2,070 matches
-
a face față situației. Dacă ar fi răspuns: "Nu mai citesc nimic peste Victor Hugo", ni s-ar fi părut sublim, asta ar fi fost o filozofie a ignoranței. Cu rare excepții (vorbesc de școala mea), profesorii erau lipsiți de intelectualitate, incapabili de a bănui efervescența noastră, până acolo că noi, cei mai răsăriți, ne rușinam pentru ei. Câțiva făceau spiritele cele mai vulgare, erau familiari, nescoțîndu-ne din "mă" și "bre". Pe urmă, starea lor materială era în general rea, veneau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Platon sau de arta lui Praxitel! ("Zadarnic fac proiecte, observă amar Ioanide, Genghishan mă pîndește!") Ei sunt niște birocrați, ordonând și întocmind rapoarte, descinderi pe teren, întruniri, marșuri, manifeste, însă cu o hotărâre calmă pe care n-o intimidează nici o intelectualitate. Un manual de metafizică de le-ar cădea în mână, ar fi pierduți. Astfel, somnambulul nu se menține pe marginea acoperișului decât fiindcă doarme. Îndată ce-l deștepți, șovăie și se prăbușește. Ei au asupra oamenilor din comun o eficiență extraordinară
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cinstea mea. C'est formidable!" Așadar, Hangerliu nu intuia torturile infernale ale pusilanimului Suflețel, se gândi că a-i smulge o declarație ar fi nostim. - N-am nici o legătură cu ziarele, protestă Suflețel. Ce,presa română are vreo considerație pentru intelectualitate? Povera e nuda vai filozofia!1 - Am eu, n-ai grijă, mă oblig să-l public. Mi-l lași, sau mai bine îl dai lui Dinu Gaittany în plic. Sărmană și goală mergi, filozofie! (it.). G. Călinescu După o conferință
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
subliniat" prin aplauze la anumite fraze pregătite dinainte. Un eșec îl demonta. De aceea amicii săi, cunoscîndu-i repertoriul, dădeau exemplu, aplaudând unde trebuia, incitând astfel publicul. Cu aceste mici observări, confirmăm că Pomponescu avea succese statornice, plăcând în special micii intelectualități. După discurs sau conferință, Pomponescu priza foarte mult faptul de a i se oferi un banchet, la care ținea de asemeni o mică cuvântare și acorda unele mărturisiri din copilăria și tinereța sa, nu altele în fond decât acelea debitate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
din hotărâri pozitive și prozaice, ostile oricărei gratuități. Încât Ioanide își puse îndată întrebarea dacă G. Călinescu dramatismul senzațional nu-i forma normală a realității, calmul fiind o iluzie a oamenilor abstrași de punctul acut al vieții, prin exces de intelectualitate. În cazul acesta, goana tinerilor după senzaționalul de cea mai infamă calitate reprezenta o izbucnire a vitalității. Sunt generații căzute în paralizie morală din cauza cerebralității (ca generația lui Ioanide) și altele subsecvente, reacționând brutal contra vieții contemplative, în căutarea "dinamismului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu tehnică modernă. Lumea imaginată e pusă în toate situațiile posibile, privită prin ipostaze comice sau tragice, scăldată în umbre și lumini cu scopul, nedeclarat, de a-i studia umanitatea. Cu Bietul Ioanide pătrunde, pentru prima dată în literatura noastră, intelectualitatea română în ansamblu, ca grupare, categorie socială.* Ion BĂLU, G. Călinescu, București, Ed. Cartea românească, 1970, p. 383-384, 385, 387-388. Dat fiind că urmăream cu fidelitate scrisul călinescian, fie cel săptămânal, fie în volum, firește că am citit și producția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atât; el îmbogățește literaturanoastră în care intelectualul era oarecum idealizat (accentele satirice îi vizau mai ales pe impostori, pe semidocți), cu o nouă tipologie, supunând unui rechizitoriu distrugător pe intelectualii "pietrificați de cultură", dar conformiști și poltroni, pe reprezentanții acelei intelectualități pe care lașitatea a determinat-o să colaboreze direct sau indirect cu clasele exploatatoare. Nu vom dobândi însă o imagine apropiată a importanței acestor cărți, dacă nu le vom plasa într-un context mai larg încă decât cel al literaturii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
succesului se va afla de partea politicii care deschide economiile locale, reduce controlul birocratic, mărește ritmul dezvoltării economice, îmbunătățește sistemele de învățământ și încurajează schimbările politice treptate care au loc în țări mici precum Bahrein, Oman, Kuweit și Maroc. Dezvoltarea intelectualității, a grupărilor sociale și, în cele din urmă, a țărilor ce demonstrează că democrația liberală poate fi compatibilă cu moștenirea culturală locală poate avea efecte benefice similare celor prin care Japonia și Coreea au demonstrat în Asia că democrația poate
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
probitatea și demnitatea muncii. Prin constituirea asociațiilor meșteșugărești, munca și-a proclamat importanța și a impus recunoașterea nobleței sale. În general, în perioada Renașterii, documentația existentă privește viața curților prin-ciare, a nobilimii, a marii burghezii și a unei părți a intelectualității. Viața cotidiană a țăranilor, a muncitorilor, a sărăcimii satelor și orașelor n-a reținut atenția decât prea puțin sau deloc. Împărțirea societății se făcea pe criterii economice. Nobilimea era considerată apărătoarea regatului, beneficiară de privilegii. A doua categorie socială era
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
Se simt coborâți la rangul de simplă anexă a planului Marshall, care i-a pus pe linia unui Wiederaufbau, a unei reconstrucții doar în plan material. Crima lui Hitler ar fi fost aceea de a fi distrus în război toată intelectualitatea Germaniei - îi mărturisea un interlocutor. "Americanismul" a venit să se așeze tocmai în acest loc pustiit de catastrofa războiului. " Este teribil de interesant ce-mi spui. Mă bucur să aud că ei înșiși încep să-și dea seama de propria
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cei care se complac în a da o imagine a interbelicului dominat de ideologia extremei drepte să citească notele Gabrielei Omăt pentru ca să vadă cum arăta epoca. Recent, în 22, până și Alina Mungiu, vrând să arate cât de firavă era intelectualitatea democratică la noi, se rezumă să-i citeze pe Stahl și Golopenția, personaje foarte brave, dar de rang secund. Dar unde sânt Lovinescu, Zarifopol, Zeletin? Pur și simplu omiși. Iar din generația mai tânără Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
informații de interes istoric local sau să consemneze aspecte și momente deosebite din trecutul și viața localității. Unele impulsuri au fost, dacă avem în vedere „chestionarele” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, lansate de cărturarii timpului către intelectualitatea satelor, cum și recomandările forurilor centrale făcute cu ocazia întocmirii recensămintelor populației, lucrări ce trebuia să înceapă cu un scurt istoric al localității recenzate. Spre exemplu, recensămintele din 1939 și din 1940 cuprind încercări de a se veni cu anumite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
P odul Înalt (1475), întregul tezaur de informații prezentat ne capt ează interesul, de parcă am parcurge un roman de aventuri! Ion N. Oprea face un act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei 11 ideologii ce‐ și propusese să schimbe lumea prin violență. Râ nd pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trecutului vieții românești. Ar fi cea mai mare pierdere și o adevărată crimă ca această lucrare să nu vadă lumina zile i.” Iritat de atitudinea unor membrii ai Academiei Române, Nicolae Iorga lansează în presă un apel către marele public și intelectualitate pentru a subscrie 200 abonamen te a 20 lei prețul 205 unui volum. Printre primii care subscriu se num ără profesorul G.D. Neștian din Bârlad, atrăgând atenția și simpatia lui N. Iorga către importantul centru de intelectuali - Bârlad. În plus
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mele la cele ce s-au întâmplat în zona culturii și a scenei politice în ultimii 14 ani. Titlul volumului - Intelectualul ca diversiune - fixează, poate șocant și, cred, polemic, teza potrivit căreia principalul vinovat pentru deriva postsovietică a Basarabiei este intelectualitatea națională. Pentru că dincolo de expresiile siropoase și delirant-artistice cu care a delectat (mai exact ar trebui spus „amețit”) publicul, însetat - la începutul anilor ’90 - de un discurs patriotic bine rostit, s-a ajuns la un rezultat dezastruos: intelectualii au fost învinși
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
nu fac decât să reacționeze la provocările puterii... Iar societatea civilă există doar la nivelul unor mici grupuscule și vocea ei, în corul cacofonic de la Chișinău, nu se distinge aproape deloc. Marea deziluzie a acestor ani rămâne, în opinia mea, intelectualitatea autohtonă, cea care a impulsionat, într-o primă fază - mai mult intuitiv, luată de val, fără o coerență și o claritate a acțiunilor -, mișcarea de eliberare națională. Intelectualitatea din Basarabia, cea care trebuie să gândească destinul comunității pe care o
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
distinge aproape deloc. Marea deziluzie a acestor ani rămâne, în opinia mea, intelectualitatea autohtonă, cea care a impulsionat, într-o primă fază - mai mult intuitiv, luată de val, fără o coerență și o claritate a acțiunilor -, mișcarea de eliberare națională. Intelectualitatea din Basarabia, cea care trebuie să gândească destinul comunității pe care o reprezintă, nu a fost la înălțimea așteptărilor și a capotat lamentabil, lăsându-se folosită ca forță de manevră în mâinile puterii. În loc să sancționeze răul, intelectualii au semnat voios-mobilizator
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
privind susținerea scrutinului prezidențial a sfârșit lamentabil, cum lamentabile sunt, așa cum arătam la începutul acestui articol, și rezultatele alegerilor locale, care trimit Basarabia, ca opțiune politică, aproape în preistorie. Este o înfrângere nu numai a clasei politice, dar și a intelectualității care i-a sprijinit moral pe autorii dezastrului. Este o lecție pe care intelectualul basarabean ar trebui să și-o însușească, din care ar trebui să tragă învățăminte, dacă ele, tristele învățăminte, îi mai pot servi la ceva. Ar putea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au fost tinerii scriitori, ocrotiți de niște biografii mai fericite, scriitori pe care căderea regimului comunist i-a ferit de maculare. Această lipsă de reacție mi se pare destul de elocventă și confirmă, constat cu regret, teza că marea majoritate a intelectualității basarabene este șantajabilă și manipulabilă politic. Despre echilibru În comentariile pe care le-am reținut cu ocazia apariției primului număr al revistei noastre - comentarii desigur verbale (intelectualul basarabean nu se prea înghesuie la masa de scris) -, m-a impresionat în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
își are sorgintea în totala respingere a modelului ontologic eminescian. Este și cauza dramei trăite de Ion Negoițescu și Nicolae Manolescu, bunăoară. «Nimic nu se produce la întâmplare. Faptul depășește cadrele unei experiențe personale și arată o deviere tragică a intelectualității românești, în ultimele decenii, sub impactul formidabil al presiunii ideologiilor supranaționale pe care le-a inoculat în doze mici, cu perseverență, internaționalismul comunistă. Aberație a ultimei mode intelectuale, care o reiterează pe cea din anii 30 fixată de Mircea Eliade
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
unde s-a dus din indiferență și unde s-a derobat printr-o nepăsare totală după ce a fost pus la Încercare. (...) Francezul, atât de departe de zei, de oameni, de animale este un sediment depus pentru o pasivă eternitate de către intelectualitatea Împietrită, minerală. Omul din popor, ferindu-se pe ascuns, fugar, aruncă un ultim sarcasm Înainte de sosirea cizmei. Burghezul pune capul În piept și se felicită preocupat. Germania va fi uluită de cucerirea făcută, de acest vid ce s-a căscat
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
comparație incompletă și pe rolul persuasiv al repetiției: "rezistența față de regimul Ceaușescu a devenit tot mai accentuată. Atât în străinătate, cât și în interiorul țării se contura o opoziție tot mai puternică față de regim. Această opoziție s-a manifestat prin disidența intelectualității și protestele muncitorești (s.n. C.M.)"18. De aceea, într-o bună tradiție a simplificării și auto-confirmării didactice, ca și a predispoziției oricărui manual de istorie de a însuma cât mai multe "lupte" și "conflicte", protestele izolate deveneau "opoziție", iar indivizii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intelectuali și ierarhii bisericești. Cei dintâi puteau vedea în această meserie riscul de a cădea în idolatrie, înțeleasă ca o trădare a unicului Dumnezeu și poate, cei mai mulți nu păreau nici măcar să-și facă scrupule despre conținutul moral al serviciului militar. Intelectualitatea Bisericii aprofunda discursul astfel: dacă în secolul II era foarte atentă la discursul escatologic asupra păcii, spre sfârșitul secolului, alături de tema antiidolatrică, unii Părinți ai Bisericii promovau o extindere a temei antimilitariste prin prezentarea unei etici aparte. Scopul acestui discurs
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și uzinele erau controlate de cehi, iar muncitorii slovaci suportau același discriminării. Deși ei prestau aceleași munci, primeau salarii mult mai mici în comparație cu muncitorii cehi, deoarece erau considerați „lucrători mai slab calificați”. Slovacii de rând își încriminau, în general, propria intelectualitate pentru că, în perioada uniunii cu cehii, se lăsase mituită cu bani, „lucrată” și îndrumată prin intrigi de propaganda ungară, pentru o „rupere totală de Boemia și cerea de a fi anexați la Ungaria”. Privind viitorul, slovacii își exprimau „rezerve”, inclusiv
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Tătărescu etc.) au intrat în alertă, iar principalele partide și lideri (P.N.Ț. - Iuliu Maniu, P.N.L. - Constantin I. C. Brătianu, P.S.D. - C. Titel Petrescu, P.C.R. - Lucrețiu Pătrășcanu) au întemeiat Blocul Național Democrat, consolidat de manifestul lansat în iunie 1944. În rândurile intelectualității, dar și ale corpului de ofițeri superiori (în special, în cazul celor disponibilizați de Mareșal pe parcurs) s-a accentuat curentul antiantonescian. Un loc aparte a fost câștigat de corpul diplomaților de carieră, care, acționând în cadrul Ministerului Regal al Afacerilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]