1,479 matches
-
și că "artifactul" tipărit conține numeroase elemente despre care trebuie să recunoaștem că nu fac parte integrantă din adevăratul poem. Totuși, această concluzie negativă nu trebuie să ne facă să ignorăm enorma importanță practică pe care au avut-o, de la inventarea scrisului și tiparului, metodele noastre de notare a poeziei. Fără îndoială, multe opere literare s-au pierdut și astfel au' fost complet distruse din cauza că consemnarea lor în scris a dispărut, iar mijloacele teoretic posibile ale transmiterii orale fie că
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
legalitate a întîlnirii lor. Iată o situație care ne îndeamnă să concepem individul nu drept centru, ci drept centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite de inventarea perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concepem individul nu drept centru, ci drept centru perspectival : creator al unei perspective asupra realului, organizîndu-l potrivit propriului punct de vedere, unificator și totodată parțial. De altfel, în Renaștere, inventarea și celebrarea individului au fost însoțite ori chiar pregătite de inventarea perspectivei, de gîndirea și reprezentarea (multi)perspectivală a spațiului. Pentru Simone Weil, perspectiva e o categorie care poate da chiar definiția individului. Ea îi rezumă capacitatea de a se raporta, cognitiv și activ, la real, dar îi indică totodată limitările
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în schimb, create de oameni. De altfel, două convenții se află la originea proprietății moderne: este vorba despre monedă și despre legile pozitive pe care oamenii le-au acceptat o dată cu instituirea societăților politice. Referitor la prima convenție, Locke consideră că inventarea banilor a fost cea care a dus la înființarea posesiunilor mari, pentru ca în continuare să explice cum s-a ajuns la acest lucru. Astfel, la început oamenii nu luau în stăpânire decât atât cât le era necesar traiului. Apoi, pe măsură ce
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
decât cea a folosului lor real sau al sprijinului pe care-l dau vieții"29. Astfel, a apărut folosirea banilor care reprezentau un lucru durabil pe care oamenii îl puteau păstra pentru că nu se deteriora, luându-l în schimbul produselor perisabile. Inventarea banilor a dat oamenilor posibilitatea de a-și înmulți proprietățile; mai mult decât atât, în lipsa lor, acumularea de bunuri care nu sunt necesare traiului zilnic ar fi inutilă. Moneda se naște din "dorința [omului] de a face inalterabile bunurile pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
le-a produs dincolo de capacitatea sa de consum, pentru a le schimba cu alte bunuri de consum care îi lipsesc"30. Astfel, banii reprezintă prima convenție căreia i se datorează trecerea de la starea naturală la o formă de societate. Totodată, inventarea banilor este ceea ce duce la existența posesiunilor inegale și disproporționate asupra pământului, astfel încât un om poate poseda mai mult pământ decât îi este necesar, primind în schimbul surplusului obținut aur și argint "ce pot fi adunate și puse de-o parte
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
violența și răzbunarea nu țin de natura omului), dar este în mod contingent o stare de război. O perspectivă similară vom întâlni la Rousseau, pentru care starea naturală nu este în mod originar una de război, dar devine astfel o dată cu inventarea proprietății private. Așa cum știm, Rousseau se situează între Hobbes și Locke, în sensul că introduce în definiția individului natural atât egoismul și insociabilitatea, cât și comportamentul rezonabil și lipsit de agresivitate. Dacă ținem cont că toate teoriile contractului social sunt
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de natură, duce la decăderea persoanei până la stadiul în care omul nu mai este proprietar de sine, spune Macpherson. El se bazează pe lectura paragrafului 50 din Al doilea tratat, unde Locke vorbește despre inegalitatea proprietăților din starea naturală, după inventarea banilor. Corelând lectura acestui pasaj cu lectura paragrafului 4, unde egalitatea perfectă înseamnă că "puterea și jurisdicția sunt reciproce", Macpherson deduce posibilitatea pierderii autonomiei o dată cu pierderea proprietății 78. John Rawls a respins această teză bazată pe ideea că drepturile politice
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cu condiția să nu existe excesul de hrană care s-ar distruge. Ceea ce este important pentru scopul nostru nu este teoria proprietății în sine, ci importanța ei pentru descrierea dreptului natural și, prin urmare, a raportului dintre politică și morală. Inventarea monedei permite deci achiziționarea unei cantități de produse fără ca acestea să fie distruse înainte de a fi consumate, întrucât ele pot face obiectul unui schimb contra unor produse inalterabile. Prin urmare, moneda este o marfă care circulă între indivizi, iar valoarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este totuna cu a deveni proprietar. O conduită non-rațională ar însemna, după cum am văzut, a-și însuși mai mult decât este necesar supraviețuirii sau mai mult decât poate fi transferat prin muncă în bunuri de consum sau de schimb 114. Inventarea monedei modifică nu numai limitarea dreptului de proprietate, dar și definiția comportamentului rațional. Ca urmare, achiziționarea nelimitată a proprietății apare ca fiind absolut rațională. Macpherson notează că "imediat ce s-a făcut distincția dintre muncă și apropiere, raționalitatea deplină se atașează
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
the Theory of Society, 1500-1800, Cambridge University Press, Cambridge, 1934, p. 104. 21 Locke, Al doilea tratat, § 31, p. 70. 22 Ibidem, § 46, p. 80. 23 În prima fază a stării naturale, acumularea proprietății este limitată de acest principiu. După inventarea banilor, acumularea este în principiu nelimitată, adică nu este imorală. În schimb, ea este limitată de alte considerente. Dacă ar fi dorit să justifice acumularea nelimitată, Locke ar fi folosit [exemplul] unei comunități negative, precum Grotius și Pufendorf, mai degrabă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în secolul al XIX-lea era o variantă mai convingătoare și mai ușor de susținut. Pentru a respecta definiția lui Stalin referitoare la națiuni (comunitate care are în comun teritoriul, limbă, viață economică, structură psihologică, comunitate de cultură), era necesară inventarea unei limbi moldovenești. Promovarea moldovenismului în timpul stăpânirii sovietice a Basarabiei s-a datorat, nefiresc, chiar activității susținătorilor culturii, tradițiilor și limbii române din RSSM. În fața ofensivei rusificării, rezistența în fața deznaționalizării nu s-a putut face decât sub flamura moldovenismului. Aceasta
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de informare, nepublicarea scrierilor sau închiderea în închisori și spitale pentru bolnavi psihici. Astfel încât, atunci când adepți convinși ai românismului apărau valorile naționale, numindu-le limbă moldovenească și popor moldovean, ei cunoșteau foarte bine unitatea limbii și a poporului român. Că inventarea națiunii moldovenești a corespuns unui scop politic și nu unor realități etnice o dovedește discursul lui I. I. Bodiul la plenara CC a PCM din 1959: „Aici se vorbește despre identitatea limbii moldovenești cu cea română. Apoi merg mai departe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
din Basarabia din 1812 până în 1918 a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Cea din urmă a căpătat statut de singură limbă oficială, în timp ce limba română era limba majorității populației. Evoluția acestei situații și inventarea noii „limbi moldovenești” poate fi împărțită în perioade: perioada 1812-1828 a fost una de bilingvism funcțional. Deși limba rusă avea o poziție privilegiată, limba română era folosită în special în domeniile administrației publice, învățământului public (în special cel religios) și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei manifestări naționaliste, prin menținerea analfabetismului și prin ruralizare. Inventarea limbii moldovenești a debutat abia după evenimentele critice care au avut loc în Imperiul Rus după 1917 și a luat amploare după clarificarea situației din URSS, odată cu întemeierea Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești, în 1924. În deceniile al treilea și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în presă, în materiale de scurtă durată, adeseori cu caracter de pamflet, cu un ton extrem de agresiv și uneori vulgar, enunțarea cu seninătate a unor aberații, fără nici o argumentare științifică, atacuri directe la persoană, ton șovin și chiar rasist, inventarea unor noțiuni și susținerea unor teorii hilare. Încă din 1993 agrarienii au trecut la o puternică ofensivă mediatică, accentuată după câștigarea alegerilor din 1994, prin principalul organ de presă al partidului, intitulat „Pământ și oameni”. La 19 august 1995 era
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
contribuții importante, dar cel care a unit ideile disparate ale acestor matematicieni într-o metodă generală 40 a fost Newton 41. În mare și foarte pe scurt putem spune că noutatea introdusă de Newton (și Leibniz) constă în trei lucruri: inventarea conceptelor de fluxiune și fluent 42 (fluxiunea este rata de schimbare, iar fluentul este inversul acesteia); găsirea unei notații pentru aceste concepte, care a făcut din calcul un algoritm; formularea teoremei cunoscută astăzi ca teorema fundamentală a calculului. (Grabiner 1983
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
cu matematica pură. Această identificare lasă loc următoarei situații: "Dacă nu există nici un interes pentru aplicarea structurii, mulțimea particulară de axiome a sistemului își pierde importanța, iar matematicianul se poate distra introducând în el schimbări arbitrare. Asta a condus la inventarea geometriilor "neeuclidiene", care, la început, au fost privite drept creații goale ale minții omenești, până s-a întâmplat că au fost găsite aplicații fizice pentru unele dintre ele, de exemplu, în relație cu teoria relativității." (Schlick 2003: 151). Exact situația
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
-enomene pe care nimeni nu a mai încercat să le apropie, -iind atât de depărtate, ca de la cer la pământ, în spațiu sau în mintea noastră, conducând la nașterea noului. - În cadrul acestor metode, un procedeu îl reprezintă utilizarea -ormelor inductoare. - Inventarea de noi obiecte, prin combinarea a trei-patru obiecte vechi. Metode analitice. Aceste metode vizează dezvoltarea capacității de investigare în detaliu, dezvoltând calitatea "de a despica -irul în patru". - Un procedeu care poate -avoriza și dezvolta abilitățile analitice îl reprezintă elaborarea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
Intră, păcătos înfometat ce ești! O să-ți fac rost de cel puțin cinci coroane.” Oare, nu tocmai atitudinea sa inconsecventă și lipsită de inspirație în a-și alege salvatorii, îl aruncă în această fundătură? Dedublarea, simularea, ascunderea adevărului în fața cunoscuților, inventarea unei realități paralele, sunt tehnici specifice intelectualului care crede despre sine că ar trebui să ocupe o anumită poziție în ierarhia socială și care se trezește că e departe de acesta. Scena în care, înfometat umblând prin parc, capturează un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
paradigmatică ce unește numele cu denumitul este estompată prin motivarea sintagmatică nume/context. Evidențiind lucrări consacrate onomasticii romanești care, atunci când depășesc cadrul eponimiei nume/ personaj, se îndreaptă spre probleme referitoare mai mult la mecanismele textuale ale numelui propriu decât la inventarea lui, autorul afirmă că acest demers are în vedere mai mult funcțiile numelui decât morfemele sale, așadar opune semantica referențială (înțeleasă ca studiu al semnificațiilor a posteriori, adică izvorât din referent; într- o operă literară referentul, adică personajul, este fictiv
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eternului și a devenirii, este ceea ce dezvăluie orice hierofanie, chiar cea mai elementară"561. Hierofania exemplară pentru omul istoriei care ne cuprinde și pe noi este aceea a întrupării lui Isus Hristos. Paradoxul ei a dus, cum arăta Lucian Blaga, la inventarea unui nou mod de gândire, în care logica normală este suspendată. Mircea Eliade solicită o suspendare similară a logicii pentru înțelegerea hierofaniilor. Paradoxul hierofaniei dezvăluie o dialectică a sacrului și profanului ce nu poate fi descrisă decât angajând resursele gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nupțial; așezată în ea, lucrarea mâinilor devine atunci un fel de inimă exterioară de scos sufletul din letargie. Nu putu să-i ofere reginei analogia cu morile de vânt asanatoare de mlaștini, căci pe-atunci gândul lui doar cocheta cu inventarea lor. În visele lui cele mai ambițioase apăreau deseori niște pâlnii înrămate pentru frumos, în care, cufundându-se în obscuritate, strălucirea lui kalon crea un efect de sucțiune, capabil să dreneze simțirea de lehamite. Își zicea că, dacă le-ar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sucombe. Ideologia democratică devine acum o povară. Dar resursele pentru a preveni aceste dezastre sunt multiple. Ele vin dinspre istorie, cultură, credințe, tradiții, valori, sisteme de reprezentare. Democrația rămâne Întotdeauna o utopie, un ideal, dar lupta pentru a o impune, inventarea unor dispozitive psihosociale pentru a o Învăța și a o pune În act menține spiritul treaz, remaniază, ajustează, creează aspirații, scopuri etice. Iată, numai a da subiectului social cuvântul, a-l responsabiliza, poate avea efectul unei intervenții clinice asupra puterii
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nelăsând pe nimeni indiferent. Cartea doamnei Liiceanu deconstruiește lumea satului, personajele mitului, transferul violent de putere. Identifică tensiunea spirituală a memoriei satului, lupta dintre fidelitate și tradiție cu noile construcții identitate, urmare a rupturii provocate de regimul comunist și a inventării unei noi istorii. Când ne apropie de oamenii de astăzi, peste care au trecut vremurile, ne face părtași la drama satului ca Întreg, la relațiile interpersonale care macină din interior, dezvăluie frământările, speranțele, fricile și disperările, disputele pe care le
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]