3,937 matches
-
al explicației, fiind diferită de imaginea din conștiință care îi corespunde. Mai mult, această imagine conștientă nu reprezintă un model ideal al ei, ci unul dintre elementele sale componente, găsindu-și o explicație în acest cadru general obiectiv. Fiecare activitate interacționează cu celelalte în mod obiectiv. Această relație de determinare reciprocă este reală, obiectivă, în sensul că nu este o relație pe care o impune mintea omenească. Ajungem în acest fel la o teză fundamentală a teoriei marxiste asupra societății: determinismul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bio-psihosocială, această sinteză se bazează pe un model de cauzalitate „retroactiv”, integrând ansamblul datelor implicate în geneza și menținerea comportamentului problemă. Acest model postulează faptul că un eveniment dat face parte dintr-un sistem compus din mai multe elemente care interacționează între ele. Acesta conduce la formularea ipotezelor care iau în considerare interacțiunea dintre diferitele variabile fie că sunt contextuale, consecutive, istorice, externe sau interne. De exemplu, analiza unei disfuncții sexuale masculine scoate în evidență antecedentele istorice și o istorie de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ea va fi ajutată de către un coleg. După ce își va însuși comportamentul dorit, terapeutul se va reîntâlni cu multă plăcere cu Doamna B. pentru a continua munca împreună. Consultarea pacientului TCD încurajează terapeutul să-l învețe pe pacient cum să interacționeze în mod eficient cu mediul social sau cel medical. De exemplu, atunci când are loc o discuție între profesioniști în legătură cu subiectul, acesta este invitat să participe. De asemenea, terapeutul nu încearcă să rezolve problemele intervenind pe lângă alți profesioniști nici nu ia
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în legătură cu această atitudine; mă întreb dacă, în locul dumneavoastră, nu m-aș fi înfuriat și eu! Oricum ar fi, sunt încântat de această situație! Datorită lui M.C. vom exersa și vom perfecționa competențele privind eficiența interpersonală și toleranța la suferință! Terapeutul interacționează direct cu mediul dacă și numai dacă pacientul nu este capabil să acționeze singur, dacă și numai dacă viața pecientului sau aceea a altei persoane este în pericol, sau atunci când mediul este intransigent și puternic. De exemplu, casa de asigurare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ocupat de rolul variabilelor independente multiple în explicații și am observat că interacțiunea acestora poate influența rezultatul. Scopul nostru este să conectăm aceste două teme și să examinăm consecințele acestora asupra modelării. Supoziția de la care pornim este că variabilele pot interacționa în mod complex și că explicația este adesea produsul unor lanțuri cauzale. Modelarea cauzală, după cum am văzut, este o tehnică ce constă mai întâi în selectarea variabilelor care constituie determinanții potențiali ai fenomenului pe care vrem să-l explicăm și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
situație în care X2 nu are nici o relație cu Y, dar asocierea acestuia cu X1 funcționează ca un catalizator, astfel că îl face pe X1 să aibă un efect mai mic sau mai mare asupra lui Y. Variabilele cauzale pot interacționa și se pot influența reciproc într-o manieră non-recursivă. În S.U.A., campaniile electorale sunt foarte scumpe și se bazează în mare măsură pe contribuțiile private. Candidatul conducător din sondajele preelectorale tinde să atragă cele mai mari contribuții financiare. În mod
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
legăturile necesare din lanțul cauzal. Nici o afirmație cauzală nu există în această lume independentă de altele, ci trebuie situată în cadrul unui aranjament de conexiuni cauzale care presupun condiții premergătoare și intermediare, efecte directe și indirecte, traiectorii explicative alternative, sau care interacționează. Sarcina celui care construiește modele este să specifice conexiunile cauzale corespunzătoare pentru proiectul său de cercetare. Modelele mai complexe permit ipoteze mai complexe, sau ipoteze care se constituie în părți componente ale unei întregi serii de relații. Din nou, voi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Logica întocmirii de legi1, voi sugera trei soluții care să poată ajuta la contracararea presiunii de fragmentare. Fiecare dintre acestea trei acceptă modelul nostru de bază, dar introduce și o considerație în plus. Scopul este acela de a arăta cum interacționează modelarea formală cu analiza practică astfel încât să poată asigura o înțelegere mai profundă cu privire la modul în care funcționează lumea. Prima soluție ar fi aceea ca, în procesul de luare a deciziilor, să i se acorde cuiva puterea de a construi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și satisfăcător. Această concluzie este foarte valoroasă pentru științele sociale. Extinsă la un format de n persoane, aceasta ar putea să ne ajute să explicăm de ce există coeziune în comunitățile de indivizi și de ce participă aceștia la beneficiile colective. Cetățenii interacționează în mod repetat ca membri ai unei societăți continue în timp și de aceea jocul lor poate fi înțeles cel mai bine sub formă de super-joc. Pe când strategiile de joc singular sugerează necooperarea potențială, super-jocurile de n persoane întrețin o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fundamentelor ordinii sociale, și la sprijinirea condițiilor premergătoare de schimb a asigurărilor reciproce suplimentare. Ca teoreticieni de științe politice, înțelegem doar în mică măsură crearea, evoluția și modul de operare al comportamentului cooperant, modul în care înțelesurile și practicile comune interacționează cu raționalitatea individuală, și de ce condițiile de succes ale acțiunii colective sunt diferite în funcție de felul activității și al societății. Din punct de vedere empiric, se pare că există asocieri de completare mutuală între participare, încredere și cooperare. Conceptul de bază
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
al., 2002, 211). După cum am menționat deja, domeniul de investigație Înglobează „trei generații adulte” ale căror raporturi sunt abordate din două unghiuri principale: a) ca transmiteri și schimburi culturale În relație cu schimbarea socială; b) ca forme de Întrajutorare ce interacționează cu sistemele publice de protecție socială. Din punct de vedere metodologic, a fost vizată observarea atât a raporturilor public/privat, cât și a discontinuității Între generații. Pe scara a trei generații, „se poate observa și diversitatea de reciprocități directe sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și, respectiv, de vârstnici. Singură, doar generația intermediară - cea care contribuie cel mai mult În relațiile cu ascendenții și cu descendenții - acuză o accentuare a inegalităților sale interne, generate de jocul transferurilor de bunuri către celelalte generații. Aceste transferuri private, interacționând cu cele publice, intră În interferență cu dinamica macrosocială de-a lungul a două procese principale: În primul rând, prestațiile publice exercită efecte redistributive considerabile asupra majorității gospodăriilor. În mod egal, aceste prestații publice au efecte incitante asupra solidarității intrafamiliale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căreia se realizează o redistribuire a bunurilor În cadrul familiei. În acest context, există o redublare prin transferuri private a redistribuției publice a cărei funcție de reducere relativă a inegalităților se Întărește din ce În ce mai mult. Al doilea mecanism rezultă din dinamica generațiilor ce interacționează atât unele asupra celorlalte, cât și cu conjunctura istorică ce le-a generat. Cohortele succesive care compun societatea exprimă succesiunea perioadelor de creștere și a celor de stagnare (sau chiar regres), de prosperitate sau de degradare socială. În consecință, aceste
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spune că lipsește sentimentul legăturii, al interrelației membrilor comunității care identifică indivizii ca parte a comunității. Atunci putem spune că puterea legăturilor În relațiile sociale constituie aspectul definitoriu al unei comunități. O comunitate e constituită din relațiile prin care oamenii interacționează zilnic. Pentru ca un grup de oameni să aibă valori pe care să și le Împărtășească, trebuie să aibă disponibilitatea de a se Întâlni, de a intra În relații, de a vorbi despre valorile și interesele lor. Rețelele sociale sunt mijloacele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care nu Întâmpină bariere de rol. Indivizii implicați În relații familiare sunt limitați de rolurile pe care le joacă. De pildă, când un părinte merge la profesorul fiului său interacțiunea este una ce implică părintele și profesorul. Cei doi nu interacționează ca „Tudor și Georgescu”, ci ca tatăl lui Dorin și profesorul lui Dorin. Interacțiunile familiare de acest fel conectează o școală, un elev, un părinte și locul de muncă al unui părinte În conexie lineară: Școală (instituție) → Profesor → Elev → Părinte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și profesorul lui Dorin. Interacțiunile familiare de acest fel conectează o școală, un elev, un părinte și locul de muncă al unui părinte În conexie lineară: Școală (instituție) → Profesor → Elev → Părinte → Părinte, om al muncii → Locul de muncă (instituție) Profesorul interacționează cu părintele unui elev, nu cu un om al muncii sau cu organizația unde se află locul lui de muncă. Conexiunile familiare sunt interacțiuni care nu depășesc rolurile individuale sau instituționale. Relațiile familiare oferă șanse scăzute de interacțiune cu școala
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Este evident că cel de-al doilea este avantajat, iar relațiile de prietenie în care se implică se convertesc rapid în capital atunci când este nevoie. Să ne închipuim acum o comunitate extremă, în care avem doar indivizi de tipul doi, interacționând frecvent cu prietenii. Fiecare individ, atunci când se află în nevoie, sau când dorește să construiască ceva nou, va identifica relativ rapid resurse adecvate scopului său printre capitalurile controlate de către rețeaua sa de prieteni sau de către rețelele de prieteni ale prietenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
se întâmplă în cazul extrem în care toți indivizii din comunitate sunt de tipul al treilea, fiecare pe cont propriu. Practic, în acest caz, crearea bunului comun este extrem de dificilă. O comunitate formată doar din indivizi de tipul doi, care interacționează doar cu rudele, poate crea mai ușor bunul comun, însă acesta va fi doar parțial: de exemplu pietruirea străzii va fi făcută doar în dreptul caselor sătenilor care au inițiat proiectul. Să luăm acum un alt exemplu. Să presupunem două comunități
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
O serie de alte riscuri se manifestă însă pregnant. E vorba, pe de o parte de riscurile asociate noilor tehnologii: energia nucleară, ingineria genetică etc. Se adaugă globalizarea și diversificarea stilurilor de viață. Ambele pun oamenii în situația de a interacționa cu indivizi și grupuri complet diferite, fie din zone îndepărtate geografic, fie din interiorul comunității în care își fac apariția noi minorități sexuale, religioase, etnice, culturale (formate în urma exprimării stilurilor de viață care fragmentează, de exemplu, tinerele generații, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de status, ceilalți vor respecta regulile de conviețuire agreate la nivel societal. Încrederea devine pentru unii autori parte a mixului orientărilor de valoare postmoderne (Inglehart, 1997). Pe ansamblul societăților și comunităților, încrederea acționează ca un instrument ce permite oamenilor să interacționeze și să colaboreze în scopul creării bunului comun. Din această perspectivă ea joacă rolul de capital disponibil la nivel mezoși macrosocial. Încrederea în instituții Un alt tip de încredere este de asemenea relevant pentru discuția de față. Este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
capacitatea indivizilor de a colabora, de a participa împreună la crearea unei vieți mai bune, la o promovare superioară a interesului comunităților și grupurilor. Solidaritatea reprezintă o altă consecință a capitalului social. Oamenii care au încredere unii în alții, care interacționează frecvent, este probabil să își ajute mai frecvent semenii aflați în nevoie, să se solidarizeze atunci când apar probleme comune. Implicarea în rețele de relații și încredere reprezintă astfel unul dintre elementele ce pot cataliza formarea unei solidarități sociale puternice, unei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lucrare. Introducere Cercetările efectuate în domeniul sportului de performanță relevă faptul că există o relație semnificativă între coeziunea echipei și performanța sportivă. Această relație este mai puternică în sporturile de echipă, interactive, așa cum este și cazul handbalului, unde membrii echipei interacționează mult unii cu alții, spre deosebire de sporturile individuale, unde membrii echipei interacționează mai puțin. Întrebarea care se pune în acest caz (Crăciun M. 2008) este: coeziunea duce la performanță sau performanța conduce la întărirea echipei? Cele mai multe cercetări (Spink 1995, Carron și
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
că există o relație semnificativă între coeziunea echipei și performanța sportivă. Această relație este mai puternică în sporturile de echipă, interactive, așa cum este și cazul handbalului, unde membrii echipei interacționează mult unii cu alții, spre deosebire de sporturile individuale, unde membrii echipei interacționează mai puțin. Întrebarea care se pune în acest caz (Crăciun M. 2008) este: coeziunea duce la performanță sau performanța conduce la întărirea echipei? Cele mai multe cercetări (Spink 1995, Carron și Dennis 1998, Epuran 2001, Crăciun 2008) indică faptul că coeziunea echipei
INTEGRAREA ÎN GRUPUL SPORTIV, COEZIUNEA ECHIPEI ŞI INFLUENȚA ACESTORA ASUPRA PERFORMANȚEI SPORTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Leon Gomboş, Gheorghe Zamfir, Marius Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_802]
-
folosind mijloace diversificate în scopul formării unor reprezentări cât mai complete și corecte în procesul de transmitere a informației de la profesor la subiecți. În sprijinul acestei idei, considerăm că folosirea aparatelor ajutătoare aduce un suflu nou în cadrul procesului de pregătire interacționând cu subiecții spre deosebire de mijloacele clasice, reamintindu-le constant în cadrul execuțiilor atât de necesarele repere, importante pentru însușirea corectă a respectivelor procedee. Totodată un factor de loc de neglijat îl reprezintă elementele de întrecere și de clasare socială în cadrul grupului, care
REDUCEREA GREŞELILOR DE TEHNICĂ LA PROCEDEUL „BLOCAJUL INDIVIDUAL LA CORESPONDENT” DIN JOCUL DE VOLEI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Virgil Larionescu Moroşan () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_811]
-
Masați cel puțin cinci minute zona reflexă a inimii, care acoperă o porțiune considerabilă din palma stângă, pentru a stimula circulația. Stimulați și puncte reflexele ale plămânilor, aflate în partea superioară a fiecărei palme. Continuați cu stimularea punctelor reflexe care interacționează cu glandele. Nu uitați, toate organismele interne trebuie să fie într-un echilibru perfect. Masați punctul reflex al ficatului din palma dreaptă și punctele de presiune ale rinichilor din ambele palme. Ficatul și rinichii lucrează împreună și nu pot funcționa
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]