3,529 matches
-
chiar rescrise, dar nu cu scopul de a schimba unghiul din care a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru a întări, prin noi probe de valabilitate filosofică, acest unghi. S-a întâmplat așa și pentru faptul că materialul interpretativ din aceste subcapitole a fost folosit în lucrarea proprie Proiectele filosofiei kantiene (Institutul European, 2004), lucrare ce trebuia să cuprindă, potrivit intențiilor mele de atunci, tot ce reprezenta interpretare kantiană proprie subordonată ideii de "proiect filosofic" (mai bine spus, "proiect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care este conceput filosofic "omul" personalismului energetic. Conceptul de libertate puțin abordat în interpretările filosofiei lui C. Rădulescu-Motru are, cum spuneam și mai sus, virtuți revelatorii relativ la ființa umană, așa încât, pornind de la el s-ar putea (re)fundamenta o variantă interpretativă asupra acestei filosofii. În lucrarea de față, scopul este de a semnala câteva înțelesuri ale conceptului și de a le aduce în orizontul sensurilor, țintelor interpretative urmărite aici. Ținând seama de acest scop, nu am încercat o prezentare sistematic-istorică a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
relativ la ființa umană, așa încât, pornind de la el s-ar putea (re)fundamenta o variantă interpretativă asupra acestei filosofii. În lucrarea de față, scopul este de a semnala câteva înțelesuri ale conceptului și de a le aduce în orizontul sensurilor, țintelor interpretative urmărite aici. Ținând seama de acest scop, nu am încercat o prezentare sistematic-istorică a conceptului libertății și nu am adus în discuție referirile ce-l au ca obiect din toate lucrările lui C. Rădulescu-Motru. Am lăsat la o parte chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evocarea unor interpretări, socotite exemplare de autorul lucrării de față, despre felul în care Rădulescu-Motru a rezolvat acea problemă; discutarea punctelor de vedere, opțiunilor, rezultatelor semnificative corespunzătoare din filosofia universală; construirea punctului propriu de vedere și așezarea acelei probleme în cadrul interpretativ dat de relația dintre structura formală a finalității kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
this book, about the way in which Rădulescu-Motru solved that problem; the discussing the points of view, options, significant results proper to the contemporary philosophy; the construction of the proper point of view and putting this problem in the given interpretative background of the relationship between the formal structure of the kantian finality and the structure of the determinism through finality concept. Any text, as considered "philosophical" and is integrated in a series of the philosophical reconstructions, can not be blocked
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
următoarei decade Samuel Ramey va interpeta acest rol pe scenele de la Sân Francisco și La Fenice de mai multe ori decât oricare dintre bașii care au dat viața personajului respectiv de la momentul creerii lui de către Verdi. În final creația să interpretativa va fi imortalizata prin două înregistrări - audio (CD) și DVD, ambele sub baghetă lui Riccardo Muți. În anul 1990 Royal Opera House va monta opera Atilla care va avea în distribuția premierei din 13 Octombrie pe Ruggero Raimondi (în rolul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ca parte a programului Verdi Cycle în cadrul integralei operelor de Verdi. În încheiere câteva considerații referitoare la distribuția de la premiera absolută din 16 Noiembrie 1850. Marietta Gazzaniga-Malespina creease rolul titular din Luisa Miller la Neapole în anul precedent. Cariera ei interpretativa a fost una de scurtă durată; numele ei dublu indică că ea deja se căsătorise, intrând în familia aristocratica Malaspina. Ea s-a retras de pe scena foarte curând după premieră. Verdi nu a fost fericit de performanță ei în niciuna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de a și salva mama (Di quella pira). Versurile O teco almeno, corro a morir conțin adesea acel faimos Do de sus (de care în nici un caz Verdi nu este responsabil) prin care mulți tenori încearcă să-și demonstreze bravura interpretativa și care din păcate a devenit o fixație. Actul IV. , "Îl Supplizio" Tabloul 1. O aripă a palatului Aliaferia unde este întemnițat Manrico. Încercarea lui Manrico de a-și salva preupusa mama a eșuat. Oamenii săi au fost respinși și
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nepotrivit pentru rol. Dar există o scrisoare a lui Verdi către editorul sau în care compozitorul menționa că prin manieră moale de interpretare a lui Tamango, acesta a lăsat 440 mult de dorit la premiera (Verdi exprimase rezerve asupra calităților interpretative ale lui Tamango, o voce moale, insuficient de puternică, în special în pasajele dramatice ale partiturii vocale)” Există o listă lungă cu interpreții rolului Iago începând cu 1887: Victor Maurel (primul interpret), Mattia Battistini, Mario Anconă, Antonio Scotti, Titta Ruffo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fi impus autorului concentrarea unor pasaje și renunțarea la altele, păstrate de dragul efectului imediat, dar care produc lungimi și gratuități. Distribuția este adecvată, toți interpreții înscriindu-se în tonul și ritmul reprezentației, ceea ce nu înseamnă că toată lumea a obținut performanțe interpretative. Unele partituri au fost acoperite corect, cu efort creator minim, de Doru Zaharia, Const. Avădanei, Ruxandra Bucescu. Emil Coșeru (Val) schițează un portret cinic al lașității profitoare. Florin Mircea îl poartă cu siguranță pe liderul vecinilor agresori între o amabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
treabă, ci pentru a-i face pe elevi să Învețe mai bine pe baza a ceea ce demonstrează că știu deja. Să nu uităm că evaluarea presupune o depășire a cantității În profitul calității (ce salt a făcut elevul, ce subtilitate interpretativă a avansat, ce opinie a avut etc.). Sunt conduite manifestate de elevi care nu „Încap” În metodele strandardizate de care se face atâta caz. E ca și când un pescar și-ar Împleti cel mai sofisticat năvod, dar ale cărui „ochiuri” nepotrivite
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
În care civilizația ridicată a anihilat componenta spirituală a vieții. Nu este vorba nicidecum despre o banalizare sau o desacralizare gratuită a tezaurului dogmatic sau liturgic, ci despre un efort atent de selecție și prezentare discursivă În perspectiva unor paradigme interpretative contemporane. Pe de altă parte, mesajul nostru trebuie să fie destul de ferm, pentru a fi auzit și luat În seamă. A stârni celuilalt atenția și curiozitatea pentru a-l face copărtaș și rezonant față de ceea ce noi credem sau simțim, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a ființei pe care Dumnezeu ni le cere. Nu Înseamnă În nici un caz să adoptăm atitudini de negare sau nihiliste, să criticăm sau să tăgăduim la tot pasul, să adoptăm stilul comportamental al lui „Gică contra”, dar o anumită trezie interpretativă, simț critic, rectitudine sau viziune personală sunt așteptate astăzi mai mult decât altădată. Sfântul Maxim Mărturisitorul vine și ne spune că „scriptura nu Înlătură nimic din cele date nouă de Dumnezeu spre folosire, dar pedepsește lipsa de măsură și Îndreaptă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
partid. O anumită persiflare la adresa ideologiei comuniste se realiza prin intonație sau gestică, atunci când conținutul lecției permitea un anumit gen de acroșaj sau „comentariu” metatextual. Era un fel de joc cu subînțelesuri, unul ce presupunea o anumită performanță hermeneutică și interpretativă, o capacitate aparte În decelarea Înțelesurilor, de fapt, un joc periculos. Nu eram sigur că sunt suficient de comprehensibil sau că nimeni nu mă „toarnă”. Cu timpul, totul devenea oarecum normal. În ce privință normal ? Normal cu tine. Cu dorințele
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
că nu atât limba în sine, cât atitudinea vorbitorilor ei poate arunca o lumină semnificativă asupra mentalității și culturii arabe, A. își propune să descifreze consecințele acestui raport în literatură și lingvistică. Analizele de strictă specialitate conduc spre un demers interpretativ care, depășind aria lingvisticii, „se înscrie în linia deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
cultivat cu intenția de a defini un adevărat grup literar. Din 1980, coordonează, împreună cu Aureliu Răuță, cercul și gruparea editorială „Hyperion”. Poveste cu țigani s-a bucurat de succes în toată publicistica literară a exilului, dar a rămas în perspectiva interpretativă a multora drept o carte stranie, greu definibilă și extrem de dificil de înțeles. În revista „Prodromos” (6/1967), Andrei Scrima a încercat, de altfel, o decodificare a prozei lui A., apropiindu-l pe autor de registrul literaturii inițiatice, de resursele
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
Carol, op. cit., pp. 57-60.footnote>. Definind structura ca modul în care organizația este asamblată pentru a aplica strategia aleasă, cu toate ierarhiile și relațiile de autoritate implicate<footnote Ibidem, p. 58. footnote>, Chandler a plasat analiza strategiei în zona teoriilor interpretative de tip constructivist. Ținând seama de cele spuse am putea menționa că: Strategia reprezintă o construcție managerială, pe baza unei viziuni despre organizație, precizând misiunea organizației, generând modelul dorit de structurare și funcționare, scopurile, obiectivele și mijloacele principale de acțiune
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și teoriile literare, asupra modelului interpretativ specific fiecărei paradigme. În puținele cazuri (C. Bell, 1997; J. Maisonneuve, 1988; M. Segalen, 1998) În care această perspectivă trece În plan secund, tratarea diverselor tipuri de ceremonii este sumară și incompletă (spre exemplu, În mod neașteptat, Catherine Bell ignoră
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
critică a statutului ei de știință și a „scientificității” metodelor ei. Aceste dezbateri, violente și patimașe uneori, au creat nu numai un curent de idei, ci și o antropologie paralelă (dacă nu chiar o antiantropologie prin vehemența negației) - „critică”, „reflexivă”, „interpretativă”, „postmodernistă”. Începută printr-o reflecție asupra autorității etnografice, această dezbatere a ajuns să pună la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la Îndoială chiar legitimitatea antropologiei ca știință: astfel, s-a negat statutul de știință al antropologiei. Altfel spus, capacitatea sa de a oferi cunoștințe, empiric verificabile, și generalizări, coerent construite, care să conducă la concluzii cu valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este imposibil
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
valoare de universalitate: „Antropologia interpretativă afirmă, Întâi, că scopul antropologiei trebuie să fie evocarea și interpretarea varietății culturale (spre deosebire de antropologia științifică, ce consideră că scopul antropologiei ar trebui să fie descrierea și explicarea varietății culturale). În al doilea rând, antropologia interpretativă consideră că este imposibil să atingem o cunoaștere științifică a chestiunilor legate de om, deci este imposibil să realizăm descrieri și explicații obiective ale acestor realități” (J. Lett, 1997, p. 12). Din această perspectivă, antropologia ar trebui să fie un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Învelișul, de Îndată ce el a fost străpuns (P. Ricoeur, 1968, p. 1042). Interpretarea alegorică a mitului, creată de vechii greci și dezvoltată din vechime până În prezent aproape fără Întrerupere, are un caracter fundamental recuperatoriu: ea Încercă să salveze, prin diverse strategii interpretative, un sens pervertit de Învelișul mitic. Și, ca În orice act de căutare, atunci când „esența” ascunsă a fost găsită, mediul care o ascundea și care a fost mijlocul prin care am putut ajunge la acea esență este abandonat. Interpretările alegorice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu există decât În forma unor asemenea constructe elaborate și „artificiale”. Altfel spus, ele sunt „inventate”, În sensul că presupun o atitudine detașată (care elimină credința În adevărul miturilor), un interes ideologic (conștiința unei „misiuni”) și un efort taxonomic și interpretativ (care presupune o voință de ordonare, clasificare și reconstrucție). Și, evident, existența scrisului, ca sistem de fixare a unei variante și, ulterior, de comparare și rafinare a variantelor existente. În procesul de făurire a cataloagelor de mitologii, „specialiștii” (fie ei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Girard este estetician și critic literar. Constructele lor, eminamente speculative, au stârnit numeroase dezbateri În mediile filologice, filosofice, istorice și teologice. Antropologii, mai ales cei formați În tradiția școlii engleze și americane, au fost mai puțin atrași de un model interpretativ care survolează epocile și meridianele și care nu este ancorat În datele oferite de cercetările etnografice. În formularea fericită a lui R. Rosaldo (1987, p. 239), invitat să expună un punct de vedere antropologic asupra acestor modele, „aceste povești ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
charivari se distinge de asemenea forme ritualice prin caracterul său popular și autonom și prin faptul că inițiativa este luată, de obicei, fără acordul autorităților și adesea, Împotriva lor. (E.P. Thompson, 1981, p. 277) Pornind de la descrierile etnografice și studiile interpretative, putem identifica În acest ritual complex și sincretic o seamă de note comune, adică de unități rituale constitutive (I. Chiva și F. Zonabend, 1981; E. Muir, 1997; H. Rey-Flaud, 1985; E.P. Thompson, 1981): a) performerii ritului sunt bărbații tineri, de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]