2,162 matches
-
Idem, p. 212. Explicația care face accesibilă ideea potrivit căreia există o mentalitate utopică de tip conservator este redată de Mannheim după cum urmează: "Chiar forma conservatoare a utopiei, noțiunea unei idei încastrate și exprimate în realitate, este în ultimă analiză inteligibilă numai în lumina luptelor sale cu formele coexistente ale utopiei. Adversarul său imediat este ideea liberală tradusă în termeni raționaliști. În vreme ce, pentru ultima, normativul, acel "ar trebui", este accentuat în experiență, pentru conservatorism accentul se mută asupra realității existente, asupra
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Downside Review, 117, Iulie, 1999, p. 159. footnote>. Teologul rus Vladimir Lossky definește apofatismul după cum urmează: „Apofatismul constă în negarea a ceea ce Dumnezeu nu este; se elimină mai întâi întreaga creație, chiar Și slava cosmică a cerurilor înstelate Și lumina inteligibilă a îngerilor din cer. Apoi, se exclud majoritatea atributelor mărețe, bunătate, iubire, înțelepciune. Se ajunge la excluderea ființei înseși. Dumnezeu nu este nimic din toate acestea; prin natura Sa, este de necunoscut. El «nu este». Dar aici intervine paradoxul creștin
Locul Sfântului Grigorie de Nyssa în tradiȚia apofatică. In: Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
și intențional de a fi. Căci îngerul însuși este forma care subzista în modul natural de a fi, insă specia lui care este în intelectul altui înger nu [are același mod de a fi], căci acolo are doar un mod inteligibil de a fi. La fel cum formă culorii pe perete are un mod natural de a fi, [de vreme ce] în mediul care o poartă ea are doar un mod intențional de a fi. Observ că esse naturale este modul de a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
50, n. 5). Formele obiectelor sensibile au în intelect un mod de a fi mai desăvârșit decât [modul lor de a fi] în lucrurile sensibile: căci sunt mai simple și se extind la mai multe [lucruri]; printr-o singură formă inteligibila a omului, intelectul cunoaște toți oamenii. Pe de altă parte, forma care este în chip perfect în materie face că [lucrul] care există să fie în mod actual, adică [face focul să fie] foc sau [culoarea să fie] culoare. Dar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
necesare date suplimentare. Din cele spuse mai sus deduc că formele au un mod de a fi complet în natură, imperfect și incomplet în mediu, perfect în intelect. Această ierarhizare se petrece deoarece în natură for mele sunt individuate și inteligibile doar în potenta, pentru că inteligibilitatea ține de forma unui lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce le face doar potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
for mele sunt individuate și inteligibile doar în potenta, pentru că inteligibilitatea ține de forma unui lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce le face doar potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt universale, se aplică mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lucru, nu și de materia să; or în natură lucrurile au un mod material de a fi, ceea ce le face doar potențial, nu și actual inteligibile, iar în intelect ele sunt universale, se aplică mai multor lucruri, si sunt actual inteligibile. Faptul că modul de a fi al unei forme poate varia de la imperfect la perfect, de la potențial inteligibil la actual inteligibil antrenează supoziția că trecerea de la modul natural și material la cel imaterial, intențional și inteligibil nu este una spontană
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
găsesc răspunsul și la partea de întrebare care nu primise încă răspuns, adică pentru cazul organelor de simt care, într-o schemă a cunoașterii, se află între mediu și intelect. Supoziția unei treceri gra duale de la material la imaterialul pur (inteligibil) este confirmată textual de Toma în următoarele pasaje: (I.11.) [...] în anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de perfecțiune pe care o formă le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are un mod de a fi mai imaterial (separată de condiții de individuație, de organ corporal, de particular), cu atât este mai inteligibila, iar cu cât este mai inteligibila, cu atât este mai aproape de perfecțiunea de a fi universală, adică de a putea fi aplicată mai multora. În De veritate, Toma spune că gradul cunoașterii este direct proporțional cu gradul ima terialitatii, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
le poate avea există o relație de proporționalitate: cu cat o formă are un mod de a fi mai imaterial (separată de condiții de individuație, de organ corporal, de particular), cu atât este mai inteligibila, iar cu cât este mai inteligibila, cu atât este mai aproape de perfecțiunea de a fi universală, adică de a putea fi aplicată mai multora. În De veritate, Toma spune că gradul cunoașterii este direct proporțional cu gradul ima terialitatii, iar în Summa theologiae (I, q. 14
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a fi ale acestor forme au dat naștere unor interpretări diferite ale criteriului cognitiv, printre care și cea care accentua rolul intenționalității. În lectură intentionalista, forma are un mod natural de a fi în înger și un mod intențional și inteligibil de a fi în îngerul care cunoaște alt înger. Dacă Toma nu ar fi avut nici o referință la inteligibilitate, aceasta lectură, apărată, printre alții, de Lisska și Kenny, care îl apro pie pe Toma de Brentano, ar fi fost coerentă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
totalitate imateriala (vezi I.10.). În consecință, pentru că o formă să poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
poată fi cunoscută, ea trebuie să aibă și un mod de a fi imaterial, nu doar unul intențional. Cu cat o formă este mai imateriala, cu atat devine mai inteligibila. În simțuri formă este mai puțin imateriala, deci mai puțin inteligibila decât în intelect, motiv pentru care există o diferență între cunoașterea senzorială, care este legată de individual, și cea intelectiva, care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este universală. Îngerul, fiind prin natura lui o ființă complet imateriala, spre deosebire de intelectul uman, a cărui imaterialitate este situată pe o treaptă inferioară îngerilor datorită unirii cu trupul, vă recepta formă altui înger într-un mod pur ima terial, inteligibil. Investigația de până acum m-a condus către o reinterpretare a pasajului (I.4.) despre îngeri. Conform acestei reinterpretări, cred că pasajul ar trebui citit în felul următor: (A) În prima parte a textului, Toma precizează faptul că forma îngerului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și elementele angre nate în acest proces. În subcapitolele ÎI.2. a Ce rol joacă speciile sensibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.4. a Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane?, ÎI.7. a Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.8. a Punctul de cotitură al episte mologiei tomiste: conceptul și ÎI. 9. a Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, voi recurge la o analiză fiziologica, în care voi analiza funcțiile pe care le îndeplinesc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane?, ÎI.7. a Ce rol joacă speciile inteligibile în cadrul procesului cunoașterii umane?, ÎI.8. a Punctul de cotitură al episte mologiei tomiste: conceptul și ÎI. 9. a Interpretarea reprezentationalista la nivelul speciilor inteligibile, voi recurge la o analiză fiziologica, în care voi analiza funcțiile pe care le îndeplinesc entitățile intermediare aferente fiecărei etape a procesului cunoașterii în parte, pentru a putea reconstitui și relua mai tarziu, în capitolul trei, întreaga întrebare directoare a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spirituale, nu calitatea cafelei de a fi neagră, ci specia acestei calități este cea care ajunge în ochi. Or specia, fie că este specia unei calități, adică este specie sensibilă, fie că este specia esenței unui obiect, adică este specie inteligibila, are un mod de a fi imaterial, care nu poate afecta simțurile altfel decât într-un mod imaterial, motiv pentru care, atunci cand ne uitam, de exemplu, la un curcubeu, ochii noștri nu devin literalmente asemenea curcubeului, iar atunci cand ne uităm
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
et sensibile re quiritur quaedam distantia, ex quo provenit quod oculus seipsum videre non possit (De ver., q. 10, a. 7, ad 8). În plus, după cum se raportează simțul la [obiectul] sensibil, la fel [se raportează și] intelectul la [obiectul] inteligibil. Dar între simt și obiectul sensibil este necesară o anumita distanță, de aceea ochiul nu se poate vedea pe el însuși. Pot să mă gândesc la acele situații în care am în fața ochilor o carte așezată pe o masă dintr-
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect, cât și în mediu, si in organul de simt, modificându-le pe acestea uneori într-o manieră materială, alteori într-una imateriala. Așadar, indiferent cum modifică mediul și organul de simt, forma unei calități își va păstra caracterul potențial inteligibil, prin faptul că va fi încă legată de condițiile de materialitate ale obiectului, desi va avea un caracter imaterial și, în unele cazuri, precum este cel al văzului, un caracter intențional. Să vedem cum explică Toma din Aquino aceste aspecte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spunea Dominik Perler în fragmentul (ÎI.2.1.) și îi putem da dreptate, cel puțin în ceea ce privește speciile sensibile, despre care spunea că nu pot fi înțelese asemenea unor „ima gini pictografice“. Cât privește însă celelalte entități intermediare, imaginile (phantasmata) , speciile inteligibile și conceptele, problema rămâne încă deschisă și o voi aborda în subcapitolele aferente cunoașterii la nivelul simțurilor interne și la nivelul intelectiv. Odată stabilit sensul termenului similitudo că împărtășire sau comunicare a unei forme putem să avansăm și să ridicăm
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intermediare care reprezintă conținutul obiectelor, ceea ce se traduce prin faptul că aceste entități joacă mai mult decât un simplu rol cauzal, anume că joaca un rol cognitiv. Cu toate că disputele dintre cele două tabere se poartă mai mult pe terenul speciilor inteligibile sau al concep telor decât pe cel al speciilor sensibile sau al imaginilor, liniile argumentative pot fi adaptate și la acest nivel. Altfel spus, disputa lor poate fi urmărită și la aceste prime două niveluri ale cunoașterii. Robert Pasnau descrie
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
imaginilor, liniile argumentative pot fi adaptate și la acest nivel. Altfel spus, disputa lor poate fi urmărită și la aceste prime două niveluri ale cunoașterii. Robert Pasnau descrie, într-un studiu, trei modele posibile ale relației dintre specii (sensibile și inteligibile) și puterile cognitive, fie ele senzoriale sau intelective, în filozo fia medievală de factură aristoteliciana. Acestea sunt: mode lul adjectival (A), modelul actualizator (B) și modelul obiect (C). După spusele lui Pasnau, aceste modele pot fi aplicate mai multor doctrine
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simt trebuie să fie deposedate de speciile obiectelor sensibile pentru a le putea recepta în acord cu modul de a fi spiritual care produce cunoașterea. Concluzia lui Robert Pasnau cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Robert Pasnau cu privire la nivelul intelec tului, în cazul lui Toma, este ca speciile inteligibile sunt forme accidentale ale intelectului care îi conferă acestuia capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
capacitatea de a cunoaște un anumit obiect, motiv pentru care ar fi greșit să înțelegem că speciile inteligibile și intelectul sunt două elemente diferite, speciile fiind în fapt proprietăți sau stări ale intelectului. Aceste concluzii privitoare la relația dintre speciile inteligibile și intelect pot fi adaptate și la nivelul senzorial, respectiv la relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv-senzoriale aferente fiecărui simt în parte, unde se traduc astfel: (a) speciile sensibile nu au cum să fie obiectele simțurilor; (b) speciile sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]