4,210 matches
-
prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în sarcina autorităților. Acestea erau ele însele corupte, iar dispariția structurilor autoritare a contribuit la perpetuarea și propagarea corupției în întreaga societate. Neîncrederea și lipsa de integrare socială au facilitat, astfel, dezvoltarea unor medii corupte, devenind imediat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de protecție socială și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a descoperit că persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intrare responsabilitatea individuală și de grup: pentru ceea ce învăță el ca individ cât și pentru ajutorul pe care îl dă celorlalți membri ai grupului; interacțiunea stimulatorie de tipul ,,față în față"; elevii iși promovează unii altora succesul; deprinderi și competențe interpersonale indispensabile în lucrul în grupe mici; conștientizarea și evaluarea modului în care funcționează grupul de învățare; interdependența pozitivă: sarcină clară, scop clar; reflecția asupra lucrului în grup: membrii grupului discută despre modul în care au lucrat, despre modul în care
Învăţarea activă - între prezent şi viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1191]
-
permite diferențierea sarcinilor de învățare; stimulează gândirea logică; sporește eficientă învățării(elevii învăța unii de la alții). INTELIGENTELE MULTIPLE Conform teoriei lui Haward Gardner,există și se manifestă 8 tipuri de inteligente: verbală/ lingvistică; vizuală/spațială; corporală/ kinestezica; logică/matematică; intrapersonala; interpersonala; muzicală/ritmica; naturalista. Gardner a observat că suntem tentați să-i numim “inteligenți” doar pe acei copii care sunt buni la literatura sau matematică,iar pe ceilalti îi numim “talentați”.Gardner consideră aceste concepte “inteligente” și sugerează abordări care să
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
de exuberant. Pasul 4 “*” Se trag concluzii și se sistematizează ideile emise. Avantaje: rolurile se pot inversă,participanții sunt liberi să spună ce gândesc,dar să fie în acord cu rolurile pe care le joacă; dezvolta competențele inteligenței lingvistice, logice, interpersonale. Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacțiunea dintre mințile participanților,dintre personalitățile lor,ducând la o învățare mai activă și cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determina “identificarea subiectului cu situația de învățare în care
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
o formă de conflict de rol în care rolul de membru al organizației poate fi incompatibil cu solicitările publicului sau ale altor organizații. 1.3.3. Factori generali generatori de stres Printre acest tip de factori se pot aminti: conflictele interpersonale - deseori determina mari șanse de a provoca stress atunci cand conduce la atacuri reale sau doar percepute, asupra integrității persoanei sau bunei păreri despre sine. conflictul serviciu-familie presupune o discordanta între solicitările rolului de părinte, cap de familie și responsabilitățile de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
contextuala (managementul situațiilor cotidiene). H. Gardner vorbește despre existența ’’inteligentelor multiple’’, teoria lui explicând că nu există oameni proști ci doar oameni cu profiluri diferite ale inteligenței. Astfel, pe lângă inteligență lingvistică, logico-matematică, muzicală, spațială, naturalista, el identifica inteligente intra și interpersonale - capacitatea de a înțelege emoțiile proprii și ale celorlalți. Cumulând date despre cercetările anterioare, în 1990, John Maye și Peter Salovey au adoptat și definit în mod formal termenul de inteligență emoțională. D. Goleman afirmă că, în mod tradițional, puterea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
Este legat de cunoașterea punctelor forțe cât și a celor vulnerabile. e) autorealizarea - abilitatea de a realiza propriile capacități potențiale, capacitatea de a începe să te implici în căutarea unor scopuri care au o anumita semnificație pentru tine. 2. Domeniul interpersonal - se referă la ceea ce numim aptitudini personale. Cei care știu cum să procedeze din acest punct de vedere tind să fie responsabili și de încredere. Ei înțeleg, interacționează și relaționează bine față de alte persone și au spirit de echipă. a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
vedere tind să fie responsabili și de încredere. Ei înțeleg, interacționează și relaționează bine față de alte persone și au spirit de echipă. a) empatia - aptitudinea de a fi conștient , de a înțelege și aprecia sentimentele și gândurile altora. b) relațiile interpersonale capacitatea de a stabili și menține relații reciproc avantajoase, caracterizate prin intimitate, prin oferirea și primirea afecțiunii. c) responsabilitatea socială - capacitatea de a demonstra că ești membru cooperant , implicat și inventiv al grupului social din care faci parte. Oamenii responsabili
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
atenția asupra ei; să fii mai puțin impulsiv și mai mult autocontrolat; Empatia: să fii în stare să privești din perspectiva celuilalt; să înveți să-i asculți pe ceilalti; să-ți îmbunătățești receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalți; Dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonal : dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia neînțelegerile și de a rezolva conflictele; soluționarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) și ușurință în comunicare; să te implici cu tact (delicat, atent, politicos) ; să fii
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
mai mult autocontrolat; Empatia: să fii în stare să privești din perspectiva celuilalt; să înveți să-i asculți pe ceilalti; să-ți îmbunătățești receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalți; Dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonal : dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia neînțelegerile și de a rezolva conflictele; soluționarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) și ușurință în comunicare; să te implici cu tact (delicat, atent, politicos) ; să fii prosocial și armonios în grup; să fii cooperant, participativ
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
înveți să-i asculți pe ceilalti; să-ți îmbunătățești receptivitatea (senzitivitatea) la sentimentele celorlalți; Dirijarea (conducerea) relațiilor interpersonal : dezvoltarea abilităților de a analiza și înțelege relațiile interpersonale; capacitatea de negocia neînțelegerile și de a rezolva conflictele; soluționarea problemelor din planul interpersonal; deschidere (spirit pozitiv) și ușurință în comunicare; să te implici cu tact (delicat, atent, politicos) ; să fii prosocial și armonios în grup; să fii cooperant, participativ, serviabil, de nădejde, îndatoritor; să fii democratic în raporturile oficiale, în modul de a
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
cele mai multe ori respectat, orele suplimentare devin obișnuințe, deplasările implică o serie de riscuri pe care angajatul le accepta.. Factorii de stres pentru angajații din mediul privat pot proveni din: ambianța fizică: zgomot, vibrații, temperatura, noxe, iluminat etc.; ambianța socială: relații interpersonale reduse, lipsa cooperării, atitudini critice sau dictatoriale, nesiguranță locului de muncă etc; caracterul și organizarea muncii: suprasolicitare/subsolicitare, munca repetitivă, ritm impus, orar prelungit, nivel de responsabilitate și decizie, automatizare excesivă, ambiguitatea sarcinii sau a rolului, control redus, perspective de
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
adecvat la locul de muncă sau de a-și onora datoriile financiare. 7. Lipsa remușcării demonstrată de indiferența sau neconștientizarea faptului că a rănit pe cineva, l-a tratat necorespunzător sau a furat. Personalitatea borderline este marcată de instabilitatea relațiilor interpersonale și emoționale ce generează impulsivitate crescută. Subiecții reacționează cu furie, crize de panică sau mânie datorită sentimentului de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
de abandon. Manifestările apar disproporționate, extreme, ajungând până la automutilări sau chiar suicid. Dispoziția este frecvent disforică cu accese impulsive, necontrolate și apar majoritatea din următoarele simptome (DSM IV): 1. eforturi nebunești de a evita abandonul imaginar sau real; 2. relații interpersonale instabile și intense caracterizate de oscilarea Între extreme ale idealizării și subevaluării; 3. tulburări ale identității: instabilitatea imaginii de sine; 4. impulsivitate În cel puțin două domenii autodistrugătoare, de exemplu cheltuieli, sex, abuz de substanțe, șofat nebunesc, hrană; 5. comportament
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
altor 5 persoane). De asemenea, este de menționat faptul că, Într-o proporție foarte mare, actele criminale au fost Îndreptate mai ales Împotriva părinților sau a unor membri apropiați din familie, motivațiile unor asemenea acte găsindu-se În relațiile directe, interpersonale, din trecutul lor. Având În vedere faptul că aproximativ 50% din bolnavi erau schizofreni, analiza acestui eșantion de 27 de bolnavi a evidențiat că 21 sunt bărbați (13 din mediul rural și 8 din urban) iar 6 sunt femei (4
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
model numit psihosociologic, se bazează pe noțiunea de frustrare și de afresivitate, interpretată că un răspuns la frustrare al carui autor este Berkovwitz. Al treilea model este cel socio-cultural. Se bazează pe noțiunea de Învățare și este determinat de relațiile interpersonale. Concepția psihoanalitică consideră că factorul central În etiologia sinuciderii Îl constituie relația Între pulsiunea autoagresivă și cea heteroagresivă ( se sinucide acea persoană care dorește moartea altcuiva). Freud leagă sinuciderea de starea de melancolie pe care o definește din punct de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
victimei drept consecință. Studiile efectuate au evidențiat o multitudine de aspecte care conduc la ideea că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale ale victimologiei , de asistență și reabilitare
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
instituire a multiple forme de asistență medicală (psihiatrică, chirurgicală, neurochirurgicală, toxicologica, etc.) comprehensive, holistice și specializate, în toate modalitățile lor de intervenție medicală. Carl Bell și colab. prezintă pe un studiu efectuat în SUA modul cum sunt asistate victimele violenței interpersonale. Astfel, în primul rând se identifică victimele violenței și caracteristicele lor, examinarea acestora făcându se prin protocoale specifice și proceduri standardizate, în funcție de personificarea situației. Asistență este acordată la acest nivel prin servicii directe de urgență medico chirurgicală și psihiatrice, precum și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au fost grupurile de sprijin pentru viol și al femeii bătute. Obiectivul principal al acestor servicii a fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
acestor servicii a fost reducerea violenței intenționale. După asistență victimelor violenței interpersonale, acestea au fost orientate către agenții și programe specializate. Statisticele oferite de aceste servicii dau magnitudinea violenței în societate, fiind de un real interes în asistență victimelor violenței interpersonale și prevenirea victimizării ulterioare. V. Protecția împotriva victimizării. Măsurile care trebuiesc luate în vederea prevenirii riscurilor victimale pot fi clasificate în : 1. Măsuri de protecție socială sunt acțiuni de anticipare și prevenire a comportamentelor agresive și violențe, cu aplicare promptă și
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia este definită ca un set particular de sentimente care nu are În mod necesar un scop particular, nu instigă direct la agresiune, dar o Însoțește de cele mai multe ori
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
este acela de a face rău instigatorului, ci de a corecta un „rău”, observat și de a preveni repetarea lui. În acest sens se ia hotărârea de a schimba ceva greșit, devenind o instanță informală justițiară care ajută reglementarea relațiilor interpersonale. La originea agresivității converg și se interferează factori genetici, psihologici și socioculturali, precum și o serie de influențe biologice și endocrine. Care dintre acești factori predomină sau reprezintă ponderea cea mai mare este greu de evidențiat, deoarece orice determinare este În funcție de
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
se pot dezvolta În forma agresivității ostile și a frustrării sau În forma agresivității non distructive cu rol În căutarea autonomiei, individualizării, achiziția stăpânirii și afirmării de sine. Relevarea unor aspecte ale mecanismelor intime privind determinarea și psihodinamica individuală, intrași interpersonală, familială și socială a violenței sugerează o abordare relațională transdisciplinară și interdisciplinară prin reunirea și interpretarea unor date secvențial furnizate de analiza psihologică, psihopatologică, antropoculturală sau sociologică. Psihodinamica individuală se raportează la primele 36 luni de viață ale copilului În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]