2,033 matches
-
de sute de ani, nu văd de ce ar trebui să fiu eu cea care să aibă probleme cu asta. Respir adânc și îi dau ultimul avertisment: Când vei iubi un bărbat, te vei schimba. Îți spun din experiență, suferința este insuportabilă. Vei simți cum inima îți e prăjită pe toate părțile într-o tigaie încinsă. — În cazul ăsta, mai bine o să am grijă să nu mă îndrăgostesc. — S-ar putea să nu poți controla lucrurile. — De ce? — Păi, pentru că a trăi înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lor la Yung Lu, îi zic, după care adaug: Spune-i că sunt un dar de la mine. — Da, Majestatea Voastră. Eunucul pleacă. Ridic draperia și privesc cum Li Lien-ying dispare în noapte. Simt cum se prăbușește asupra mea o greutate insuportabilă. Îmi simt stomacul ca și cum s-ar umple cu pietre. N-a mai rămas nimic din fata care a venit la Peking în lumina posomorâtă a unei dimineți de vară, acum zece ani. Ea era naivă, încrezătoare și curioasă. Era plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
această bucurie, în stilul său, cu luciri metalice, în maniera sa care ajunsese să fie cunoscută și prețuită de milioane de cititori. N-a vrut să mai iasă la pescuit. N-a vrut să mai iasă în larg. Avea dureri insuportabile, de la șira spinării (căzuse cu avionul pe care și-l pilota singur în 54) și avea o fractură care atingea probabil măduva. A acceptat să i se i facă edectroșoc. Durerea a încetat, dar și-a pierdut memoria. S-a
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fără ajutor, îl depuse pe așternutul alb, șoptindu-i, ca și cum încă ar mai fi fost în viață: — Chiar dacă ai fi trăit de două sau trei ori mai mult decât o viață de om, ai avut idei atât de mărețe - aproape insuportabile - încât s-ar fi putut ca speranțele tale să se împlinească doar pe jumătate. În locul tău, nici eu n-aș fi dorit să mor. Așa e, Hanbei? Câte lucruri trebuie să regreți că le-ai lăsat neterminate! O, când pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în ochi. Revolta și furia lor față de Nobunaga, care se intensificaseră după campania din Kai, ca uleiul turnat peste lemne de foc, fuseseră aprinse de acest ultim incident. La tabăra din Suwa, în timpul campaniei din Kai, Mitsuhide suferise deja o insuportabilă umilire publică, eveniment care nu rămăsese ascuns de vasalii săi. De ce îl chinuia atât de mult în ultima vreme Seniorul Nobunaga pe stăpânul lor? Dar șocul de azi era, de departe, cel mai rău, fiindcă incidentul avea să fie cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de toți musafirii: Seniorul Ieyasu și vasalii săi, nobilimea din Kyoto și ceilalți generali, camarazi cu Mitsuhide. Suferirea unei insulte acolo era același lucru cu a-i fi fost expusă rușinea în fața întregii națiuni. O asemenea umilință în public era insuportabilă pentru oricine se născuse samurai. — Calul dumneavoastră, stăpâne, spuse Masataka. Vasalii încă nu-l observaseră pe slujitorul care aducea calul lui Mitsuhide. Distrași de evenimentele zilei, continuau să stea adunați în grupuri, discutând situația. Chiar când Mitsuhide se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Am dorit să aducem repede acest lucru la cunoștința tuturor vasalilor clanului Oda aflați în provinciile de la miazănoapte și să trimitem imediat un rezumat. Nu mai este nevoie să spun că, deși decesul Domniei Sale ne-a pricinuit tuturor o durere insuportabilă, capul generalului răzvrătit a fost expus și trupele rebele au fost exterminate până la ultimul om, totul în răstimp de unsprezece zile de la moartea stăpânului. Nu ne mândrim cu aceasta, dar credem că va mângâia sufletul seniorului nostru în lumea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se deschise, în sfârșit, reieși că mulți tindeau deja să fie de partea lor. În ziua aceea, toate numeroasele separeuri din Castelul Kiyosu fuseseră deschise, fără îndoială fiindcă soarele continua să strălucească și, altminteri, căldura și zăpușeala ar fi fost insuportabile. Această acțiune, însă, sugera și că se avea multă grijă să nu se permită conversații private. Aproape toți străjerii din castel erau vasalii lui Shibata Katsuie. Pe la Ora Șarpelui, toți seniorii se așezaseră în marea sală. Erau aranjați după cum urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
supraviețui. — Și altceva? — Când a scăpat din Bătălia de la Yaganase, nu știa dacă Shibata Katsuie era viu sau mort, așa că încerca să se întoarcă la Kitanosho pentru a ajuta la planificarea unui contraatac. Pe drum, însă, durerea rănilor a devenit insuportabilă și s-a oprit la o casă unde a cerut niște moxa. — Trist... foarte trist. — De asemenea, a spus, cu mult calm, că înghițise rușinea de a fi prins de viu și trimis în temință pentru ca, dacă gardienii îi dădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
masaj cum scrie la carte. Dar ceaiul era consumat cu o lentoare chinuitoare. îmi venea să le smulg ceștile din mâini și să beau eu ceaiul în locul lor! Apoi, pe când sorbeau cu toții ultimele picături cu o relaxare de-a dreptul insuportabilă, m-am oripilat văzând că apucau din nou ceainicul și-și turnau o a doua ceașcă de ceai pe care începeau s-o savureze cu o plăcere lenevoasă. OK, mi-am spus nervoasă, poate după a doua ceașcă? însă minutele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Lupine, ăsta era termenul care îl descria cel mai bine. Asta dacă lupine însemna lupesc. Până pleci de-aici o să ajungi să fumezi câte șaizeci de țigări pe zi, m-a asigurat el cu un rânjet răutăcios și un damf insuportabil de transpirație î„O, Vincent, ce miros puternic ai!“). L-am căutat din priviri pe Mike, în speranța că o să mă apere, dar parcă intrase în pământ. M-am întors cu spatele către Vincent cât de mult am putut fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de întrebări, cu polemicile ideologice inerente, Wilt studie puțurile pilonilor de pe șantierul de construcții. Ar fi fost un loc de depozitare ideal pentru un cadavru și ar fi ceva copleșitor de satisfăcător să știe că Eva, care fusese atât de insuportabilă pe timpul vieții, susținea - moartă - greutatea unei clădiri de ciment cu mai multe etaje. Pe lângă asta, descoperirea femeii ar deveni astfel o posibilitate extrem de îndepărtată, iar identificarea trupului se excludea de la sine. Nici măcar Eva, care se mândrea cu constituția ei puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fereastră, departe, Tereza voise doar să-și recapete suflul, probabil. Va fi nevoie de eroi, așa ai spus. Înlocuitori de eroi, așa ai spus. Când se va ridica, cândva, capacul de pe cazanul în care am fiert cu toții, duhoarea va fi insuportabilă. Viermii și puroaiele și mucegaiul vor năvăli de peste tot, așa ai spus. Fiecare se va ascunde de el însuși și de ceilalți. Noi măști, noi înlocuitori, noi eroi... Dar eroii nu vom fi noi, nenorociții. Nici vecinii noștri, nenorociții. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
prezicător. — N-ai fost niciodată în stare să urmezi un sfat bun, așa-i, Harry? Ești prea lacom. Prea sigur pe tine. Acesta a fost momentul în care Harry a început să se prăbușească. Cruzimea din glasul lui Gordon era insuportabilă; nu se mai putea preface că discuta o afacere, dezbătând detaliile unei înțelegeri care ieșise prost. Aici ieșise prost o iubire, înșelătoria avea dimensiuni pe care nu le mai întâlnise niciodată în viață, iar durerea provocată îi lua orice putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
protejase acceptând posiblitatea ca Gordon să se întoarcă împotriva lui și, dacă era ca un asemenea lucru să se întâmple, atunci viața lui avea să ia sfârșit - dacă nu literal, măcar în sensul în care prăbușirea interioară avea să fie insuportabilă. Asta îmi spusese la cina de pe 1 iunie: „Dacă ai dreptate în ce-l privește pe Gordon, viața mea e oricum terminată“. Gândul că Gordon ar fi putut fi un individ răzbunător și duplicitar era același cu gândul la propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
amorțit brațul stâng și am simțit în falcă înțepăturile a o mie de ace invizibile. Citisem destule despre atacurile de cord ca să știu că acestea erau simptomele clasice și, dat fiind că durerea continua să se acumuleze, urcând către niveluri insuportabile de intensitate, m-am gândit că mi-a sosit clipa. Am încercat să mă ridic în picioare, dar după doi pași m-am prăbușit și am început să mă zvârcolesc pe podea. Mă țineam strâns de piept cu ambele mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mei. Când m-am târât pe ușa de la intrare azi-dimineață, multe mi-au auzit urechile de la mama. Țipa la mine că mă port de parcă ar fi hotel casa ei, bla, bla, bla. Doamne, când se pornește femeia aia, e destul de insuportabilă. —Trebuie să pleci, a urlat după mine când mă furișam pe scări. Unde oare am mai auzit asta? Nu prea mai bag de seamă, sincer. Am fost amenințată cu evacuarea de când aveam vreo optsprezece ani. De fapt, cu mult înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de Pimm’s În mână, iar eu rămân uitându-mă după el, scăpând un cub de gheață În iarbă. Un apartament. Asta nu poate să Însemne decât un singur lucru. O să facem sex. Și, din senin, mă cuprinde o nervozitate insuportabilă. — Doamne, ce tâmpit sunt ! exclamă Connor, lăsându-și jos cuțitul. Doamne, ce orb am putut să fiu. Se Întoarce cu fața spre mine, și Îmi aruncă o privire albastră otrăvită. Emma, știu cu cine te vezi. Mă cuprinde un atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care proprietarul ni-l descrisese, când am Închiriat apartamentul, drept „terasă spațioasă“ și ne așezăm pe bucățica cu soare, bând schnappsul pe care Lissy l-a luat anul trecut de la duty free. Fiecare Înghițitură Îmi arde gâtlejul În mod absolut insuportabil, dar cinci secunde mai târziu, Îmi trimite o căldură blândă și calmantă prin tot corpul. — Trebuia să-mi dau seama, zic, cu ochii În pahar. Trebuia să mă gândesc că un milionar important ca el n-are cum să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce face, lacrimile Îmi inundă ochii, de ușurare. Știe. E OK. — Deci... Îmi șterg fața, Încercând să-mi revin. Deci asta... deci asta Înseamnă că... suntem... Nu mai sunt În stare să-mi termin fraza. Urmează o tăcere lungă și insuportabilă. Dacă zice nu, nu știu ce-am să fac. Părerea mea e să nu te pripești să iei o hotărâre În privința noastră, spune Jack Într-un final, privindu-mă cât se poate de serios. Fiindcă mai am o groază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de la zece are curs, dacè nu mè înșel, stai sè verific în agendè, se apleacè deasupra biroului că sè-și consulte agenda directorialè, din fericire pentru mine, fiindcè, altfel, ar fi vèzut pe chipul meu ravagiile nemiloase ale unor furtuni sangvine insuportabile, Da, de la zece, du-te tu, Matei, tu o cunoști, ai mai fost o datè, nu?! Da! eu, încercând sè maschez culoarea purpurie din obraji, îmi plec privirea înspre modelul geometric din covor, în timp ce sângele meu, pulsând frenetic sub piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
ar fi Luminița și ceea ce auzise cu o oră Înainte de la Gimmi că s-ar fi vorbit despre ea. * Degeaba Însă, mi-am amintit tristețea cu care se uita la cutia goală, În multele nopți care au urmat, când un insuportabil sentiment de vină mă trezea fix la ora 3 În noapte, ca și când atunci ar fi bătut o neiertătoare pendulă. Și numai atunci când, datorită fleacurilor turuite de tine, irezistibila mea Diana, mai degrabă decât datorită sedativelor grijuliei mele mame, am Încetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sigură că Îl Înțelege mai bine decât se Înțelege singur. * —...Întoarcerea a fost, Într-adevăr, un coșmar, dragii mei. E drept că eram obosit și nervos Încă de când am plecat spre aeroport, pentru că mi-am făcut bagajele Într-o agitație insuportabilă! În jurul meu era un du-te-vino, o foială ca Într-o sală de așteptare! Fiecare mai apărea cu câte ceva În mână și foarte repede camera mea de la hotel a Început să semene cu altarul unui idol pe care se Îngrămădeau ofrandele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
putea să observe tentativele ei disperate de ultimă oră, ceea ce l-ar determina să devină pe loc acel om străin și antipatic pe care ea Îl Întâlnește tot timpul În halucinațiile ei cele mai rele și i-ar auzi vocea insuportabilă strigându-i: — Ți-am interzis să-i ceri orice! Ți-am interzis să ne umilești, cerându-i! Ți-am interzis să ceri ceva, orice, orice, orice! Pe loc, tata ar putea să devină unul dintre acei oameni cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pace dacă nu doreau să fie înghițiți de Napoleon. Pentru că atunci s-ar fi ales într-adevăr praful de ambele imperii, de Europa, de toți, de toți. Prințul era de acord cu el. Într-adevăr, situația ajunsese de-a dreptul insuportabilă. Kutuzov renunțase la cucerirea Constantinopului din cauza ciumei, revenise la București cu coada între picioare, dar stătea pe picior de război. Sultanul, vizirul erau convinși că el va porni din nou. În aceste condiții, cele două delegații însărcinate cu negocierea păcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]