenta consfătuire cu activul de partid al Uniunii Scriitorilor. Scriitorii au fost insultați, disprețuiți și desconsiderați în bloc. Li s-a spus că ei nu valorează și că nu merită nimic, că toate creațiile sunt numai opera poporului, că rolul lor este doar să facă educație și propagandă. Ideea de creație individuală liberă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]