1,156 matches
-
George Bacovia sau Monologul pe mai multe voci, 1996), că oglinda, sub dubla ei funcție, de cunoaștere și de prezentare, simbolizează visul într-o fază conștientizată, narcisiacă și uneori angoasantă. Oglinda evocă spiritul, divinul, dar și imaginea omului scindat: „un intrus se află în corpul meu” (Detaliu culpabil). Poetul descoperă „în labirintul oglinzii” eternitatea și semnificația „ocheanului întors” spre sine pentru a privi spre infinit. Este însăși esența poeziei sale, izvorâtă din angoasa și contradicțiile lumii contemporane. Romanul Ademenirea (1995) pare
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
română. Cel de-al doilea roman, Vioara mută, amplificare a povestirii Biserica din Slatina, este preponderent unul de analiză psihologică, mai ales datorită protagonistului, „popa” Luca Stroici, care ascunde înlăuntrul său un adevărat „labirint sufletesc”. Luca Stroici se simte un intrus în familia Postelnicilor (soția sa, Lucreția, copiii Ioan și Ana) ceea ce naște în chip neverosimil atât gesturi combative - autoizolare, adoptarea unei înfățișări de estropiat sau, încă mai direct, construirea unei biserici (construcție abandonată pe parcurs) -, cât și o spaimă ce
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
respective. Ambiția este Încorporată În această strategie de la bun Început, iar firmele aspiră la crearea unui proces nou, total diferit și neconvențional, a unei noi industrii sau a unei noi piețe; din acest motiv, de multe ori, acest succes revine „intrușilor” și nu experților În domeniu, care știu ce „nu se poate face”. Astfel, Hoffmann-La Roche Își datorează succesul unui muzician, căsătorit cu nepoata fondatorului; a fost apoi condusă de economiști cu experiență bancară și nu de chimiști. Pentru reușita unei
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău tânărului necunoscut care poposește într-o casă izolată, veche, misterioasă de către bătrânul straniu care refuză dialogul cu oaspetele acesta impus. Gazdă ursuză și neprietenoasă care este bătrânul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este bătrânul ciudat arată dorința de a-și păstra secretul, nevoia de a se proteja față de cel care i-ar putea lua locul dar și față de lumea exterioară în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lumea exterioară în care se petrece istoria, de care el fuge. Pentru tânărul oaspete, intrus, impus, este vorba de curiozitatea de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Este vorba într-adevăr de a descoperi individul ca istorie și de a-l face să se destăinuiască, să se povestească, să mărturisească. Tânăra fată și fugarul este romanul absolut pasionant al unei ospitalități constrânse în care naratorul este un intrus care se introduce cu forța în casa celui, care îi va fi, fără voia sa, gazdă, o gazdă ursuză, puțin amabilă, vizibil mânioasă pentru această intruziune necuviincioasă. Naratorul este anonim și nu îi vom ști niciodată numele. Prin aceasta el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a stăpânului lor. In nici un alt roman nu este mai bine descrisă funcția câinelui drept marcator al limitei, al unei limite deosebit de schimbătoare după injoncțiunile tăcute ale stăpânului lor, rând pe rând tăcând sau lătrând, sălbatic de agresivi sau pasivi. Intrusul deplasează limitele, făcând câinii să dea înapoi, instalându-se progresiv în șantajul unei ospitalități constrânse. Acești câini sunt o imagine animalică a stăpânului. Ei au aceleași trăsături cu el, aceleași tăceri, aceleași explozii de mânie. Nu latră, apoi se dezlănțuie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
oaspete creează, în ciuda fericirii de a primi un oaspete, o tensiune psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și obositoare. Nu este vorba numai de "dezordinile" aduse de către prezența oaspetelui, acest intrus fericit care obligă la modificarea unor anumite atitudini și rituri cotidiene comune, începând, de exemplu, cu ora de masă care se poate întâmpla să se schimbe sau de dispunerea materială a spațiului de primire, casă sau apartament, cu această ființă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
referitor la grupul de origine (eliberare, persecuție, culpabilitate, etc.) și referitor la noul grup (durere, resentiment, dorință). Noul grup însuși prezintă reacții de respingere, de primire ambiguă, de indiferență. Noul mediu poate să primească pe noul venit ca pe un intrus și să manifeste refuz și neîncredere. Imigrantul trebuie atunci să transforme în act posibilitățile sale de adaptare, de ajustare și de integrare, lucru pe care încearcă să-l facă Karl în hotelul occidental - fără a reuși în cele din urmă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decât în perioadele de refacere, pe durate scurte, când se afla încă în spital, sub tratament și supraveghere medicală. O primă secvență de jurnal intim nu a mai fost găsită după moartea scriitorului și răscolirea arhivei de către procuratură și alți intruși atrași de viața personală a prozatorului. Ea cuprinde probabil însemnări din anul 1958, până la data de 28 iulie, după cum rezultă din cea de-a doua parte a jurnalului intim (v. p. 3 în volum), începută la Sinaia, în 24 august
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]
-
găsește în cele din urmă căsătorită cu un ministru, deci bine plasată în lumea râvnită, dar care refuză să-l recunoască atunci când cu greu reușește să se infiltreze clandestin în vila luxoasă. Mai mult: ea alertează servitorii și poliția pentru ca intrusul să fie arestat ca un agresor necunoscut. Ingrată, ea își ocultase trecutul pentru a parveni și nu mai este dispusă, nici acum când tatăl său se află în preajma unei noi condamnări, să recunoască nimic din ceea ce fusese. Înduioșat de răul
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
să aibă viziunea. Fără vreun licurici de silabă, vede muzica-n întuneric. Să vină și să izbească-ntre ele cele două cremeni să dea scânteie diapazonului, să dezlănțuie versiunea sonoră a vântului lui Elohim care se freacă pe oceanele negre. Intrusul Mergea pe apă, umplea năvoadele, Pescarii își părăseau meseria ca să-l urmeze. La o sărbătoare de nuntă lipsi vinul și avu grijă, Sute de litri, o lovitură de maestru-n culesul viei, apa vărsată în vase de piatră se preschimba
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
îndrăzneață. Venea de la un botez în apele Iordanului, murí nu prea departe pe-o bârnă în formă de T când un fier îi pătrunse coasta curse apă cu sânge, ca o spărtură de naștere, murí ca izvor. Iată-l pe intrusul lumii, îmbibat în grăsimea tuturor vinilor, pus să se decoloreze palid de frig într-un aprilie sau de-a dreptul un martie, la peste opt sute de metri deasupra nivelului mării nicicând atinse. O gargară de ape în fundul unui puț secat
ERRI DE LUCA - poeme by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/11419_a_12744]
-
zîmbet politicos, înghețat pe buze. E noul venit. Ar vrea să stea. Nu știe cum să procedeze. Ar vrea să întrebe pe cineva ceva. Nu știe cum să o facă. Se bălăngăne de pe un picior pe altul, stînjenit ca orice intrus. Încăperea e plină ochi. Va rămîne, va pleca? Eu plec. Sînt imagini dure, adevărate, netrucate. Cad, în cîteva minute, dintr-un secol în altul. Poate chiar în cel al lui Gorki. Sus, la etaj, sînt oameni care se luptă cu
Azilul de noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14313_a_15638]
-
decăzuți ai unei civilizații și ai unei societăți care “nu și-au rupt lanțurile decît ca să-și făurească altele noi”. Oricît de mare ar fi ascendentul imaginarului asupra realului, Bucureștiul îi apare acestui străin, care nu e “nici turist, nici intrus, nici hoinar veritabil”, ca un oraș care se scaldă în mizerie, grotesc și parodie socială. Acesteia din urmă, ca și altor sporadice realități i se rezervă flashuri de ironie, nici aceasta corozivă. Condamnarea este discretă, difuză, abia sugerată. În schimb
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Calofilia în sine riscă să se transforme într-un joc gratuit, complet steril. Depinde ce spui cu acest stil frumos. Neajunsul e când, în general, se scrie prost, și vine unul care scrie cum trebuie. Atunci, majoritatea slăbănoagă protestează împotriva "intrusului" care strică jocul. Asta îmi amintește de o poezie-anecdotă, franceză, pe care în școală o știam pe dinafară. La curtea regelui X, care era șchiop, toată lumea, curtenii, când veneau la monarh, șchiopătau, ca să-i facă plăcere. Până când, într-o zi
Despre proză (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14355_a_15680]
-
respectivelor presupoziții - chiar dacă se manifesta în genere în subiecte minore, ale banalului cotidian. La nivelul minimal al stilului, exemple ale celor două strategii ar putea fi găsite în două cărți înrudite, ale aceluiași scriitor: Cel mai iubit dintre pămînteni și Intrusul lui Marin Preda. Prima este evident mult mai bogată în idei și reprezentări, a avut succes la public și, în ciuda controverselor critice, și-a cîștigat ecou și respectabilitate literară. Cealaltă pare un tipic text minor, care a fost în genere
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
de interesantele dezbateri de morală și istorie, de relatările de abuzuri și de abuzul de referințe culturale, Cel mai iubit... ilustrează o ambiguă asimilare a schemelor cenzurii - scuzare, restrîngere, contextualizare - , fără a pune definitiv în discuție discursul oficial al epocii. Intrusul, mult mai simplu din punct de vedere narativ și marcat de context în planul superficial al limbajului (personajele se adresează cu "tovarășe", se evocă un mediu muncitoresc), cuprinde o respingere totală, etică, mizantropică, sarcastică, a "lumii noi". Ambele romane utilizează
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
și romani, ne trăgeam, și faptul că în anul 1000 năvăliseră pe-aici ungurii nu putea schimba cu nimic acest destin istoric. Nu știu de ce îmi veneau în minte toate acestea, poate pentru că agitația lui Cubleș mi se transmisese?". În Intrusul, în schimb, e mult mai clar marcată opoziția unui eu narativ față de o alteritate desemnată prin ei ("să-mi pierd situația pentru ceva care la urma urmei știau ei mai bine de ce îl înființase, adică pentru acest U.T.M.?") sau
Enunțare și asumare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15590_a_16915]
-
ține evidență tuturor stațiilor conectate în sistem. ... (3) Sistemul de protecție trebuie să asigure: ... a) disponibilitatea informației fiecărui beneficiar în momentul în care acesta are nevoie de ea; ... b) confidențialitatea, prin păstrarea secretului tranzacțiilor și al conținutului informațiilor față de un intrus sau față de un utilizator neautorizat; ... c) integritatea, prin păstrarea informațiilor cu conținutul și forma date de autor; ... d) autenticitatea, astfel încât informația introdusă sau furnizată de Sistemul informatic integrat trebuie păstrată în legătură cu informația de autor; ... e) nerepudierea; sistemul va trebui să
HOTĂRÂRE nr. 952 din 14 august 2003 privind aprobarea normelor şi procedurilor în vederea operationalizarii Sistemului informatic integrat, componenta a Sistemului Electronic Naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152009_a_153338]
-
CONCENTREAZĂ INFORMAȚII CLASIFICATE ORI SE DESFASOARA ASTFEL DE ACTIVITĂȚI (CONFORM ANEXEI Nr. 10/ B) Vor fi stipulate măsuri vizând: - securitatea clădirilor; - controlul intrărilor și ieșirilor; - pază; - containerele și încăperile de securitate; - încuietorile; - controlul cheilor și combinațiilor; - dispozitivele de detectare a intrușilor; - protecția fizică a copiatoarelor și dispozitivelor telefax; - planurile de urgență. 2. MĂSURI PROCEDURALE DE PROTECȚIE A DATELOR, INFORMAȚIILOR, DOCUMENTELOR ORI A ACTIVITĂȚILOR CLASIFICATE Vor fi prezentate: - reguli de evidentă, procesare, manipulare, accesare, multiplicare, transmitere, păstrare și stocare a datelor, informațiilor
STANDARD NAŢIONAL din 13 iunie 2002 (*actualizat*) de protecţie a informaţiilor clasificate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165909_a_167238]
-
locurile în care se află informații clasificate trebuie protejate împotriva accesului neautorizat. Măsurile de protecție (grilaje la ferestre, încuietori la uși, pază la intrări, sisteme automate pentru controlul accesului, controale și patrule de securitate, sisteme de alarmă sau pentru detectarea intrușilor etc.) vor fi dimensionate în raport cu: a) clasa de securitate a informațiilor, suportul, volumul și modul de depozitare a acestora în clădire; ... b) calitatea containerelor în care sunt depozitate informațiile clasificate; ... c) locul de dispunere a spațiilor /locurilor unde se păstrează
STANDARD NAŢIONAL din 13 iunie 2002 (*actualizat*) de protecţie a informaţiilor clasificate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165909_a_167238]
-
personal; ... b) de fiecare dată când se constată că a avut loc un compromis de natură să le facă vulnerabile; ... c) la intervale regulate, de preferință o dată la șase luni (fără a se depăși 12 luni). ... Dispozitive de detectare a intrușilor Când se folosesc sisteme de alarmă, televiziune cu circuit închis sau alte dispozitive destinate supravegherii zonelor de securitate sau protecției informațiilor clasificate, sursa de alimentare trebuie să aibă atât conectare permanentă, cât și de rezervă (eventual, o baterie reîncărcabila). Orice
STANDARD NAŢIONAL din 13 iunie 2002 (*actualizat*) de protecţie a informaţiilor clasificate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165909_a_167238]
-
CONCENTREAZĂ INFORMAȚII CLASIFICATE ORI SE DESFASOARA ASTFEL DE ACTIVITĂȚI (CONFORM ANEXEI Nr. 10/ B) Vor fi stipulate măsuri vizând: - securitatea clădirilor; - controlul intrărilor și ieșirilor; - pază; - containerele și încăperile de securitate; - încuietorile; - controlul cheilor și combinațiilor; - dispozitivele de detectare a intrușilor; - protecția fizică a copiatoarelor și dispozitivelor telefax; - planurile de urgență. 2. MĂSURI PROCEDURALE DE PROTECȚIE A DATELOR, INFORMAȚIILOR, DOCUMENTELOR ORI A ACTIVITĂȚILOR CLASIFICATE Vor fi prezentate: - reguli de evidentă, procesare, manipulare, accesare, multiplicare, transmitere, păstrare și stocare a datelor, informațiilor
STANDARD NAŢIONAL din 13 iunie 2002 (*actualizat*) de protecţie a informaţiilor clasificate în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158834_a_160163]