1,200 matches
-
numai ceea ce provine din necesități exculsiv colective. Iar în interiorul unui mediu provocator este nevoie de pacea lăuntrică pe care o asigură structura intelectivă exersată și fixată în "engrame" cognitive. De aceea împrumutul spiritual pe care îl garantează circuitul închis al interiorității este unul dintre temeiurile stabilității personalității și ale forței ei de pătrundere în unghere nebănuite ale datului vital. O definiție exclusivistă a omului-social care uită de reperul permanent al subiectivității riscă să destrame cea mai solidă contribuție la complexul conceptual-spiritual
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
umbrelor misterului domestic. Astfel, deprinderile reflexive se înscriu și ele, susținute de schemele achiziționate ale inteligenței, în această dinamică esențială care construiește din banale sau elementare demersuri cognitive veritabile ordine de capacitate. Menirea lor autentică se confundă cu emergența în interioritate a unei lumini deschizătoare de drumuri și de perspective și cu blânda provocare a universului subiectiv la comportament manifest. Binomul conceptual capacitate-eficiență implică prin definiție relația și, deci, existența deplin statutară a doi poli de tensiune interacțională. Iar mai multe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
niciodată compatibil cu specificul concentrărilor lăuntrice. Pare că metodologia însăși a celor două teritorii psihologice distincte păstrează o distanță de netrecut. Structurile teoretice aflate la îndemâna motorului aptitudinal dovedesc însă funcția unitară universal-rațională a conștiinței și apropie elementele dispersiei intenționale. Descrierea interiorității, finele observații discriminatorii sau sintetizatoare, barometrul subiectiv, sunt toate componente ale unei ample investiri aptitudinale și au nevoie de inspirația factorului intelectiv pentru reușita demersurilor lor. Încorporat științei despre sine sau păstrat în postura unui prilej acoperitor, acest factor își
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interioare și aleatorul precondițiilor acumulate în jurul firului formativ deschid aproape infinit posibilități auto-expresive globale și lărgesc gama auto-definitorie pâna la punctul extrem al individualismului. Este firesc, deci, ca societatea să fie compusă din reprezentanți perfect distincți și să primească aportul interiorității fiecăruia cu înaltă înțelepciune înglobatoare. Dacă supremul controlor al conduitei este interioritatea, atunci dispersia referențială în câmpul comunitar este un fenomen deplin explicabil. De aici și pâna la idealul integrator nu se poate face decât un pas calculat (de lideri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
auto-expresive globale și lărgesc gama auto-definitorie pâna la punctul extrem al individualismului. Este firesc, deci, ca societatea să fie compusă din reprezentanți perfect distincți și să primească aportul interiorității fiecăruia cu înaltă înțelepciune înglobatoare. Dacă supremul controlor al conduitei este interioritatea, atunci dispersia referențială în câmpul comunitar este un fenomen deplin explicabil. De aici și pâna la idealul integrator nu se poate face decât un pas calculat (de lideri, de reprezentanții decantării tradițiilor și de eroul social circumstanțial). De aceea expresia
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a ecuației sociale este un rezultat (parcurs în două etape) al contribuției fiecăruia, iar schimbarea cu adevărat eficientă vine de la nivelul fiecărei entități conștiente în parte. Schimbarea se reflectă în fiecare, dar și pornește de la fiecare (în ordine secundă), pentru că interioritatea este factor inițiator al demersului de natură comunitară, și nu simplu for reactiv al unei pasivități exclusiv receptoare. Acest fenomen universal regăsibil la scara socială explică și legitimează o mulțime de alte fenomene de la nivelul individualității. Spre exemplu, miza generală
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
construcția de sine nu poate fi îndepărtat de reverberația sa colectivă, nu poate fi ascuns și remis unei ordini strict interioare. De aceea conștiința de sine este ultimul reper pe care viziunea trează a actorului social îl "accesează". Întoarcerea la interioritate poate precede o bună parte a momentelor decizionale. Jocul complicat al modelelor cognitive predominante tentează de asemenea și instituirea unor ierarhii ale căror criterii izvorăsc din caracteristicile imaginii teoretice globale de la nivelul conștiinței individului. Astfel, între reprezentanții aceluiași grup social
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
izvorăsc din caracteristicile imaginii teoretice globale de la nivelul conștiinței individului. Astfel, între reprezentanții aceluiași grup social apar diferențe definitoare de statut care depind de virtuozitatea cu care se exercită reflexivitatea. Lucru firesc în perspectiva legăturii intime și aproape cauzale a interiorității cu exterioritatea comunitară. Astfel, s-a acordat o înaltă demnitate (iar aceasta a fost însoțită mai întotdeauna de un credit social împins până la delegarea decizională) personalității apte de o rodnică și corectă cunoaștere de sine, în ideea deseori confirmată că
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nivelul conștiinței. Reflexivitatea punctează metodologic în manieră caracteristică o procedură de intervenție într-o agregare multi-elementară (felul în care se prezintă și lumea interioară, asemeni celei exterioare). Sinteza reflexivă îmbracă, deci, imaginea particulară a unei metodologii contextuale relative la caracteristicile interiorității, reținând aspecte importante ale modelului kantian în același timp. Ea coboară și mai mult descoperirea lui Kant din atmosfera universal și pur epistemologică ce definește originalitatea reconsiderării sale, conferind conceptului-prototip puterea realității vii, marca funcțională inconfundabilă care face ca unificarea
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
face ca unificarea componentelor atomare ale unui fenomen să nu fie exclusiv o treaptă către o unică tabelă categorială, ci o provocare permanentă adresată incomprehensibilului. Diversitatea chipurilor individuale face sinteza reflexivă liberă, iar amplitudinea câmpului destinal o face neconvergentă. Restituită interiorității, sinteza scapă de imperativul unicității care caracterizează corpul general al obiectivității și poate îmbrăca varietatea de forme corespondentă aleatoriului vital. În același timp, ea părăsește exigența unei reprezentări unitare a ordinii lăuntrice, pentru o cât mai exactă descripție a faptului
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
foarte subtili (fără posibilitatea blocajului). Comparația marchează diferența esențială între începutul antichității grecești (moment esențial al orientării descriptive către lume) și universul spiritual omolog indian sau chinez (care au deschis poarta de intrare a înclinației investigative și experimentatoare omenești către interioritate). Însă, așa cum occidentul a găsit propriile formule introspective menite să se adecveze structurilor sale spirituale, stiințele și teoriile despre lume în spațiul orientului au putut înflori cu o vigoare specifică și cu rezultate ce adesea au rivalizat cu reușitele lumii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și nu o obligativitate condițională de orice gen ar fi ea. Dacă reflexivitatea predomină, însă, intelectul și întreaga personalitate sunt înclinate spre autocultivare pentru sine, la sublimitatea unui drum efectuat în lumina unui scop pur spiritual, vertical, necontaminat. Întors spre interioritate, omul se redescoperă mai autentic și își deschide singur calea către propria esență, către transparență de sine, către identitate cu un model supraordonat și atestator. Configurația spirituală interioară este unul dintre rezultatele acestui drum, iar printre efectele psihologice ale stabilității
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a conștiinței de sine conduce intenția hermeneutică și îi sugerează opțiunea fundamentală în această situație teoretică prin revelarea unui fenomen esențial: soarta obiectului vizării și al aplicării este determinată de intenționalitatea subiectului activ. Chiar și supus unor simple cogitații, câmpul interiorității, ca obiect al lor, se schimbă, nu mai este același, primind amprenta noetică a actului conștiinței. Cu atât mai mult, apoi, implicarea concretă în elementul sufletesc va desăvârși opera abia începută de către demersul pur cognitiv. La nivelul fiecărei schematizări supraordonatoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
am desemnat cu numele de "instanță" (în tripla ipostază a tipurilor de conștiință) își are justificarea metaforică în radicalismul diferențelor noetice care ilustrează și răsfrâng drastica separație noematică a tipologiei propuse de autorii americani. Lumea exterioară, propriile reprezentări și lumea interiorității sunt teritorii perfect distincte și impun, de aceea, modalități de vizare care trebuie să subziste într-o oarecare separație, chiar dacă simbolică (adică ținând seama de unitatea fundamentală a conștiinței). Cele trei tipuri de obiect nu admit înrudiri fundamentale de natură
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
unitar, subiectul cheamă de partea sa o înțelegere unitară (cea care se ocupă de personalitatea unică și de tot ce este statornic în peisajul lăuntric individual). Subtilitatea analizei psihologului are nevoie de un sistem noțional bine pus la punct al interiorității, cel care printre altele oferă o perspectivă garantată asupra unei posibile unificări descriptive a ceea ce în fapt funcționează în manieră coezivă. Acest sistem noțional poate veni din partea filosofiei, o filosofie a conectărilor suprastructurale care păstrează strâns contactul cu obiectul și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
poate fi dezvoltat decât în parte la scara fiecărei vieți, în colaborarea celor două planuri de interpretare (cel particular și cel general). Este de aceea firesc să se meargă mai departe și să se extindă legitimitatea comportamentului riguros-proiectiv la datele interiorității, care se dovedesc în virtutea interdependenței elementare natural sintetizabile, reunibile, inter- conectabile. Dedublarea conștiinței specifică reflexivității este fundamentul formal al acestei proiectivități și o poate încuraja în măsura în care conștiința funcționează cu scheme împrumutate din zestrea teoretică. Sfera lăuntrică poate primi contribuția inteligenței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este în potențialitate pliabilă pe o rețea supraordonată de legături raționale. A fi legitim-proiectiv înseamnă a încrusta conținuturi ale materialului cognitiv indiferent în realitatea nesistematizată a propriilor trăiri, adică un pas fundamental fără de care nu pare de conceput nici în interioritate faptul miraculos al înțelegerii. Fără această însămânțare prealabilă (cu atât mai delicată cu cât tratează cu spațiul sufletesc) nu ar fi, în ordine secundă, recognoscibil rodul. Este apoi, o dinamică internă a cunoașterii cea care acceptă această circularitate pentru a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
poate degaja "topica" alcătuirii psiho-spirituale omenești de sub presiunea unor pretenții de primordialitate pe care, din perspectivă proprie, fiecare dintre cele trei instanțe și le poate, în fond, aroga. Expresia elaborată a efortului definitoriu care adună rezultatele sintetice extrase din spațiul interiorității face parte dintr-o construcție filosofică mai amplă, care subsumează toate formele cogniției și care este chemată la rândul ei să le rostuiască în numele adevărului. Conștiința de sine cercetează și produce pentru beneficiul celorlalte două în măsura în care și acestea pot alimenta
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
comunitare regulative. Conștiința de sine devine, astfel, un punct nodal în ritualul activităților esențiale ale omului responsabil și angajat. Ea conduce igiena spirituală personală și este principiu pozitiv al unei organizări psihologice cu efecte mult extinse în afara spațiului strict al interiorității. După cum s-a observat, ea jalonează de la distanță multe din actele cunoașterii exterioare și intervine prin mijloacele articulante ale noezei în lumea propriilor reprezentări. Ea este planul de spate al unui sistem de comportament spiritual la descifrarea misterelor căruia contribuie
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
afară. Profilul individual se confirmă cu fiecare ocazie interacțională și trebuie să triumfe în orice experiență a întâlnirii cu necunoscutul. Totul se organizează în jurul personalității, iar aceasta guvernează tot ce înseamnă înțelegere inteligentă a datului vital. Stăpânirea unui limbaj al interiorității, stăpânirea de sine ca summum voluntar al tuturor actelor noetice reflexive și validarea permanentă prin intermediul alterului asemănător sunt arme ale conștiinței în lupta unei vieți care mizează pe progres și pe diversitate interindividuală. Experiența înțelepciunii prilejuită de confruntarea cu sine
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sînt capabile să împiedice totuși percepția sunetului valorilor. Pentru că în asemenea mase ale lumii apare numai ceea ce este material sau cantitativ; în lumea gîndirii și mai ales în cea a valorilor, se manifestă o mărime de alt gen, una a interiorității, pentru care orice extensiune în spațiu și timp este incomensurabilă. Se poate naște un sentiment de înfruntare cînd contradicțiile apar în forma cea mai acută; dar cu cît sufletul se adîncește în valorile înseși și în seriile cauzale producătoare de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
numit o veselă ironie a vieții. Găsim un loc, în felul nostru de a privi viața, și pentru faptul că ea prezintă constant repetiții. Aceeași energie care, în ciuda tuturor opreliștilor, păstrează ferm valorile vitale căștigate, poate păstra și prospețimea și interioritatea, în pofida tendinței moleșitoare și nivelatoare a repetării. CAPITOLUL V TRAGIC ȘI HUMOR 24. Comedie și tragedie Nu se poate dovedi, așa cum am remarcat deja, despre nici un sentiment total că indică o încheiere completă a vieții psihice. Atîta vreme cît apar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se luptă înlăuntrul acelor caractere. Dar mai presus de orice, spaimele pe care le-a privit în față, ori pe care fantezia i le-a arătat ca fiind cu putință, nu l-au împiedicat să ne arate noblețea unei profunde interiorități, chiar și în nefericire și în ruină. S-a spus astfel: "Ceea ce i se întîmplă unei fiinșe cum e Cordelia nu este hotărîtor; lucrul hotărîtor e că ea există!"68. Putem exprima filosofic acest lucru astfel: Shakespeare nu-și pierde
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
potențiale, dar nici o posibilitate de a le pune în libertate. Humoristul n-ar putea interpreta așa ceva în sens humoristic. Pentru că ar trebui să admită că tragediei îi revine ultimul cuvînt. Da, dacă ar mai exista totuși o tragedie cu întreaga interioritate și măreție pe care e în stare să le provoace. Dar cînd izvoarele valorice ale existenței ar înceta să mai curgă, ar interveni o anemiere progresivă și o moleșire a vieții spirituale umane și ultimul act al dramei omenești ar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
se poate conchide, așadar, din liniștea aparentă a sentimentului total, asupra unei lipse de energie în situațiile de o clipă. Cînd vorbim despre tăria unui sentiment, trebuie să ne gîndim că aceasta se poate manifesta în două feluri: în forma interiorității, ca stare sufletească, și forma impetuozității, ca efect și ambele modalități se pot afla într-o acțiune reciprocă. Dacă este greu să înțelegem, pornind din lumea amintirii, energia cu care am acționat în trecut, deseori este și mai greu să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]