1,407 matches
-
Aglaiei Drogli: "Fiul nostru Mihai, întru Domnu a fost hărăzit vieții la Ipotești (s.n.), în noaptea de 24 decembrie 1849 și botezat la Botoșani, la 21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
21 ghenari 1850, la Sf. biserică Uspenia"24. Deci copilul s-ar fi născut la Ipotești, iar apoi ar fi fost adus la Botoșani, pentru botez. Este curios faptul că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
că și G. Călinescu a înclinat cu nașterea copilului, tot la Ipotești. "Întrebarea pe care o punem scria Călinescu este de unde luase tatăl Psaltirea cu pomelnicul copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în ea data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
copiilor, pe care e de la sine înțeles că o ținea în biblioteca lui de la Ipotești? A luat-o cu sine numai și numai ca să însemne în ea data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
data nașterii? Ar fi fost o ciudățenie. Atunci copilul s-a născut la Ipotești"25. De aici și concluzia sa: În privința locului, totul fiind cu putință pe această lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lume, n-ar fî exclus ca pruncul să se fi născut la Ipotești, fiind apoi adus și botezat la Botoșani. De altfel, cînd e vorba de un mare poet, puțină mitologie nu strică"25. Dar este exclusă nașterea pruncului la Ipotești, de vreme ce familia lui Eminovici, cu tot cu acea Psaltire, domicilia în Botoșani, unde preotul de la Uspenia era și duhovnicul familiei Eminovici și unde stă scris, pe actul de botez, că pruncul s-a născut în orașul Botoșani, adică așa cum știa și poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
făcut de Constantin Hurmuzache, din ianuarie 1850, către Tribunalul Botoșani, în problema Ipoteștiului și în care se arată, de trei ori, că Eminovici își avea "lăcuința" în Botoșani25A. În ultima vreme, pretinde și Fănică N. Gheorghe că mărturiile bătrînilor din Ipotești și unele "precizări" ale căpitanului Matei Eminovici l-au dus la o concluzie care de fapt nu-i proprie și nici nouă: "Că Mihai Eminescu s-ar fi născut la Botoșani este încă probabil. Documentele nu spun totul în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminescu s-ar fi născut la Botoșani este încă probabil. Documentele nu spun totul în acest sens. Mai aproape de adevăr mi se par Ipoteștiul, ca loc al nașterii poetului"8. Ce bază se mai poate pune pe mărturiile bătrînilor din Ipotești, pe care dînsul pretinde că i-a interogat, vom vedea pe paginile următoare, iar în ceea ce privește unele "precizări" ale căpitanului Matei mai mic decît poetul cu vreo șapte ani să nu trecem cu vederea că acesta, după ce "precizase" nașterea poetului la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
față de memoria lui Eminescu, trebuie să recunoască datele pe care însuși Eminescu le știa și le-a scris propriu, în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849, în luna decembrie, ziua 20 (de Sf. Ignat), la Botoșani. LA IPOTEȘTI A RĂSĂRIT LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI Mai întîi s-a spus, pe drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849, în luna decembrie, ziua 20 (de Sf. Ignat), la Botoșani. LA IPOTEȘTI A RĂSĂRIT LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI Mai întîi s-a spus, pe drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut, ca poet, primii pași spre nemurire. Despre măsura în care orizontul ipoteștean l-a inspira pe poet, nu s-a scris. S-au găsit, în schimb, motive peiorative, ca să justifice trecerea pe ocolite, pe lîngă această lacuna
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și istoricii literari, pe deoparte copilăria poetului nu prevestea nimic extraordinar, pe de altă parte, poeziile începătoare n-au fost decît "niște exerciții de școlar"32, iar Luceafărul poeziei românești a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu. Or, vizita trebuia făcută la Ipotești, nu pentru a găsi capodopere, ci pentru a vedea legătura
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu. Or, vizita trebuia făcută la Ipotești, nu pentru a găsi capodopere, ci pentru a vedea legătura indisolubila dintre poeziile începătoare și altele de mai tîrziu cu viața poetului, în cadrul ipoteștean, mai ales că tot G. Călinescu făcuse o observație foarte justă: "Viața lui se confundă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mai tîrziu cu viața poetului, în cadrul ipoteștean, mai ales că tot G. Călinescu făcuse o observație foarte justă: "Viața lui se confundă cu opera". "Eminescu n-are altă biografie"33. Și apoi, viața sa de copil și de adolescent, la Ipotești, nu trebuie apreciată numai după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viața sa de copil și de adolescent, la Ipotești, nu trebuie apreciată numai după cele paisprezece poezii, publicate de tînărul poet înainte de 1870 și din care de-abia una singură, Din străinătate, îl atrage din nou, cu fire nevăzute, la Ipotești. Se cereau studiate toate descrierile cadrului ipoteștean, cu codrul, lacul, lunca, Stînca stearpă, izvorul cu prispa de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de brazde și "teiul sfînt", așa învăluite în lumea de basm a copilăriei sale și văzute de el cu ochi de poet. Și încă un motiv, ca să rîmînem în același cadru ipoteștean: pentru a dezlega problema pusă de Iubita de la Ipotești, pe care Perpessicius o considera "marea și pînă în clipa de față insolubila taină biografică din viața lui Eminescu", trebuiau cercetate toate antumele și toate postumele sale, cu toate versiunile lor și cu tot aparatul critic, așa cum ni le-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se întîlnească cu iubita moartă (în Ondina, de exemplu, apare chiar Casandra). În sfîrșit, și zece capodopere, inspirate tot în cadrul ipoteștean și în plină maturitate eminesciană, pe nedrept atribuite ciclului "veronian", pentru că nu Veronica Micle le inspirase, ci Casandra de la Ipotești, cu mulți ani mai înainte. Veronica Micle n-a avut nici un fel de legătură cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape au ridicat niște probleme care foarte greu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cu Ipoteștiul. VECHIMEA PRIMELOR MANUSCRISE EMINESCIENE Este de la sine înțeles că selectarea acestor poezii și punerea lor pe etape au ridicat niște probleme care foarte greu s-au lăsat rezolvate. Eminescu, în toată opera sa, n-a scris numele satului Ipotești, iar numele Casandrei ori nu l-a pomenit deși a scris despre ea -, ori l-a înlocuit cu nume mitologice ori cu alte nume. Astfel, iubita de la Ipotești a constituit cel mai mare secret din viața poetului. În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lăsat rezolvate. Eminescu, în toată opera sa, n-a scris numele satului Ipotești, iar numele Casandrei ori nu l-a pomenit deși a scris despre ea -, ori l-a înlocuit cu nume mitologice ori cu alte nume. Astfel, iubita de la Ipotești a constituit cel mai mare secret din viața poetului. În același timp, a stăruit cu încăpățînare problema vechimii acestor poezii. Din cele mai vechi manuscrise, Perpessicius a găsit două caiete, intitulate Elena (1866-1867) și Marta (1869). Dar datele de pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
început: "Căci nu m-ating cum mă mișcară/ Ale poveștilor duioase eresuri/ Cînd răsăritul meu l-înseninară/ Cu abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI EMINESCU În volumul festiv, cu titlul Omagiu lui Mihail Eminescu, pregătit la Galați, în 1909, datorită investigațiilor făcute de Corneliu Botez, au fost adunate, pentru prima dată, cele patru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cele patru fotografii ale poetului, alături de portretele părinților, ale fraților și surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici, scrise pe baza informațiilor nu totdeauna sigure trimise de căpitanul Matei Eminescu, găsim cîteva amintiri ale lui Costachi Crețu, din Ipotești, despre copilăria poetului, apoi articolul de două pagini, cu titlul Ipotești (satul unde a copilărit poetul Eminescu), scris de Grigore Goilav din Botoșani și cele trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
surorilor sale. În ceea ce privește Ipoteștiul, în afară de paginile despre familia Eminovici, scrise pe baza informațiilor nu totdeauna sigure trimise de căpitanul Matei Eminescu, găsim cîteva amintiri ale lui Costachi Crețu, din Ipotești, despre copilăria poetului, apoi articolul de două pagini, cu titlul Ipotești (satul unde a copilărit poetul Eminescu), scris de Grigore Goilav din Botoșani și cele trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909, prin grija lui Teodor Goilav, fiul lui Grigore Goilav. Acesta l-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trei fotografii de la paginile 56, 90 și 92, făcute, pentru prima dată, în aprilie 1909, prin grija lui Teodor Goilav, fiul lui Grigore Goilav. Acesta l-a luat, cu trăsura, pe fotograful Jean Bielig din Botoșani, l-a dus la Ipotești și a fotografiat casa părintească, apoi biserica cea veche, cu mormintele Eminovicilor și, în sfîrșit, clopotnița, cu doi tei de lîngă gard prea tineri teii, ca să-i putem admite din vremea copilăriei lui Eminescu. În fiecare din aceste fotografii, Teodor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ani, încă se bucură de o memorie credincioasă. INTELECTUALII DIN CUCORĂNI ÎL VĂD PE EMINESCU LA EI ACASĂ Mult mai tîrziu, cercetătorii eminescologi, dornici de informații inedite și senzaționale, s-au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
CUCORĂNI ÎL VĂD PE EMINESCU LA EI ACASĂ Mult mai tîrziu, cercetătorii eminescologi, dornici de informații inedite și senzaționale, s-au dus la sediul comunei Cucorăni, de care depindea satul Ipotești, încă de la 1864. Dar pentru că drumul dintre Cucorăni și Ipotești pe toată lungimea sa de 5 km a fost totdeauna foarte anevoios, prin locuri împădurite și rîpoase, informațiile despre Ipotești, căutate la sediul comunei, n-au putut fi nici bogate și nici mai ales exacte, în afară de datele stării civile. În
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]