1,281 matches
-
psihice deosebite și a unor stări extatice de conștiință; -unde epsilon - au frecvența sub cea a undelor delta, sub valoarea de 0,5 Hz, activitatea cerebrală fiind foarte mult redusă - dar paradoxal, această stare este asociată cu stări de iluminare, introspecție profundă și abilități psihice deosebite, precum experiențe extracorporale ș.a. Cercetări de ultimă oră efectuate de dr. Jeffrey Thompson la Centrul pentru Cercetări Neuroacustice ne duc la concluzia că undele hiper gamma, lambda și epsilon sunt într-o relație cumva circulară
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de la premisa existenței Eului ca bază a cunoașterii poate fi astfel pe drept numită filosofia subiectivității. La Descartes, filosofia teoretică, metafizica, se află în centrul atenției. Noua filosofie a subiectivității vizează însă și filosofia practică. Omul ca Eu, înzestrat cu introspecție și cu posibilitatea de evaluare a propriilor capacități, va servi ca sursă de inspirație și pentru filosofia practică și politică. Filosofia politică a subiectivității se concentrează pe oameni, întrebând de ce au aceștia nevoie să-și reglementeze statal conviețuirea. Ea răspunde
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
tare gândurile “.Ca formă de comunicare, monologul reprezintă ,,vorbirea neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși “. Monologul interior reprezintă un procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente.Monologul mai poate fi și ,,lucrarea dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor.” SCOPURILE MONOLOGULUI sunt diverse: informarea, argumentarea, destinderea, sensibilizarea, pomovarea unei idei, reflecția asupra unei probleme etc. STRUCTURA MONOLOGULUI este următoarea
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Moldovei până la Turnu Severin) și ascultând versiunea acesteia a ultimelor zile din viața lui celuilalt Babis (legionarul), Babis iese în curte pentru câteva clipe, se duce la wc, iar apoi, întorcându-se spre casa luminată, într-un un moment de introspecție, se definește din nou ca un bricoleur, un om care stabilește niște legături: M-am îndreptat încet spre casa luminată. Nu eram decât un reparator. Un bricoleur. Un tip care se căznește să stabilească la iuțeală și cu folos niște
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
deci valoarea paradigmatică, iar ultimele cuvinte ale cărții ("Trebuie să mă eliberez cumva, își spuse. Nu-ți poți contempla la nesfârșit înfrângerile, mizeria, umilința. Trebuie. Acum când nu e prea târziu.") au pentru noi semnificația simbolică a unei înlocuiri a introspecției (și retrospecției) prin acțiune, ea găsind în lupta cu Helgomar David pentru înlăturarea nedreptăților un exemplu emblematic, ceea ce configurează perspectiva deschisă asupra continuării ciclului romanesc ca pe o abandonare a autoanalizei în favoarea unui activism întrezărit ca o salvare posibilă"26
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
celor care îl privesc. Tabloul este, în romanul lui Augustin Buzura, subiectul unei puneri în scenă a reacțiilor celor doi protagoniști ai dialogului, doctorul Vlad Cosma și Ioana Olaru. Pentru Vlad Cosma pictura din cabinetul său este un prilej de introspecție, dar și de excurs intertextual. Siluetele orbilor figurați pe pânză îi amintesc întrebarea retorică din poemul Orbii pe care Baudelaire îl scrie pornind de la acest tablou: "De ce-și ridică ochii spre cer, sărmanii orbi?"35. Asimilarea tabloului poemului baudelarian
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
are avantajul că se completează ușor de către subiect și poate fi cuantificat sau interpretat ușor, însă are dezavantajul că poate sugera răspunsuri la care subiectul nu s-ar fi gândit. Pentru cercetare, am ales chestionarul cu răspuns deschis deoarece valorizează introspecția și prin aceasta putem măsura percepții, atitudini și emoții. III .6 . DESFĂȘURAREA CERCETĂRII - STUDII DE CAZ Cercetarea a început din septembrie 2009 perioadă în care am aplicat metodele descrise anterior. Observația, utilizată pentru evidențierea schimbărilor de comportament ale copilului datorită
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
război alături de U.R.S.S.? Utilizarea metodelor tradiționale alături de cele moderne prezintă următoarele avantaje :oferă elevilor posibilitatea de a-și exprima propriile opinii; - ajută la dezvoltarea gândirii critice; - facilitează dezvoltarea spiritului critic și autocritic; - contribuie la formarea deprinderilor de analiză, sinteză, introspecție;există posibilitatea relaționării cunoștințelor noi cu cele Însușite anterior; Cele două tendințe ,,clasic” și ,,modern” obligă Însă cadrul didactic ,, să apeleze la strategiile și mijloacele cele mai potrivite pentru materializarea lor În procesul de Învățământ În funcție de contextul situațional În care
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
care a dus la credința în nemurirea psihicului"53. Referindu-se la păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe noi astăzi să vedem în discursul său ,,conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor"54. Accentul unei asemenea interpretări cade pe introspecție, un proces prin excelență psihic. În concluzie, cartea lui Paul Diel, Divinitatea. Simbolul și semnificația ei oferă cititorului român posibilitatea deslușirii strategiilor psihologice de interpretare a faptului religios
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
păcatul originar, apostolul Pavel ne-ar îndreptăți pe noi astăzi să vedem în discursul său ,,conflictul de motive, conflictul dintre legea supraconștiinței și legea subconștientului, privirea interioară, necesitatea introspecției clarificatoare, tema tuturor mitologiilor"54. Accentul unei asemenea interpretări cade pe introspecție, un proces prin excelență psihic. În concluzie, cartea lui Paul Diel, Divinitatea. Simbolul și semnificația ei oferă cititorului român posibilitatea deslușirii strategiilor psihologice de interpretare a faptului religios și a simbolisticii aferente, în special a celei care are în centrul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
să trăiască în spaimă și realizează fericirea. Pentru ca într-un stat să domnească pacea, libertatea de a filosofa trebuie să fie totală. Astăzi, cercetările în domeniul creierului emoțional, studiat cu ajutorul tehnicii moderne a imagini funcționale de rezonanță magnetică, dovedesc profunzimea introspecției lui Spinoza. El vorbește despre geometria emoțiilor, afirmând că o mare parte din emoțiile care ne pun în mișcare nu sunt încă cunoscute. Dar, când ajungem să le cunoaștem, le putem controla și îmbunătăți. Pe această filosofie se bazează și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
dar îl defăimează și ca persoană, dezvăluind legătura acestuia cu cumnata sa, Mina Bernays. Freud era un entuziast adept al lui Franz Clemens Brentano 138, aristotelian care ataca dogmele papalității și care vedea în psihologie știința fenomenului mintal, adică o introspecție (sau o percepție interioară a omului). Sub influența lui Brentano a publicat, în 1874, Psihologia din punct de vedere empiric, în care își dezvoltă teoria despre percepție și introspecție, enunțând că percepția este greșită dacă se află în afara introspecției. Freud
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
papalității și care vedea în psihologie știința fenomenului mintal, adică o introspecție (sau o percepție interioară a omului). Sub influența lui Brentano a publicat, în 1874, Psihologia din punct de vedere empiric, în care își dezvoltă teoria despre percepție și introspecție, enunțând că percepția este greșită dacă se află în afara introspecției. Freud era atras și de concepția lui Theodor Lipps 139 despre conștiință. Lipps clasifică conștiința ca având diferite stări de expresie, una dintre ele fiind inconștientul. A fost entuziasmat și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
o introspecție (sau o percepție interioară a omului). Sub influența lui Brentano a publicat, în 1874, Psihologia din punct de vedere empiric, în care își dezvoltă teoria despre percepție și introspecție, enunțând că percepția este greșită dacă se află în afara introspecției. Freud era atras și de concepția lui Theodor Lipps 139 despre conștiință. Lipps clasifică conștiința ca având diferite stări de expresie, una dintre ele fiind inconștientul. A fost entuziasmat și de scrierile lui Friedrich Nietzsche 16, dezvăluind prietenului său Wilhelm
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Franceză. În cartea sa Emile sau Despre educație, dezvoltă ideea educației omului pentru a deveni cetățean. În nuvela Julie sau La nouvelle Héloïse deschide porțile preromantismului. Cartea Confesiuni deschide era autobiografiilor moderne, iar Visările unui hoinar singuratic pe cea a introspecției în subiectivitate. În Discurs asupra inegalității și Contractul social pune piatra de hotar a socio-politicii. Semnează tot ce a scris toată viața astfel: "J.J. Rousseau, Cetățean al Genevei", mândru că aparține unui stat guvernat democratic de un consiliu de 200
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
după tehnica romanului Război și pace de L.N. Tolstoi), în care Mihai Comăneșteanu cade în luptă, reconstituie imagini din războiul de independență, fiind primul roman în care apare tehnica autenticității, utilizată mai târziu, de Camil Petrescu, în romanele sale de introspecție, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) și Patul lui Procust (1933), ultimul supranumit de însuși autorul său „un dosar de existențe". Ultimele trei romane În război, Îndreptări și Anna scad ca valoare artistică. Mara de Ioan Slavici
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
orice scriitor, dezvăluindu-și preferințele pentru Thomas Mann și Doblin și discerne marea deosebire dintre lumea creației franceze și lumea creației germane. Prozatorul român remarcă la Proust că psihologia este elementul esențial al cărții sale, care a scris roman de introspecție paralel cu romanul social, cînd a ilustrat o societate măcinată de lipsuri, în pragul războiului. Rebreanu s-a detașat de literatura interbelică străină, îndeosebi de opera unor romancieri de tipul lui Proust. El a construit psihologia romanului pe care a
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
iar sfârșitul său nu putea fi altul, fiind perfect motivat din punct de vedere moral și estetic. Prin Ion, eroul romanului cu același nume, Liviu Rebreanu a creat un personaj de referință în literatura română, care va suscita mereu noi introspecții în adâncimile ființei umane. RĂSCOALA Rebreanu mărturisește că viziunea Răscoalei și necesitatea ei le-ar fi resimțit pe când lucra la Ion: ”Răscoala este continuarea firească a lui Ion. Am avut viziunea acestui roman încă din timpul pe când transcriam pentru tipar
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
complicată și mai greu de învățat deoarece în cadrul ei, influența reciprocă dintre psiholog și subiect este mai mare decât în oricare altă metodă și presupune o selecție a relatărilor făcute de subiect. De asemenea se bazează pe capacitatea subiectului de introspecție, de autoanaliză, necesitând o motivare corespunzătoare a subiecților. Există mai multe tipuri de convorbire, în funcție de situație alegându-se: o Convorbirea standardizată, dirijată, structurată, care se bazează pe formularea acelorași întrebări, în aceeași formă și aceeași ordine pentru toți subiecții; o
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
structuri actuale ale gândului nostru despre arte, iar prin metafizica revizionară interogăm obiectul artei ca lucru în sine. Pentru că opera de artă prezintă un statul relativ într-o relație continuă cu al său contemplator, nu putem decât să încercăm o introspecție ontologică descriptivă, dar și revizionară, în măsura în care prin prima putem stabili principiile prime ale operei și putem trasa direcția de cercetare, iar prin a doua să explicăm dihotomia exprimată de obiectul artei. Ontologia ingardiană descrie structurile realității/realului, ceea ce pentru o
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
modul prin care putem ajunge la soluții veridice. Teoriile ontologice intră în conflict cu multiplele aspecte ale simțului comun. Chiar dacă opera se prezintă ca fiind singulară este foarte posibil să observăm anumite multiplicități ontologice la anumite tipuri de operă. O introspecție euristică este necesară în cazul relației dintre arta definită în mod tradițional și arta înțeleasă prin simțul comun. Chiar dacă teoriile științifice oferă o perspectivă empirică acceptată universal, ele nu sunt întru totul acceptate de teoriile ontologice pentru că nici o dovadă empirică
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
arta contemporană, unde printr-o cercetare intimă a conceptelor se poate extrage o definiție proprie și universală operei de artă și a obiectului artistic. 5. Planul ontologic al lucrării Interogarea ontologică a operei de artă poate fi privită ca o introspecție universală asupra existenței umane. Acest lucru însemană că prin cerectarea noastră ajungem la o conștiință de sine a epocii. Ontologia oferă o viziune și o înțelegere a lumii, ca existență în sine, ce are la bază o metodologie de tip
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
va duce către o înțelegere a umanismului. Determinarea aparatului conceptual ontologic necesar în descifrarea operei de artă ține de existența simplă a omului. Arta, ca un concept universal, definește, explică și este un fel de existență a omului. De aceea, introspecția ontologică va aduce în discuție natura umană ca formă de expresivitate, dar și ca început al artei. Dar acest început al artei nu trebuie înțeles în mod determinist ci, mai de grabă, ca formă originară a ei. Urmând ideile prezentate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de artă fie ca un obiect estetic, fie ca o creație estetică 8. Condițiile originare pe care le presupune obiectul de artă sunt în strânsă legătură cu posibilitatea reproducerii sale, dar și cu evaluarea sa. De aceea, orice formă de introspecție a operei de artă necesită știința esteticii ca metodă de cercetare. Însă, fie ca vorbim de opera de artă ca obiect sau ca acțiune, fie că vorbim în termenii unei cauze artistice sau estetice, nu putem avea o înțelegere deplină
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
al operei de artă. 3. Interogarea ontologică a operei de artă Ontologia cercetează tipul de entitate a operei de artă. Diferitele tipuri de obiecte pe care opera de artă le oferă prin intermediul modului ei de apariție necesită o clarificare a introspecției naturii obiectului dat. Dar să nu uităm că modul de apariție a operei este strâns legat de stările mentale ale artistului și de cele ale contemplatorului. De aceea, indiferent de tipul de obiect de care opera dispune și care iese
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]