2,516 matches
-
pedagogice, iar aceasta se întîmplă, de fapt, cînd procedăm la studii cu obiective foarte limitate și strict precizate. De altfel, chiar și din punct de vedere metodologic, trebuie să observăm că unele metode sînt de fapt universale, aplicabile oricărui domeniu investigat și oricărei situări disciplinare, altele sînt specifice tuturor disciplinelor socioumane (antropologice). În cele din urmă, trebuie să recunoaștem că este foarte dificil să vorbim despre metode exclusiv pedagogice. În plus, fiind unul dintre fenomenele antropologice complexe cele mai intens abordate
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
temei studiate. 1.2.2. Interdisciplinaritatea Este un demers prin care disciplinele își pierd o parte din specific în favoarea unei abordări unitare, punînd împreună unele dintre resursele pe care le au în comun, în tentativa comună de a clarifica tema investigată. 1.2.3. Transdisciplinaritatea Este un demers centrat pe obiectul cercetării, ce depășește complet specificitatea disciplinelor. Acesta este sensul de acum două trei decenii, cînd transdisciplinaritatea și-a făcut intrarea pe piața ideilor. În ultimii ani, transdisciplinaritatea a căpătat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
factorii de decizie, cercetarea, practica școlară) poate avea inițiativa, participînd în deplină armonie la ameliorarea educației. Este un model ideal, dar cam utopic, de altfel, pretutindeni în lume! 1.4. Principalele tipuri de cercetare a educației Educația poate fi deci investigată fie din perspectiva disciplinelor pedagogice, fie din cea a altor discipline izolate ori asociate într-o formulă sau alta. Atunci cînd adoptăm cea dintîi perspectivă, ne situăm în domeniul cercetării pedagogice propriu-zise ori stricto sensu. Însă, chiar dacă adoptăm această perspectivă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cantitative au un grad mai ridicat de obiectivitate comparativ cu cele obținute în urma studiilor calitative, al căror grad de obiectivitate este mai redus. 1.4.4. Cercetarea constatativă versus experimentală Cercetarea constatativă își propune obținerea unor informații privind fenomenele pedagogice investigate, precum și verificarea unor relații și corelații între aspectele analizate. Metodele de cercetare folosite de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de cele mai multe ori sînt chestionarul și interviul, dar și alte metode, cum ar fi observația, focus grupul etc. Într-o clasificare înrudită, aceste cercetări mai sînt numite și de tip observațional, în sensul că nu intervin efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora. 2.4.6.Prezentarea designului cercetării (dacă este cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
variației unor fenomene într-o situație controlată (Rotariu, Iluț, 1997). Există autori care adaugă acestor categorii de metode pe cele istorice (Hăvîrneanu, 2000b): cercetarea istorică și studiul de caz. Studiul de caz poate căpăta și nuanțe descriptive, în funcție de natura problemei investigate și a scopului cercetării. Același autor include în rîndul metodelor descriptive observația sis tematică, metoda corelațională, metoda utilizată în studiile genetice și metoda utilizată în studiile ex post facto, în timp ce metodele experimentale s-ar referi la tipurile de experiment - de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Rotariu și P. Iluț (1997) introduc ancheta realizată prin intermediul chestionarului (ca instrument de cercetare) și interviul ca metode de sine stătătoare. Cele două metode se diferențiază atît prin natura formală de realizare a cercetării, cît și prin natura conținutului problemelor investigate și a populației vizate. Combinînd liniile de demarcație între cele două metode, autorii enumeră elemente de diferențiere: -Tehnicile de realizare a anchetei sînt standardizate, în timp ce interviul poate îmbrăca și forme semistandardizate sau nestandardizate. -Ancheta utilizează ca instrument de cercetare chestionarul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
circumscrierea problemei de studiat; b. construirea propriu-zisă a chestionarului; c) stabilirea datelor biografice care vor fi solicitate subiecților; d) realizarea unui studiu-pilot sau pretestarea chestionarului; e) revizuirea chestionarului. Circumscrierea problemei de studiat (inclusiv a dimensiunilor problemei ce vor fi efectiv investigate) și stabilirea obiectivelor chestionarului Se realizează atît prin trecerea în revistă a principalelor contribuții teoretice în clarificarea temei de cercetare alese, cît și prin analiza demersurilor investigative care au studiat teme similare (inclusiv a instrumentelor de cercetare similare). De asemenea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
care itemii contribuie la cunoașterea fenomenului studiat. Există cel puțin două modalități de utilizare a metodei experților în evaluarea validității de conținut: experților li se poate cere să judece măsura în care itemii instrumentului de cercetare surprind fenomenul sau trăsătura investigată (Evans, 1985) și/sau li se poate solicita să formuleze un set de itemi care să surprindă fenomenul sau trăsătura investigată (Stan, 2002). Deși se consideră că acest tip de validitate nu se poate estima pe baza unor procedee statistice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
conținut: experților li se poate cere să judece măsura în care itemii instrumentului de cercetare surprind fenomenul sau trăsătura investigată (Evans, 1985) și/sau li se poate solicita să formuleze un set de itemi care să surprindă fenomenul sau trăsătura investigată (Stan, 2002). Deși se consideră că acest tip de validitate nu se poate estima pe baza unor procedee statistice care să crească obiectivitatea judecăților, lucrările recente (Stan, 2002, pp. 162-163) readuc în discuție formule de calcul al unui coeficient de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
brute. Pentru a putea fi utile în explicarea fenomenului studiat - în alți termeni, pentru a conduce la verificarea ipotezei -, aceste date trebuie supuse operațiilor de prelucrare și interpretare. Abia în urma acestor operații ele capătă sens, ne conduc spre rezolvarea situației investigate și contribuie la avansarea cunoașterii. 4.1. Prelucrarea datelor - de la „grămadă” la „colecție” Ceea ce obținem imediat după despuierea instrumentelor de investigație reprezintă un fel de „grămadă”, o aglomerare nestructurată de informații sau cu o structură abia schițată prin însuși modul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau logicii formale, metode care îi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat, unul care încearcă să surprindă imaginea intercorelațiilor semnificative din interiorul respectivului obiect sau fenomen. Indiferent de natura fenomenului investigat, acest fapt presupune operații de mare finețe în ordonarea și subordonarea faptelor; descifrarea relațiilor dintre ele și a dinamismului propriu și clasificarea lor în funcție de potențialul explicativ pe care-l posedă. Este evident că interpretarea, deci cunoașterea fenomenului, este rezultatul prelucrării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
precizarea concluziilor legate de un fenomen educațional. Numai prin intrepretare putem accede la identificarea motivației actelor de conduită și a cauzelor fenomenelor educaționale. Doar interpretînd putem stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportate la caracteristicile și structura fenomenelor investigate. Numai apelînd la demersul interpretativ avem acces la validarea faptelor acumulate în funcție de condițiile metodologice în care s-a desfășurat investigația respectivă, prilej cu care verificăm și metodologia cu care am operat. În sfîrșit, interpretarea singură este cea capabilă să transfere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Cu toate acestea, numărul de studii dedicate creativității dovedesc că acest domeniu a fost marginalizat în cadrul psihologiei (până în anul 1950 doar 0,2% din studiile psihologice abordau problemele creativității). Majoritatea psihologilor consideră anul 1950 ca fiind data de naștere a investigaților sistematice asupra creativității. Din anul 1950, în SUA, funcționează o Comisie pentru Resursele Umane și pentru Perfecționare, iar J.P. Guilford, într-un memorabil discurs ținut în cadrul Asociației psihologilor americani din același an, a pledat cu fervoare pentru cauza creativității. Din
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și științifică, pe de o parte, și celelalte domenii ale creației, în speță cu creativitatea artistică, pe de altă parte. Ca o primă trăsătură, creativitatea artistică reflectă mai mult fondul psihologic al creatorului, în timp ce creativitatea științifică caută legi ale mediului investigat, iar cea tehnică modelează mediul material în folosul oamenilor, creatorul fiind un mediator. În arhitectură considerată în același timp artă și tehnică aspectele precizate se interpătrund. Din punct de vedere al criteriilor de validare a produsului creat, în creativitatea artistică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
informatorul, precum și dezideratul transcrierii exacte a textelor. Deși în Precuvîntare este formulată obligația de a sistematiza materialul adunat, tocmai aceasta este deficiența fundamentală a colecției, în care producțiile populare sunt înregistrate în ordinea primirii lor. Atât speciile, cât și teritoriul investigat sunt inegal reprezentate, iar lipsa unei selecții severe a avut drept consecință, înglobarea unor piese nesemnificative. Dar ceea ce este cu adevărat important în colecția Materialuri folkloristice, alături de numărul mare de texte, este faptul că încorporează multe producții realizate artistic (Ilinca
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
fără o seriozitate de fond care asigură calitatea umorului. Mahalaua în care viețuiesc personajele - așa-numita „Republica Barbă-Rasă”, adevărat „stat în stat” - este una dosnică și nevoiașă, văduvită de binefacerile edilitar-urbanistice moderne. Observația pătrunzătoare a prozatorului vizează limbajul micii lumi investigate, mentalități și comportamente caracteristice, recuzita curentă și practicile obișnuite ale traiului zilnic al umanității periferiilor. Onomastica e de un pitoresc plauzibil, uneori poate șarjat prin supralicitare: personajele se numesc Duduveică, Falaștoacă, Bambulete, Gâjâitu, Tăchiță Cărăbiță, Iliuță Pufulete (numele-poreclă real al
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
1985). Politica de securitate a unui stat se desfășoară pe câteva coordonate majore ale existenței sale. Prima ar fi statutul său de actor al sistemului internațional. Este extrem de important să Înțelegem Încă din debutul oricărei analize dacă subiectul nostru de investigat este o putere mondială, o putere majoră, o superputere, o putere minoră, o putere maritimă sau una regională. A doua dimensiune ține de polarizarea subsistemului de relații internaționale din care respectivul stat face parte. Pentru alcătuirea unei analize a politicii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
societăți menite să creeze decalaje umilitoare între valoarea individului și recunoașterea sa publică, între statutul lui social și mizeria materială la care e condamnat. Necuviința oferă nu doar o altă modalitate narativă, ci și un alt univers uman decât cel investigat anterior. Sub pretextul căutării și regăsirii rădăcinilor pierdute ale eroinei - Marta -, autoarea reface atmosfera unui sat românesc cu vechi tradiții și cu un respect religios față de datinile străbune. La o primă vedere, Privilegiu pare o interesantă reconstituire a realităților românești
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
a începe comunicarea verbală, structurează interacțiunea, servește la proiectarea self-ului, la formarea impresiei, la exprimarea și la controlul emoțiilor, precum și la managementul relațiilor interpersonale și al impresiei” (p. 40). În procesul de cercetare socială, analiza mesajelor nonverbale ale subiecților investigați poate trage semnale de alarmă în legătură cu informațiile oferite de către aceștia. Personal, nu am cunoștință despre lucrări științifice din domeniul sociologiei bazate pe metoda anchetei sociologice care să ia în calcul, în analiza informațiilor furnizate de către subiecții de anchetă, și aspectele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lumea mondenă a concertelor, din cauza apartenenței sale la comunitatea evreiască. Procedeul de multiplicare a cadrelor relaționale alături de întregul conflict amoros în sine nu generează decât descoperirea marii diversități a personalității naratorului. Finalul romanelor nu aduce așteptatele explicații raționale în legătură cu situațiile investigate, de vreme ce continuarea lor rămâne deschisă imaginației libere a cititorului, ci conștiința faptului că aproximarea propriului eu se dovedește imposibilă, ea scăpând oricăror tentative de analiză. Adesea, în cazul eroului, se observă intenția bine marcată prin varii referințe textuale (tragediile lui
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
intențiile situaționale ale altcuiva - așa cum demonstrează „teoria minții” -, înțelegerea morală a celuilalt necesită timp, contemplare și sinteză. Identitatea unei persoane în perspectivă tipologică sau în sens de ființă unică, ancorată în corporalitatea sa, rămâne și în prezent o problemă de investigat, o temă de studiu metodic. Bio-psiho-tipologia în secolul XX Faptul că există o legătură între corporalitate și psihism - în sensul unei tipologii - a fost sugerat de doctrina hipocratică, care nu aduce însă în discuție forma corpului. Tradiția fisiognomică a Europei
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]