19,025 matches
-
Nu știu în ce măsură capitalul de imagine al filozofului public se va transfera asupra poetului „sihăstrit” din lumea aceasta cu mult înainte de a o fi părăsit definitiv. Invocarea lui drept unul dintre „oamenii-monument” ai culturii române poate suna emfatic, însă eseul introductiv e un testimoniu impresionant, ca și evocarea ambianței dialogului sau portretul fizic al lui M.I. Volumul conține și un splendid „dosar foto” în sepia din arhiva familiei, pusă la dispoziție de doctorița Rodica Munteanu (care l-a îngrijit pe poet
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
numelui celui care a îngrijit ediția. După cum se prezintă volumul, acesta pare a fi, totuși, Ion Bogdan Lefter, eminentul specialist în Leonid Dimov, deși criticul semnează numai prefața. Care nu-i nici ea doar o prefață, ci un mic studiu introductiv în onirism, în poezia lui Dimov și, în ultima ei parte, și o binevenită notă asupra ediției. Aceasta din urmă restabilește deopotrivă cronologia difuzării înregistrărilor pe calea undelor și proveniența textelor citite de poet la microfon. Căci aceste 7 poeme
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
am scris recent, în această rubrică, despre marea ediție Dimov pe care o îngrijește la Paralela 45. Ar fi fost de-a dreptul pedant ca o ediție de 7 poeme nu foarte lungi să fi fost precedată de un studiu introductiv doct și stufos, iar Ion Bogdan Lefter nu este un spirit îmbătrânit în prejudecăți. Motiv pentru care a preferat să ne ofere o succintă introducere în onirism, în circumstanțele epocii - între 1968 și 1971 se consumă perioada „legală” a curentului
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
Mangalia - și în cronologia operei dimoviene din jurul celor 3 ani, 1968-1970, în care, la mari intervale, se aude la microfonul Radioului național vocea poetului. Spre a nu cădea în păcatul repetiției, criticul trimite din când în când la amplul studiu introductiv al amintitei ediții critice, în cazul în care cititorul/ ascultătorul nu s-ar mulțumi cu comentariile din ediția de față. Sunt foarte utile și glosele pe care le face Ion Bogdan Lefter pe seama „vocilor” dimoviene (adică a modului în care
O ediție model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4767_a_6092]
-
mult de cele două autoare (femeie de etnie germană, scriitoare la rândul ei). Se vede că Grete Tartler nu doar le-a tradus pe Dito și Idem, ci le-a înțeles într-un mod intim. Dovadă stă și excelentul studiu introductiv, intitulat „Carmen Sylva și Mite Kremnitz între Orient și Occident”, o fericită punere în context care orientează lectura și oferă succinte, dar prețioase detalii biografice. Astra este un volum care se potrivește perfect cu portretul-robot al cărților care ar trebui
Luceafărul uitat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4790_a_6115]
-
aranjamentul acela a funcționat. Mergeam și eu și Raicu, la urma urmei, pe mâna sigură a lui Geo, pe experiența și priceperea lui dovedite încă de la „Albatros”. Așa se face că am publicat în „Luceafărul”, în 1974, un scurt text introductiv la un ciclu de poezii semnate Gabriel Chifu, un tânăr de 20 de ani din Craiova. Îi trimisese, ca atâția alții, poeziile lui Geo Dumitrescu, acestuia i s-au părut bune, a alcătuit grupajul iar eu, după ce le-am citit
Amintire by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4989_a_6314]
-
scriitor. Cea de-a doua este faptul că există o putere a scriitorului, care, mai ales în cazul scriitorilor adevărați, nu poate fi stăpânită. Este ciudat faptul că, în general, puterea - și nu mă refer, cel puțin pentru aceste cuvinte introductive, neapărat la dictatura comunistă, ci la orice tip de putere - cu cât e mai puțin democratică, cu atât mai mult are tendința să folosească scriitorii, să pună stăpânire pe ei. Este ciudat că, de foarte multe ori, chiar reușește. Spun
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
drum care se puse cu picioarele în prag și declară că, cu niciun preț, nu se mai întoarce pe unde venise (143). Prefața cărții are un moto care reia cunoscuta regulă a lui Ulpian suum cuique tribuere. De altfel, cuvântul introductiv precizează, chiar de la început, rolul dilectului amic Ibrăileanu, estet literar de mâna întâi, în apariția scrierii sale, dar și în reducerea acesteia de la cinci volume formidabile la unicul și nevoieșul volum de față: singur el m-a îmboldit, în mare
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Naum, pe genuri, este astfel refăcută, permițând cercetătorilor și cititorilor să îi descopere structurile de rezistență și principiile de alcătuire. Cu modestia care o caracterizează, Simona Popescu a preferat să vorbească mai ales despre dificultatea de a scrie un studiu introductiv la proza lui Gellu Naum. Eu, însă, simt nevoia să insist asupra meritelor ediției și asupra modificării grilei de receptare a scriitorului, pe care aceasta o operează în chip evident. Cu atât mai mult cu cât, datorită ei, se schimbă
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
nu vorbim de poezie epică sau de proză (ori dramaturgie) poetică. Gellu Naum nu este un Dimitrie Anghel ori un George Bacovia, iar proza sa nu e un discurs liric travestit ori insuficient sublimat. De aceea, exegeta vorbește, în studiul introductiv, de interferențe și, respectiv, de o rețea de recurențe, prin intermediul cărora convenția genului este, concomitent, exploatată și depășită. Ediția de față, cu alte cuvinte, ne oferă nu numai accesul la o zonă mai puțin cunoscută, totuși, a creației lui Gellu
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
Cosmin Ciotloș Mircea Ivănescu, Cele mai frumoase poezii, Selecție și prefață de Gabriel Liiceanu, București, Editura Humanitas, 2012, 98 pag. A venit acum, după o săptămână, rândul câtorva considerații despre studiul introductiv semnat de Gabriel Liiceanu, în poezie nu ai voie să minți. (Așa, cu literă mică, probabil sub influența ortografiei poetului, care nu s-a abătut niciodată, în cărțile lui, de la acest standard personal.) Un imperativ pe care îl lansează, de
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
-i internalizeze codul. Fără accesorii metodologice, fără exemple adiacente și fără a apela disperat la jargonul profesional. Este motivul pentru care, descrisă în primele pagini ale Celor mai frumoase poezii, aventura lui spirituală sună atât de convingător. Spre deosebire de celelalte studii introductive despre care am vorbit, cu merite exegetice mai mari sau mai mici, aceasta are darul de a populariza (adică de a face accesibil) în sens înalt. Le-am reluat pe toate pentru episodul precedent al cronicii mele ca să fiu sigur
Studii introductive (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4601_a_5926]
-
pe Ivănescu pentru norocul de a fi avut un exeget atât de subtil. Probabil din pricini stilistice, căci, ce-i drept e drept, Cistelecan scrie cu farmec.) Acestea fiind, cât de cât, stabilite, amân cu o săptămână discuția asupra studiului introductiv semnat de Gabriel Liiceanu însuși în deschiderea Celor mai frumoase poezii. Nu de dragul suspansului. Că mi-a plăcut, o pot spune de pe acum.
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
celei în care vor apărea în reviste. (Re)descoperirea este importantă deoarece prilejuiește o autentică ediție critică a operei și o nouă exegeză a ei, cu ajutorul criticii genetice. Deocamdată, Ion Pop a procedat la alcătuirea ediției, fixând doar, în studiul introductiv, direcția unei interpretări ulterioare. Ea a fost realizată pe baza următoarelor surse: a) Pagini bizare, din 1970, care a furnizat textul de bază, b) „caietul roșu” de la Biblioteca Academiei, cu care a fost confruntat textul de bază, c) Bilete de
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
Sunt, mă tem, și mici imperfecțiuni care știrbesc din prestanța demersului. După ce suntem asigurați că titlul care figurează pe coperta „caietului roșu” este cel preluat de ediție, Ion Pop îl citează de două ori (la p. 8 a cuprinzătorului studiu introductiv) ca fiind Nuvele și schițe aproape... futuristice. Probabil, o nevinovată scăpare. Însă prea multele greșeli de tipar nu sunt de acceptat la un asemenea eveniment literar, care aspiră să creeze un nou „moment zero” în receptarea celui mai enigmatic scriitor
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
partea prozastică și eseistică, pentru a-i scoate în față dramaturgia, adică partea cea mai convenabilă pentru cenzura comunistă poststalinistă. Cel care declanșează această falsificare cu bătaie lungă în exegeză este Vicu Mîndra, care, în 1956, într-un amplu studiu introductiv la un volum de Opere alese - studiu perfecționat în acest sens cu ocazia ediției din 1962 - susține într-un mod mistificator că „meritul cel mai de seamă al lucrărilor de proză ale lui M. Sebastian este că au contribuit considerabil
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Mircea Mihăieș Între personajele cărții (Sam Wasson se amuză, în paginile introductive, să ni-i prezinte ca pe genericul unui film), un loc central îl ocupă - sau ar trebui să-l ocupe - Truman Capote. Deși „distribuit” într-un rol important, el dispare curând din prim-planul cărțiifilm derulate sub privirile noastre. Cu
Mic-dejun cu Audrey (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5868_a_7193]
-
Actul întocmit cu privire la constatarea medico-legală cerută de organele în drept se numește "raport de constatare medico-legală". Actul întocmit cu privire la examinarea medico-legală în cazurile arătate la art. 48, se numește "certificat medico-legal". Articolul 54 Raportul de expertiză medico-legală cuprinde: a) partea introductiva în care se arătă dată și organul care a ordonat expertiză, cine a efectuat-o, cînd și unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul expertizei și întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia
ANEXA nr. 446 din 25 mai 1966 cu privire la organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi serviciilor medico-legale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106226_a_107555]
-
XVII, a fost o lucrare de pionierat, atât prin munca de arhivă pe care a presupus-o - și care a dus la descoperirea de documente și surse de informații de valoare -, cât și, după cum arată profesorul Iacob Mârza în studiul introductiv, datorită noutății viziunii istoriografice și culturale a tânărului savant. Deși Pâclișanu, prins în vârtejul activităților curente - și, evident, nebănuind catastrofa care avea să-i lovească pe greco-catolici - nu s-a grăbit să o tipărească, teza a contribuit decisiv la configurarea
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
la Facultatea de Teologie, de către tânărul (pe atunci) Zenovie Pâclișanu, și l-au oferit publicului și specialiștilor sub două forme: 1) facsimilul manuscrisului, redactat în limba latină, și 2) traducerea în limba română. Textul este prevăzut cu un cuprinzător studiu introductiv, datorat acelorași editori, și cu o bogăție de note bio- și bibliografice, necesitate, fără îndoială, de anii îndelungați în care nu s-a putut vorbi despre Pâclișanu. Specialiștii au astfel - cel puțin în principiu - ocazia să confrunte textul original cu
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
vezi edițiile lui Ioan Bogdan și ale școlii sale). Însă, ca să fim sinceri, transliterarea textului latinesc era obligatorie, fie și numai pentru că facismilul, oricâte eforturi au făcut editorii, este greu de citit ca atare. De asemenea, deși traducerea și studiul introductiv sunt bune, ediția suferă din pricina mult prea multelor (și gravelor) greșeli de tipar și chiar de redactare. Studiul introductiv are pasaje greu de înțeles, din pricina acestor greșeli de tipar, iar traducerea textului în limba română nu prea poate fi luată
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
și numai pentru că facismilul, oricâte eforturi au făcut editorii, este greu de citit ca atare. De asemenea, deși traducerea și studiul introductiv sunt bune, ediția suferă din pricina mult prea multelor (și gravelor) greșeli de tipar și chiar de redactare. Studiul introductiv are pasaje greu de înțeles, din pricina acestor greșeli de tipar, iar traducerea textului în limba română nu prea poate fi luată ca bază, nici pentru citarea științifică, nici pentru o viitoare ediție critică, tot din cauza prea multelor alterări, la tipar
Un text dezgropat din colbul arhivelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5559_a_6884]
-
atât mai bizară, cu cât, în articolul Reflecții asupra politicei, din 1937, scris sub forma unei convorbiri fictive cu un student în medicină, scriitorul recomanda tânărului intelectual... să evite politica. Expuneri și referate la Academia Română și, respectiv, Prefețe și cuvinte introductive întregesc nu numai o ediție exemplară, ci și profilul unui scriitor al cărui gust și opțiuni literare erau ancorate mai degrabă în secolul al XIX-lea, decât în modernismul interbelic cu care era contemporan. Prin Pagini uitate, eminentul editor Teodor
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
Cultura“, în „Vatra“, în suplimentul „Jurnalului național“ („Scânteia“ !). A apărut în 2010 la Editura „Karta Graphic” din Ploiești, la inițiativa lui Ioan Groșescu, scriitor și jurnalist prahovean, editor, vechi prieten și fost coleg de studenție cu Mircea Iorgulescu. În nota introductivă acesta, ca „autor fizic” al cărții, îi mulțumește celuilalt, ca „autor moral”. Este o carte de atitudine, însumând comentarii despre lumea actuală și despre trecut, acesta pus în relație tot cu actualitatea, ca element de raportare care poate să explice
Atunci și Acum by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5812_a_7137]
-
Urmărire Informativă) - fătul ce se zbate în coșmarurile sale, necurățat de mizeriile cu care a fost extras din placenta Securității. Securitatea - între „obiective” și „personaje” Autoestimarea lui Dorin Tudoran în această conjunctură merită o interpretare aparte. Într-un alt text introductiv, în fapt, prefața propriu-zisă a cărții (O punere în context), Radu Ioanid atrage o cuvenită atenție asupra înșelătorului credit acordat poliției politice comuniste prin atribuirea unui rol aproape exclusivist al acesteia în reconfigurarea imaginii victimelor sale. Ioanid apelează în argumentația
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]