5,673 matches
-
Iași, din care 27 de ani la Liceul Internat C. Negruzzi, de unde a ieșit la pensie în 1979. Pentru activitatea didactică de excepție timp de peste 3 decenii, Nicolai Colibaba a fost distins cu titlul de Profesor emerit. Respectând tradiția Liceului Internat, unde veneau copii din toate categoriile sociale, profesorul Nicolai Colibaba a ajutat elevii dotați și harnici, dar fără posibilități materiale. Sunt sute de foști elevi care au ajuns academicieni, profesori universitari, medici, ingineri, profesori în învățământul preuniversitar, care îi sunt
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
s-a căsătorit. Între anii 1894 și 1897, a predat limbile clasice la liceul din Buzău. În 1896, devenise licențiat în științe istorice și filologice. În anul următor, se mută la Iași și este numit profesor de latină la Liceul Internat. La Iași, Axinte Frunză a ilustrat învățământul secundar timp de peste trei decenii (18971931ă. La Liceul Internat din Iași, tradițiile democratice erau deosebit de puternice; ele au fost cultivate în rândul elevilor de o pleiadă numeroasă de profesori, pentru care ideile de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în domeniul construcțiilor civile și industriale. S-a născut la 3 iulie 1924, în comuna Petrești-Bălți. A urmat școala primară (1930-1934ă și șase clase la Liceul Ion Creangă din orașul Bălți (1934-1940ă. Ultimele două clase le-a urmat la Liceul Internat C. Negruzzi din Iași (1940-1942ă. În 1948 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic București, obținând titlul de inginer constructor, specialitatea „Construcții civile și industriale”. După absolvirea facultății, între anii 1948-1950, a fost șef de lucru la Șantierul de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
În după-amiaza zilei de luni, 17 septembrie, i s-a făcut rău. A simțit dureri în partea stângă a pieptului și în spate, dureri care s-au întețit. Unchiul a chemat un doctor, care a opinat că bolnava trebuie neapărat internată. Bolnava însă s-a opus, a vrut să moară acasă. O injecție i-a mai potolit durerile, numai pentru un timp însă. I se recomandase să stea nu în pat, ci în fotoliu, unde a și murit. Noaptea, pe la două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
strecurase în apartament și pe care îl pândea de mult, am înțeles că trebuie să vin aici. Ne aflăm în marele parc, în care stau risipite pavilioanele prea bine cunoscutului spital. Fiind „zi de vizită” venisem să-mi văd prietenul internat. Era o după-amiază însorită, aproape caldă, de toamnă. Pe când căutam pavilionul unde mi se spusese că se afla (soția lui îmi dăduse toate datele), l-am întâlnit în curte. Se plimba, cu o carte sub braț, îmbrăcat în acel halat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
mi-am ținut la respect eventualii "pretini". Studiile mi le-am făcut la Iași școala elementară, după război (cu păduchii și râia aferente, dar și cu premiul întâi în fiecare an), liceul la o instituție cu tradiție și renume, "Liceul Internat" și Facultatea de Istorie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Cei cinci ani de facultate i-am trecut cu bine, dacă facem abstracție de faptul că, fiind înclinat mai mult către "plopii fără soț", teii Iașului și duducile de la umbra lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Prieten cu multe somități ieșene, Mauriciu Papastopol (tatăl arhitectului și graficianului Paul Papastopol) ar fi făcut parte dintre acestea de n-ar fi jucat ping-pong epoca cu dânsul, împingându-l din ce în ce mai jos pe treptele profesoratului. După ce predase istoria la Liceul Internat și, pe vremuri, publicase manuale, s-a mutat la Liceul Național. Anii de pensie l-au găsit demoralizat, expediat de comuniști într-o școală periferică, pare-se profesională. Ca să-și câștige pâinea, predase și în mediul rural. Vioiciunea sa nu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sprijinul soției am putut înființa o secție de master - Conservarea bunurilor de patrimoniu, care a funcționat o bună perioadă de timp și care a atras absolvenți de la Biologie, Teologie-Patrimoniu Cultural și Universitatea de Arte. Feciorul nostru, Georgian-Tiberiu, a urmat Liceul Internat „C. Negruzzi” din Iași, apoi Facultatea de Medicină Generală de la Universitatea de Medicină „Gr.T.Popa” din Iași. După absolvire a devenit asistent la Catedra de Fiziopatologie a Facultății de Medicină Generală. În 1999 a obținut o bursă postdoctorală la Universitatea
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
iscusință sfântă, introducea discursul spiritual. Rareori întâlnea pe cineva care să-i refuze chemarea sa de a se spovedi. La spitalul militar sau la spitalul civil, era deja pregătită o listă de cereri, pe care surorile o culegeau de la cei internați. A întâlnit și cazuri umane din cele mai ciudate: bieți păcătoși, care din ignoranță abandonaseră viața sacramentală sau persoane culte, îmbătate de mentalitatea laică, ce se îndepărtaseră de Biserică. El a reușit să le cucerească cu bunătate, răbdare și umilință
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
urcat la 60. La sfârșitul anului 1936 vor fi deja 100. Spitalul va fi deschis la cererea explicită a Administrației orășenești din Verona. În timpul războiului spitalul civil a fost bombardat. Autoritățile sanitare nu știau unde să-i pună pe cei internați. I-au cerut lui don Calabria să-i primească pe cei bolnavi în spitalul din Negrar. Și așa pe 8 mai 1944 și medicul chirurg Bartolomeo Zanuso, reîntors de pe frontul militar, putea să practice prima sa intervenție chirurgicală, o hernie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
această duminică prin soare Neurastenia lor de-o săptămână Ca niște bolnavi ieșiți pe trotuare. * Pe o stradă goală urcă-ncet, Strânși într-o ritmare indolentă, Mînă-n mînă-o fată și-un băiet, Poate, un student și o studentă... în vreme ce Liceul Internat și Seminarul iau locul beghinajului: Fiindcă e duminică, seminariști Tot stau în frig uitîndu-se pe la vitrine, La ceasornice de nichel, la rubine... Și la Internat se-ntorc copii tăcuți și triști. Se mai cântă de asemeni iarmaroacele, birturile, cafenelele (sub-stituindu-se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la post. Rămâne în Iași unde dă lecții particulare, lucrează, sub conducerea lui A. Philippide, la Dicționarul Academiei, și își petrece timpul în preajma Elenei. 1899 aprilie Se prezintă la postul de la Bacău. 1900 Este numit, în septembrie, profesor la Liceul Internat "C. Negruzzi". 1901 Colaborează la "Noua Revistă Romînă" a lui C. Rădulescu-Motru. La 5 iulie se căsătorește cu Elena Carp. Suplinește un an, începînd cu 1 septembrie, catedra de Filozofie de la Liceul Național (fost Academia Mihăileană). 1902 Între lunile ianuarie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
culcare și trezire. Observațiile sau făcut timp de un an. Pentru compararea variațiilor circadiene ale intensității durerii și identificarea eventualelor diferențe Între ritmul durerii cronice și ritmul durerii acute s-a luat În studiu și un lot de 20 pacienți, internați, În perioade diferite ale anului, pentru pusee de colică biliară, având vârste cuprinse Între 45-50 ani. Pentru a realiza și o diferențiere a intensității durerii după tipul de țesut, s-a investigat intensitatea durerii acute din colica biliară și durerea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
în calitate de medic la spitalul d-rului Șuțu cunoscutul alienist în cura căruia a fost Eminescu. Se știe că părerea unanim admisă era că Eminescu ar fi murit din cauza unei răni la cap ce i-a făcut-o un tovarăș de boală, internat acolo. D. dr. Vineș afirmă că adevărat Eminescu a avut o rană la cap, ce i-a produs un erizipel, dar care s-a vindecat. După aproape de-o lună de când primise rana la cap a murit subit din pricina unei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar trebuie să vedem la ea și o anume acuzație adusă prietenilor și autorităților: „Regret că nu vă pot da alte detalii despre starea lui Eminescu decât care le găsesc și eu prin jurnale, și aceasta din cauză că nu știu unde se află internat, la Mărcuța sau la Șuțu.” Știrile apar astfel: 5/17 februarie 1889, Epoca: despre internarea poetului grav bolnav „la spitalul doctorului Șuțu” (știre preluată în mai toate ziarele); concordă cu Raportul anonim care vorbește de 3 februarie 1889 (5 februarie
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la fel, știre preluată amplu); 2/14 aprilie 1889, Epoca: Despre înrăutățirea stării de sănătate a poetului „aflat la spitalul doctorului Al. Șuțu”; 8/20 aprilie 1889, Epoca: Ospiciul Mărcuța a anunțat că nu-l mai poate ține pe poet internat, întreținerea nefiindu-i plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai de câteva ziare, între care și Curierul român din Botoșani, care comentează
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
șeful organizației PNȚ, Gușetoiu... și alții. Astfel că s-a organizat la noi În oraș un grup de tineri, dirijați de doamna Livezeanu, care să facă naveta Râmnicu Vâlcea - Pitești, ducând lunar alimente și medicamente pentru cei din Râmnicu Vâlcea internați acolo. Lucrul era legal. Datorită și prietenului meu Vasiliu și unui cârciumar, care avea o cârciumă lângă penitenciar, am putut să contactăm pă unu’ din brigadierii dă la pușcăria din Pitești pentru acest lucru. Făcând aceste drumuri de mai multe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu puteam vorbi, fiind prea mic!... Numai când e vorba de acte oficiale trebuie să-l folosesc. Am urmat cursurile Facultății de Arte Plastice ale Institutului Pedagogic de 3 ani București și apoi, când eram profesor de desen la Liceul Internat „Costache Negruzzi” din Iași, acum colegiu, am urmat cursurile la fără frecvență, ale Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Muzeologie, unde, În anul IV, dau un exemplu, la examenul de Filozofie, dintr-un număr de 60
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Spătărești, pentru că-i prea dărâmat. Aceștia ar putea fi oricând acuzați de neglijență, nepăsare sau ignoranță și scoși din funcții!. Am văzut refăcută casa scriitorului Costache Negruzzi din satul Hermeziu, județul Iași, care s-a inaugurat odată cu sărbătorirea Centenarului Liceului Internat (Iași), ce-i poartă numele. Cu acea ocazie am scris o poezie de trei strofe, la sugestia solistului de operă din Chișinău, artist al poporului, Mihail Munteanu, căruia i-am făcut portretul În ulei. A pus-o pe o melodie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Stimate Domnule Eugen Dimitriu, Am fost la Iași, ca să mai umblu pe unde trebuie. Recunosc, asta Îmi place foarte mult! Aveam nevoie de o fotografie cu chipul lui ștefan cel Mare, pe care mi-o dăduse o elevă de la Liceul Internat „Costache Negruzzi”. Amintesc apoi că atât la Fălticeni, cât și la Iași, unde am apartament, păstrez În dosar separat scrisori de valoare. Căutând fotografia lui ștefan cel Mare, În cel fălticenean am dat peste două misive primite În 755 anul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dorit din cauza reducerii personalului auxiliar, a lipsei substanțelor dezinfectante și a detergenților. În ultimii ani se constată o reducere a fondurilor pentru medicamente, materiale medico-sanitare și alimente. în medie nu trebuie să se depășească 15 lei cheltuieli pentru un bolnav internat. Sunt secții care nu beneficiază de mai mult de 10-11 lei pe zi pentru un bolnav. În această sumă intră medicamentele bolnavului, hrana și restul materialelor sanitare, vată, spirt, tinctură de iod etc. Medicul din spital trebuie să se încadreze
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dirijați spre Berkenbrück, numărul celor de aici ajunsese la 400 și desigur că între aceștia era simplu să se strecoare și informatorii lui Eugen Christescu, precum și ai Gestapo-ului. Era clar acest lucru, pentru că de câte ori Nicolae Petrașcu semnala că anumiți internați nu aveau nici o legătură cu Mișcarea Legionară, și ca atare trebuie scoși din comunitatea de la Berkenbrück, Wilms, funcționarul de la poliția locală, însărcinat cu supravegherea legionarilor reacționa violent și refuza orice discuție dând ordin să fie încadrați. Nu se bănuia ce
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
interes local, de executat prin taberele și coloanele de muncă obligatorii și le supune Consiliului Muncii Naționale, potrivit art. 17 din legea nr. 425 din 15 mai 1941; c.) Execută hotărârile Consiliului Muncii Naționale; d.) Ține evidența și face repartiția internaților și a celor chemați în taberele și coloanele de muncă, în raport cu lucrările de executat, cu excepția evreilor supuși la altfel de muncă, potrivit legii Nr. 873 din 5 decembrie 1940, a căror evidență se ține de Marele Stat Major prin Cercurile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cetățenii de origină etnică a acestor țări. IV. - Evreii supuși germani ca și austriaci care sunt încorporați la Statul German sunt considerați apatrizi și urmează a presta m.o. ca și toți apatrizii atâta timp cât nu sunt expulzați din țară sau internați. ÎN CONCLUZIE: - dintre toți evreii supuși streini urmează a presta m.o. numai evreii supuși germani și apatrizii. - toți ceilalți evrei și anume: Poloni, Turci, Bulgari, Ruși sau alte țări care intră în categoria acestora sunt scutiți de m.o
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
militar vor fi internați în spitale prin grija Cercului Teritorial local, sau a autorității care îi folosește la muncă obligatorie. Detașamentul respectiv va anunța în scris, totodată, garnizoana în care se găsește spitalul, pentru ca medicul garnizoanei să viziteze pe bolnavul internat, confirmând în scris necesitatea internării și să urmărească data când bolnavul este apt de a ieși din spital. Cheltuelile de întreținere și tratament ale evreilor internați în spitale vor fi suportate de către Centrala Evreilor, prin Oficiul Județean respectiv. 6. Evreii
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]