1,613 matches
-
de resurse deja exploatate pe piață, astfel că aceste operațiuni au o componentă strategică mai pregnantă În prezent, comparativ cu perioadele trecute. Astfel, companii precum Cisco, Google sau Yahoo realizează operațiuni de achiziții Îndeosebi cu scopul de a acapara active intangibile precum know-how, cunoștințele angajaților, drepturi de proprietate intelectuală etc., Întreprinderile achiziționate având un rol de „furnizor de resurse”, care vizează completarea sau Îmbunătățirea capacităților Întreprinderii achizitoare (Sherman și Hart, 2006, p. 13). Tot În acest context putem menționa recenta achiziție
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
exploatate cu succes (notorietate, imagine, reputație). Multe tranzacții pornesc de la premisa că este mai puțin costisitor să achiziționezi o marcă renumită sau baza de clientelă decât să o formezi prin forțe proprii. Achizitorii plătesc adeseori prime substanțiale pentru aceste active intangibile, care pentru mulți au o valoare mult mai mare decât activele tangibile (Sherman și Hart, 2006, p. 14). Cumpărarea de mărci renumite constituie o motivație pentru unii constructori de automobile care dispun de o gamă, În general, clasică, precum Volkswagen
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
a combina și aplica resursele, respectiv forțele interne pentru formarea de active strategice unice (Peteraf, 1993). Penrose (2009, pp. 21-22) consideră că resursele Întreprinderii sunt formate dintr-un ansamblu de elemente tangibile (materii prime, mașini, echipa mente, uzine etc.) și intangibile (competențe ale salariaților, competențe ale echipei manageriale, imaginea mărcii etc.) care compun Întreprinderea. Pentru Wernerfelt (1984, p. 172) „o resursă este orice poate fi considerat ca un punct forte sau un punct slab al unei firme“. În opinia sa, aceste
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
echipei manageriale, imaginea mărcii etc.) care compun Întreprinderea. Pentru Wernerfelt (1984, p. 172) „o resursă este orice poate fi considerat ca un punct forte sau un punct slab al unei firme“. În opinia sa, aceste resurse includ activele tangibile și intangibile care sunt legate În mod „semipermanent” de firmă, precum cunoștințele tehnologice, numele de marcă, forța de muncă specializată, contractele comerciale, utilajele, procesele de producție eficiente etc. (Wernerfelt, 1984, p. 172). Barney (1991) clasifică resursele Întreprinderii În patru categorii: capitalul financiar
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
disponibili, controlați de Întreprindere, care Îi permit acesteia să producă bunuri și servicii. Conceptul de capabilitate se referă la capacitatea firmei de a utiliza aceste resurse, de a le combina pentru a-și atinge obiectivele. Capabilitățile reprezintă procese tangibile sau intangibile care sunt specifice unei firme și sunt dezvoltate În timp prin interacțiuni complexe Între resursele firmei. În această viziune, o Întreprindere poate fi analizată ca un ansamblu de resurse și competențe care sunt orchestrate și combinate În cadrul acesteia. Crearea de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
prin schimb de acțiuni, precum și atunci când ambele companii sunt evaluate conform aceluiași principiu. Desigur că aceste metode patrimoniale de evaluare au limitele lor, deoarece nu iau În considerare perspectivele de viitor ale companiei. De asemenea, nu sunt incluse nici activele intangibile, cu alte cuvinte acele surse de avantaj concurențial ce nu se regăsesc În situațiile financiare ale Întreprinderilor și ce reprezintă principala miză În multe dintre tranzacțiile realizate. Astfel, pentru investitorii care se gândesc la profiturile potențiale atunci când decid să realizeze
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
reînnoire. Procesul modifică structurile organizaționale, sistemele, culturile și activitățile funcționale la nivelul Întregii corporații (Pablo, 1994). Acest proces presupune reconfigurarea postachiziție (Karim și Mitchell, 2000), realocarea (Capron et al., 1998) și eliminarea (Capron et al., 2001) anumitor resurse tangibile și intangibile ale achizitorului și ale companiei țintă. Integrarea poate viza toate dimensiunile organizațiilor Între care are loc fuziunea sau achiziția (Shrivastava, 1986): activitățile diferitelor departamente, active fizice, structură, cultura și managementul.
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
nici țiganii n-au agreat vreodată- în tot ceea ce au ei mai bun - metoda. Valahul, ca și țiganul, improvizează. Instituțiile cu funcționare transparentă îi inhibă, iar rutina birocratică îi paralizează. Refuzând disciplina, acești fii ai Balcanilor preferă să contemple vremelnicia intangibilă a clipei: „Vai țigani, țigani,/ Gypsy și hitani,/ Fără cer și ani,/ Trec pe drum” (Șerban Foarță, Mica Țiganiadă). Se prea poate ca țiganii lăutari, chemați la atâtea nunți domnești, să fi predat românilor într-un potop de sunete lecția
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
2. El domnește peste ziua sabatului încă dinaintea instaurării legii. „Hristos nu se opune deloc materialității literei (precum exegeții ziși liberali care refuză, de la Marcion încoace, fragmentele judecate de către ei inconvenabile și rău venite). El pune în chestiune autoritatea textului intangibil: sau, mai curând, El deplasează centrul de greutate - centrul de autoritate, am putea spune - al textului însuși către un dincolo sau dincoace al textului.”3 Hristos este Cel prin care Scripturile s-au împlinit (Matei 26, 54). Prin urmare, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
provenite din zestrea romană. S-a întîmplat, fără îndoială, la vremea cînd aceste state de-abia se înfiripau, ca cele mai puternice dintre ele să-și asume mitul imperial, dar e limpede că acesta este, în contextul dat, un ideal intangibil pentru regii barbari, capabili de a cuceri o parte a Europei, dar nu și de a o supune, ca Roma altădată, unei legi comune. Dacă încercările lui Carol cel Mare sau ale lui Otto nu sînt fără importanță, eșecul lor
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
disputată contra Suediei (5 2), un rol determinant avându-l jocul de superclasă al unui jucător de numai 17 ani, pe nume Edson Arantes do Nascimento - Pele. Golgheter al turneului devine francezul Just Fontaine cu 13 goluri marcate, record încă intangibil. În 1962, în Chile, Brazilia cucerește pentru a doua oară titlul mondial (3 - 1 cu Cehoslovacia în finală) în ciuda lipsei lui Pele din formație (accidentat). El a fost înlocuit cu succes de Amarildo. La 20 martie 1966, înainte de disputarea turneului
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
gesturilor paradigmatice ale zeilor, ale eroilor și ale strămoșilor mitici nu se traduce printr-o "veșnică repetiție a ceea ce este identic", printr-o completă imobilitate culturală. (...) Deși par sortite să paralizeze inițiativa omenească prin faptul că se înfățișează drept modele intangibile, miturile incită în realitate omul să creeze, deschid tot mereu noi perspective spiritului său inventiv (Eliade:1978,132). 2.3.3. Ruptură a duratei profane Fuga din timpul profan trădează efortul de anulare a istoriei. "Amețit de oscilația care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
celei dintâi (R>D); însă, cum diferirea se dove dește de o relevanță invers proporțională cu suprafața acoperită în text, alegem să ne oprim la ea. Scrisoarea din operă începe cu apelativul "Stea", care deja avertizează asupra percepției de făptură intangibilă pe care îndrăgostitul o are despre Maria. Printr-un recurs la intratextu alitatea transprozastică generată prin cores pondență (orientată "pe orizontală"), invocăm dialogul protagoniștilor poveștii de iubire din Cezara, fragment în care se evidențiază faptul că accesibilitatea drumului către iubită
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
prietenul ei, care exista cu adevărat, dispare „în ceață”, locul lui fiind luat de către faimosul cântăreț rock. În acest caz, distorsiunea transformă realitatea exterioară pentru a o face conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-un intangibil star rock. Valoarea distorsiunii ca mecanism de apărare rezidă în faptul că, personajul imaginar fiind intangibil, Peggy se poate crede iubită fără a mai avea de înfruntat sexualitatea. Vaillant ne mai propune spre analiză și alte exemple în care această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
rock. În acest caz, distorsiunea transformă realitatea exterioară pentru a o face conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-un intangibil star rock. Valoarea distorsiunii ca mecanism de apărare rezidă în faptul că, personajul imaginar fiind intangibil, Peggy se poate crede iubită fără a mai avea de înfruntat sexualitatea. Vaillant ne mai propune spre analiză și alte exemple în care această apărare „psihotică” este prezentă la subiecții normali. El citează în acest sens povestea indienilor Lakota care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de intensă, pe atât de provizorie la cauze umanitare sau la alte acțiuni binevoitoare sau caritabile, fără a uita agregațiile sexuale în funcție de "gusturi" diverse (homosexual, bisexual, transsexual...). Morala generală se sprijină pe o concepție "ontologică" asupra lumii: fenomene, situații, identități intangibile și sigure de ele însele. Cât despre aceste etici pluraliste, ele sunt în mod esențial labile și provizorii. Dar, în loc să ne plângem de acest aspect mișcător, incert, neinstituit al fenomenelor respective, n-am puteam vedea oare în ele expresia unui
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se petrece cu doctrina morală modernă. Raționalismul, examenul critic liber, rebel în timpul Renașterii, au devenit dogme inchizitoriale. Și este deplasarea moravurilor, a ideilor și a sentimentelor cea care, în sensul obișnuit al termenului, începe să relativizeze ceea ce părea un câștig intangibil al progresului umanității. Din ce în ce mai mult, universalismul modern (am putea spune occidental sau iudeo-creștin) este resimțit ca limitat, univoc. Mai ales prin faptul că nu vede și nu încearcă să valorizeze decât un aspect al ființei-împreună. Așa cum bine a formulat Auguste
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
incapabilă să înțeleagă aspectul generos, creativ, eventual prospectiv, al modurilor de viață fondate pe un astfel de partaj al afectelor. Căci, relativizând paranoia modernității, care a prezentat valorile ei, elaborate într-un mic canton al lumii, ca fiind universale și intangibile, devenim capabili să percepem energia specifică ce animă creativitatea acestor mici "colegii" postmoderne. "Conventicule" sexuale, religioase, muzicale, sportive, culturale, sunt cu sutele în a arăta, in actu, că individul și individualismul teoretic care îi servește ca justificare sunt lucruri puțin
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dintr-un singur partid, al cărui șef îi și este. Deciziile primului sunt întotdeauna condiționate de consensul liderilor partidelor din coaliția guvernamentală. Iar un premier "care nu prea are control asupra echipei (descrisă mai bine ca o non-echipă ai cărei intangibili joacă propriul joc) (...) care nu își poate controla miniștrii (pentru că nu îi poate concedia) și care nu are mână liberă în a-i alege, domnește, dar nu guvernează: nu este în mod real la comandă"213. Conform teoriei politice, un
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
sine, însă păstrând proporțiile corespunzătoare unui relativ dezavantaj legat de mijloace). Fenomenul țeserii unei rețele conceptuale peste realitatea internă (care, practicată "supraîncărcat", conduce la mântuirea diferențelor) este absolut necesar în perspectiva unei norme protective care reclamă prezervarea unei realități interioare intangibile și care moșește schimbarea doar cu prețul unei irumperi spontane ce se petrece oarecum de la sine. Acesta este și principalul beneficiu al unei asemenea practici sintetice: un dublaj aproape perfect al realității subiective care, departe de a da frâu liber
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
mecanism întârzietor. Concentrare și focalizare, anticipare și prevenție, intuiție și reactualizare oportună, sunt toate arme ale unei vigilențe de natură practică ale cărei virtuți înlesnesc fuziunea dintre noetic și dianoetic, patronând o armonie interioară care coboară de pe soclul unui aproape intangibil ideal. Aria în raza căreia inteligența și forța cognitivă înlocuiesc succesiv o formă generalizată de cristalizare a unei scheme de act devine tot mai mare pe măsură ce rădăcinile motivaționale și motorul eficient al actului sunt mai conștiente, automatismul rămânând o expresie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aceste legături inter-elementare se compune apoi structura internă a personalității, o realitate în esența ei stabilă, cea care însoțește în complicată relație de simetrie procesul maturizării. Această împletire evolutivă este jalonată de adaosuri sintetice cu scopul întronării unei armonii interioare, intangibilă sub altă formă organizațională și imposibilă sub auspicii psihologice care țin de alteritatea lăuntrică a facultăților intelectuale. Sub specia afectivului, spre exemplu, dinamica progresului destinal primește o determinare calitativă (capătă culoare și căldură), dar nu poate tenta suprema ordonare pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
angajări full-time, au cerințe tehnologice performante, apelează la instrumente și programe specifice, iar urmărirea lor se realizează prin raportări de control; O altă tipologie a proiectelor poate fi concepută pornind de la două elemente: tipul de produs (tangibil, entitate fizică, și intangibil, cu valoare abstractă, intelectuală) și tipul de activitate (fizică sau intelectuală). Prin combinarea acestor criterii se pot obține patru tipuri de proiecte<footnote http://www.maxwideman.com/papers/success/success.p df footnote>: a) produs tangibil și muncă fizică (exemplul
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
exemplul standard fiind dat de proiectele de construcții). Astfel de proiecte prezintă următoarele caracteristici: • activitățile presupuse de proiect sunt în mare aceleași, eforturile sunt repetate; • sursele de variație sunt reduse; • resursele sunt previzibile; • costurile implicate sunt relativ mari; b) produs intangibil și muncă fizică (exemplu standard: revizuirea unor politici sau proceduri). Caracteristicile de bază ale acestui tip de proiect sunt: • se bazează pe un model anterior; • modelului anterior i se aduc doar modificări, corecții sau îmbunătățiri; • resursele sunt previzibile; • costurile sunt
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
caracteristici pot fi menționate: • nu se bazează pe un model sau pe un lucru deja existent; • eforturile nu se repetă, abordările sunt multiple; • resursele nu sunt atât de previzibile, nu pot fi anticipate în mod riguros; • costurile variază; d) produs intangibil și muncă intelectuală (exemplu standard: proiecte de cercetare și dezvoltare). Aceste proiecte: • presupun muncă de creație și inovație; • eforturile nu sunt standardizate de la o etapă la alta a proiectului, ci diferă considerabil; • presupun muncă de explorare; • nu se bazează pe
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]