3,157 matches
-
simultan cu desfășurarea lor, Ora 25 este realizat prin procedeul modern al „punerii în abis”, în care în structura unui roman - cel al lui Johann Moritz - se înscrie un al doilea, cel al naratorului, Traian Koruga, a cărui viață se intersectează în multe momente esențiale cu aceea a personajului principal. Țăran sărac din Fântâna - sat românesc locuit de ortodocși, protestanți și catolici -, Johann Moritz, al cărui ideal de viață este dobândirea unei bucăți de pământ, munca la câmp și un trai
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
șotii, care găsește oriunde un prilej de a face haz. Același tip de personaje necomplicate sufletește apare și în romanul Să nu aștepți minuni de la luna septembrie (1991), dar aici este mai interesant modul în care evoluează acțiunea, planul auctorial intersectându-se adesea cu planul ficțiunii. Narațiunea debutează în stilul romanului sentimental al secolului al XIX-lea (plimbarea a doi tineri printr-o pădure într-o dimineață de toamnă), dar „vocea autorului” își face apariția cu scopul de a ironiza acest
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
fundamentul culturii cadrelor conducătoare având În același timp un rol În asigurarea unei armonii sociale de fațadă, ascunzând contradicțiile unui spațiu social eterogen. Contradicțiile dintre „elite” și „clase” (clasa muncitoare, clasele populare), Între „conducere” și „aparat” (organizațiile de partid) se intersectează cu cele din interiorul grupurilor conducătoare, Între cadrele-activiști, ocupând posturi de decizie, și intelectuali („specialiști”, „tehnocrați”). Cele două grupuri diferă prin modurile lor diferite de reproducere socială: supralicitarea originii populare și a legăturilor necesare cu aparatul de partid căruia Îi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Parlament. Dacă primii trei sunt cam de aceeași vârstă (născuți la Începutul anilor ’50) și au făcut aceleași studii,, Câmpeanu a avut probabil cel mai atipic parcurs dintre membrii GDS: militant comunist În timpul celui de-al doilea război mondial, intersectându-se cu Ceaușescu În Închisorile regimului fascist, devenind apoi cadru de partid și ocupând un post de responsabilitate În televiziune În cursul anilor ’70, el s-a specializat În sondajele de opinie În perioada de renaștere a sociologiei În România
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
schimburile cu alte populații sau segmente populaționale și deci revigorarea grupului ce o practică. Acest lucru este evident la populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
O nouă mentalitate a divorțuluitc "7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului" Întrebarea de ce divorțează atât de mulți oameni este una dintre cele care captează interesul multora dintre semenii noștri. Și în această privință, explicațiile cotidiene se intersectează cu cele ale specialiștilor, nesuprapunându-se însă. O explicație generală frecvent invocată în tratatele de specialitate - și care nu numai că nu coincide cu bunul-simț, ci îl și sfidează oarecum - este formulabilă într-un (cvasi)paradox: cum de indivizii din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Examinează și de astă dată opera din punctul de vedere al specificului național, literatura lui Sadoveanu reprezentând „formația progresivă a sufletului nostru, procesul genetic al sufletului românesc”. Totodată, observă că numeroase dintre povestirile și romanele lui Sadoveanu reflectă amurgul feudalismului, intersectat cu „formarea mediului orășenesc burghez” (de exemplu, Venea o moară pe Siret). R. s-a ocupat în câteva rânduri, cu aceeași atitudine simpatetică, și de critici. Trei sunt personalitățile care i-au reținut atenția în mod deosebit: G. Ibrăileanu, Paul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
de luat vederi, Într-un avânt colectiv al cărui unic scop aparent părea, uneori, a fi eliminarea barierelor și granițelor de orice fel. Era o nebunie cu totul aparte. În centrul furtunii au fost la Început două curente care se intersectau: primul - o căutare neostoită a unei vocații personale mai Înalte Într-o lume percepută a fi din ce În ce mai pragmatică; al doilea - nevoia de a găsi un sens al comunității Într-o societate care devenise distantă și rece. Toți visăm la o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al Îngrijirii medicale În Statele Unite ale Americii duce la o creștere a PIB-ul cu mai mult de 10%, În ciuda calității mediocre a Îngrijirii medicale și a sănătății precare a americanilor. PIB-ul și starea de sănătate a națiunii se intersectează În multe alte feluri, care sunt rareori discutate de către economiști. De exemplu, obezitatea a atins În Statele Unite ale Americii proporții epidemice, mai mult de 30% dintre americani sunt obezi cronici. În Întreaga lume sunt În jur de 300 milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drept standarde de selecție și evaluare a comportamentelor persoanelor și evenimentelor; 5) Ele se ordonează atât la nivel societal, cât și individual, după importanța uneia față de alta, formând sisteme de valori. Conceptele mai importante cu care cel de valoare se intersectează sunt: atitudinea, norma, idealul, interesul, nevoia și trăsăturile de personalitate. (Relația valoare- atitudine, constituind unul dintre subiectele principale ale secțiunii de față, va fi tratat mai pe larg spre sfârșit.) Față de normele sociale, care sunt și ele standarde ale conduitei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în prima ipostază, șeful nu numai că urmărește îndeaproape, dar și dictează subalternilor cum să lucreze, pe când în cea de-a doua aceștia au libertatea de a lucra fiecare în modul în care dorește, important fiind să-și realizeze sarcina. Intersectând cele două dimensiuni, obținem patru stiluri de conducere: democratic-permisiv, democratic-directiv, autocratic-permisiv și autocratic-directiv. Din nou răspunsul la întrebarea care stil e mai productiv nu este univoc: depinde de parametrii grupului, situației, conținutului concret al scopului propus. Această observație e valabilă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a chiriașilor.) Pentru că indivizii fac parte, de regulă, în același timp, din mai multe grupuri sociodemografice și sunt afectați de mai multe probleme, ei pot aparține concomitent mai multor publicuri. La rândul lor, publicurile au o „geometrie variabilă” și se intersectează după o serie de criterii. Încercând o tipologizare a principalelor genuri de publicuri, A. Gavreliuc (2002) vorbește, de exemplu, despre public predominant omogen - caracterizat prin unitate și stabilitate a opiniilor, propriu societăților închise - și public predominant eterogen - cu opinii publice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
culoarea neagră evidențiază și un act de rebeliune împotriva sorții potrivnice. Această perspectivă este dată de faptul că este văzut ca un negativism al culorii (vezi, spre exemplu, superstițiile legate de lucrurile negre - cum ar fi pisica neagră care îți intersectează drumul), dar în alt unghi de vedere negrul poate săfieprivit ca un consolidator al tuturor culorilor (pe care le are ori nu le are înlăuntrul său). Desigur că aceste explicații nu sunt - așa cum trebuie să luăm în calcul aria întregii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relații). Pornind de la această tipologie a grupurilor putem acum să delimităm câteva caracteristici ale acestora. Chiar dacă, la o primă vedere, evantaiul de elemente care caracterizează grupul este, practic, nelimitat (ținând de aria vastă de variabile ce intervin direct și își intersectează influențele asupra grupului privit ca entitate), în literatura de specialitate s-au putut evidenția câteva caracteristici bazale ale grupului; astfel, J. Hemphill și M. Westie (apud Bogatta, Cottrell Jr., Meyer, în Hinton, Reitz, 1971) au dezvoltat un instrument de analiză
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
delegare, bazat pe un cuplu de forțe de tipul suportivitate redusă - directivitate redusă, oferă subordonaților responsabilitatea atât pentru realizarea unei sarcini, cât și pentru dezvoltarea unui climat pozitiv. Comunicarea este limitată cantitativ, dar și calitativ. Abordarea situațională încearcă astfel să intersecteze competența și angajamentul, văzute drept doi factori importanți în dezvoltarea personală a subordonaților. Astfel, pentru ca liderul să fie eficient, este important ca el să desfășoare o activitate de diagnoză pentru a vedea unde se află subordonații în aria dezvoltării și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față de părinții săi, rol de coleg la locul de muncă față de un alt membru al departamentului, rol de student atunci când urmează anumite cursuri. Toate aceste roluri pot fi jucate simultan, în anumite momente ele susținându-se unele pe celelalte, alteori neintersectându-se, iar alteori aflându-se chiar în conflict (vezi, spre exemplu, conflictele de rol). Este însă important de reținut că, oricare ar fi situația pe care o reclamă, ele influențează modul în care noi comunicăm cu ceilalți. Rolurile sunt percepute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vor urmări pozitivarea forțelor dinamizatoare și diminuarea celor frenatoare. 13.1.1.11. Diagrama Venntc "13.1.1.11. Diagrama Venn" Diagrama propusă de John Venn reprezintă un silogism vizual; autorul a utilizat două sau mai multe cercuri care se intersectează pentru a compara sau evidenția contrastele dintre anumite seturi de informații. Figura 44. Adaptare după diagrama Venn O asemenea perspectivă sprijină învățarea prin focalizarea pe atributele rezultate din compararea elementelor de similaritate și a diferențelor. 13.1.1.12. Harta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
față de părinții săi, rol de coleg la locul de muncă față de un alt membru al departamentului, rol de student atunci când urmează anumite cursuri. Toate aceste roluri pot fi jucate simultan, în anumite momente ele susținându-se unele pe celelalte, alteori neintersectându-se, iar alteori aflându-se chiar în conflict (vezi, spre exemplu, conflictele de rol). Este însă important de reținut că, oricare ar fi situația pe care o reclamă, ele influențează modul în care noi comunicăm cu ceilalți. Rolurile sunt percepute
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un destinatar necunoscut și trăind într-un timp istoric mai norocos. Curajul lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lui parte sub semnul Muntelui vrăjit al lui Thomas Mann prin destinul protagonistului, un tânăr profesor de filosofie, Șerban Ghika, trimis într-un preventoriu pentru tratarea unei boli nenumite. Autoanaliza personajului este întreruptă de mai multe pasaje narative ce se intersectează, în centrul lor aflându-se un croitor, un avocat, un actor și un grup de tineri. Titlul cărții sugerează confruntarea cu lipsa de idealuri, cu meschinăria locuitorilor din Valea Lungă, unde Șerban Ghika își avea catedra. Totodată, Așezarea spune ceva și
STAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
de asemenea, o dominantă lirică, deși au ca numitor comun investigația psihologică a unor suflete feminine care își impun autoconfruntarea, analiza în urma eșecurilor din cuplu. Chiar angrenate social, personajele sunt imagini ale singurătății. Nestăvilita dispoziție reflexivă, importanța dată unor traiectorii intersectate în devenirea indivizilor, apelul permanent la o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o floare, București, 1977; Somnul izvoarelor
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]
-
este evident și în Intermediarul (1983), roman cu multe personaje, în jurul cărora se configurează nucleee narative din care cu dificultate se identifică cel principal. Cu știința autorului, pare că plutește confuzia, alimentând ambiguitatea. Planurile se succedă cu repeziciune și se intersectează, eroii își schimbă partenerii, desfășurarea epică se orientează în direcții neașteptate, problematica este și ea complicată. Nu lipsesc referirile la „obsedantul deceniu”, frecvente în proza românească din anii ’80. Un episod remarcabil se desfășoară într-un sanatoriu de boli psihice
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
ea trebuie înțeleasă în cadrul acestui concept larg. În sfera anormalității, boala este numai un sector, în comparație cu alte forme de manifestare a stărilor de anormalitate. Ceea ce e important este faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea nu au limite precise, ele intersectându-se, motiv pentru care și formele anormalității vor fi marcate de aceeași regulă. În sensul acesta, distingem o largă paletă de variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
găsește timp să îl citească pe Miguel de Unamuno spre a înțelege mai bine Spania, privește operele de artă cu ochii omului de gust, dar și cu o curiozitate de savant. Proza de călătorie, condensată și grea de impresii, se intersectează cu note de lectură și cu idei filosofice, detalii erudite din istoria cutărui sau cutărui loc, din viața personalităților al căror duh plutește încă în memoria subiectivă a orașelor. SCRIERI: Din nou lumină, București, 1979; Permanențe, pref. Petru Pânzaru, Iași
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
oarecum ignorat de istoriografia literară - Timotei Cipariu. Arhetipuri ale permanenței românești (1988). În viziunea autorilor, și Cipariu reprezintă în cultura românească tipul cărturarului de erudiție umanistă. Totodată, se identifică la el o linie de gândire care continuă programul Școlii Ardelene, intersectându-se și, la un moment dat, chiar suprapunându-se cu direcția maioresciană în lupta pentru unitatea culturii românești. Dimensiunile operei lui Cipariu sunt examinate în perspectivă interdisciplinară, evidențiindu-se modernitatea metodelor de cercetare folosite în lucrările istorice, vocația filosofică, sesizabilă
VEDINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]