1,368 matches
-
două săptămâni, l-au dat afară, au zis că venea în trening la serviciu și speria clienții. Andrei a mai rămas o săptămână, după care-a plecat singur. I-am cules eu pe-amândoi cu Opel-ul. Nu puteam să-l ironizez pe Cezar. Mă îmbrăcam la rândul meu ciudat, când de meci, când ca un vagabond. La cumpărături mergeam în trening și cu-o izotermă. Dacă dădeam o tură la colț, să-mi iau ziarul, se întâmpla să mai ies și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Spargi piața cu-o carte și nu scrie nimeni despre ea. Nu tu presă, nu tu emisiuni, nu tu premii. Zero. Securiștii și impostorii, în schimb, sunt peste tot. Primii la rând, ca înainte.“ „Securitatea nu mai există...“, l-am ironizat. „S-a desființat în 1990.“ „Serios?! Atunci, de ce-aud uneori muzică populară, când ridic receptorul?“ A mai tras un gât din sticla de bere, după care a revenit: „Și ce caută băieții veseli pe scrisori din ’98-’99? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu mai găsești nici unul? Păi cu relațiile tale cum rămâne? Dar cu anticariatele? Sau te pomenești că nici acolo nu dai de ele?“ „Exact, le-au adunat tarabagiii pe toate. Piața e moartă în momentul ăsta.“ „O laie...“, m-a ironizat Mihnea, „Cine te crede? Am văzut eu cu 10 000 de lei bucata, pe Doamnei.“ „Cu 10 000 nu mai sunt de pe vremea lui Iliescu. Ești amnezic sau le-ai confundat cu revista Cutezătorii. Iar pe Doamnei găsești doar niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu ne mișcăm de-aici.“ Mințeam sincer, cu toată convingerea. Abia așteptam să-i văd adormiți. „Bine, ne vedem la două. Unde mâncăm?“ „Oriunde.“, am zis. „Au 4000 de localuri; din astea, un sfert sunt cafenele.“ „Cafenele scoțiene?“, m-a ironizat Maria. „Nu. Hotelul nostru n-are de-a face cu scoțienii.“ „Păi nu se cheamă Am Schottenpoint?“ „Ba da. Dar n-are nici o legătură.“ „Cum așa?“, a insitat Maria. Mihnea cădea de somn. „Prin 1155, Henric al II-lea Jasomirgott
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
văd bine. Dar dumneata? Îl vezi pe vreunul din ei pe-aici? Nu ți se pare ciudat că lipsesc toți de la apel?“ „Ce-ați făcut, i-ați șters și pe ei?“ „Noi nu ne-ocupăm cu gangsterisme...“ „Curios...“, l-am ironizat, „Eu aș fi crezut exact contrariul...“ „Oamenii dispar de la sine. Ce, dumitale nu ți s-a întâmplat niciodată? Când nu mai iubești pe cineva sau te desparți, îl dai afară din memorie. E un intrus. Îl scoți din placheta gândurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în urma unei tranzacții ferme. Contractul va fi semnat în câteva zile, n-am nici o îndoială. Berlin, Viena, București - nu contează locul. Noi suntem profesioniști, oriunde am fi: nu ne jucăm cu amintirile.“ „Și nici cu mințile oamenilor, evident.“, l-am ironizat. „Citiți mărturisiri on-line, umblați prin gândurile nefericiților și, când intrați în pană de idei, le mai dați și-un mic suport bibliografic, o pedală de memorie: o scenă din copilărie trucată, un jurnal intim bricolat, niște senzații amoroase inexistente. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
specificitatea unei enunțări 14. În sfârșit, discursul este prins într-un interdiscurs. El nu primește sens decât în interiorul unui spațiu ce cuprinde și alte discursuri, prin raportare la care își constituie o identitate. Astfel, un discurs citează sau este citat, ironizează sau este ironizat, comentează sau este comentat. Fiecare gen de discurs își constituie o modalitate proprie de administrare a multiplicității relațiilor interdiscursive cu ansamblul potențial nelimitat al discursurilor din cadrul aceluiași gen. Discursul transgresează, în această accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
14. În sfârșit, discursul este prins într-un interdiscurs. El nu primește sens decât în interiorul unui spațiu ce cuprinde și alte discursuri, prin raportare la care își constituie o identitate. Astfel, un discurs citează sau este citat, ironizează sau este ironizat, comentează sau este comentat. Fiecare gen de discurs își constituie o modalitate proprie de administrare a multiplicității relațiilor interdiscursive cu ansamblul potențial nelimitat al discursurilor din cadrul aceluiași gen. Discursul transgresează, în această accepțiune, granițele tradiționale de înțelegere ca eveniment comunicativ
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nici măcar Ivan Feodorovici, aflat aici de față; într-un cuvânt, nu știe nimeni. Răspunsul Nastasiei Filippovna i-a uluit pe amândoi. Nu numai că nu se observa la ea nici cea mai mică urmă din fosta ei dorință de a ironiza, din fosta dușmănie și ură, din fostul hohot de râs, numai la amintirea căruia și acum pe Toțki încă îl mai treceau fiori reci pe șira spinării, ci, dimpotrivă, părea să se bucure că, în sfârșit, poate discuta sincer și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în Franța, se potrivește întocmai și pentru revoluționari republicanii noștri de ieri, monarhiști a outrance astăzi. Menționata foaie [î]și aduce aminte cum odinioară republicanii franceji nu lăsau să le scape nici o ocaziune spre a înnegri sărbătorile naționale. Ei le ironizau, râdeau de steaguri și decorațiuni, evaluau prețul lampioanelor și focurilor de artificii, calculând cât costă toate acestea pe contribuabil. Ei strigau în contra așa ziselor "orgii cezariane ", a plăcerilor corupătoare, a spectacolelor imorale cari abrutizează poporul. Astăzi însă tot acești puritani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fost, se pare, cea mai importantă mutație estetică, în limbaj lovinescian, în sămănătorismul dâmbovițean: din rural el a devenit urban și chiar suburban, dacă ținem seamă de evoluția spre neozolismul pornografic și scatologic din ultimii 15 ani. Când postmoderniștii îi ironizează crunt pe scriitorii din Basarabia că au rămas "sămănătoriști", ei, de fapt, sunt supărați că aceia au rămas la un "neosămănătorism" rural (ca să ne exprimăm pleonastic) și n-au avut curajul să devină neosămănătoriști de cartier bucureștean. Iar faptul se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
subliniindu-i meritele de estetician, dar îl amestecă într-o controversă făcută pe un ton lipsit de politețe și îl somează să răspundă atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile), răspunderea pentru soarta nefericită a lui Mihai Eminescu e pusă în seama Junimii, care i-ar fi susținut înclinația către pesimismul schopenhauerian. Junimea e acuzată de lipsă de interes în problema Ardealului și pentru „frații de
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
Organul reproduce un comentariu din Times, potrivit căruia Anglia ar fi acordat ajutoare Irlandei din „omenătate națională”, fapt care a Împins-o chiar Într-o criză financiară, două numere mai târziu este reprodusă cu promptitudine replica unui „jurnal irlandic”, ce ironizează afirmațiile din Times și arată că bugetul britanic este grevat de fapt de alte cheltuieli, mult mai apăsătoare, dar inutile. Exemplul sugerează așadar faptul că și Organul luminării ducea o politică bine echilibrată de selectare a surselor. Din punct de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care se ocupă pe larg, În Gazetă, de problema temperanței, la modă atunci În Europa și Statele Unite. Engels XE "Engels" , care ar dori Înlăturarea cauzelor sociale, dacă nu chiar a „orânduirii”, ca prim pas spre lichidarea alcoolismului, desconsideră asemenea tentative, ironizându-l pe „Father Mathew XE "Father Mathew" , apostolul irlandez al temperanței”, la Îndemnul căruia zeci de mii de oameni fac legământ solemn să nu mai bea, dar Într-o lună Îl uită, revenind la vechile năravuri. Bariț XE "Bariț" , În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de vid vorbitoare, niște semne purtătoare ale textului politico-ideologic, lipsite de viață. Nu există nici un cadru „inutil”, fiecare centimetru de peliculă are o contribuție la transmiterea mesajului propagandistic. Se recade astfel în „filmul cu ingineri”, pe care îndrăzniseră să-l ironizeze Lucian Bratu și Radu Cosașu în Un film cu o fată fermecătoare. Regresul este uriaș. O producție realizată în stalinism, despre țărani, cum e Desfășurarea, are mai multă viață decât „intelectuala” Gioconda fără surâs. Reconstituirea (1970) sau Cremă de mandarine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
austro-ungar, activitatea poetică fiind Împletită cu cea publicistică. De altfel, activitatea publicistică Îi va aduce lui Goga numeroase procese publice. În 1909 va fi Întemnițat la Cluj, apoi la Seghedin (ecou - poezia Poet din volumul Din umbra zidurilor, În care ironizează tratamentul deținuților, pe care paznicii Îi pot despuia de tot, dar visul nu li-l pot lua). Poetul Își asuma sarcina pe care o punea În seama tuturor scriitorilor: În viața popoarelor luptătoare scriitorii au fost și vor rămîne avangarda
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu care “oamenii de litere”, nu se mai întâlniseră până atunci. (Tocqueville, 2002, p.239). Practica lecturii (Chartier, op.cit., p.78). Difuzarea pe scară largă a acestei literaturi critice și denunțătoare a transformat puternic reprezentarea monarhiei, subminându-i miturile fondatoare, ironizând ritualurile care o exprimau, obișnuindu-i pe francezi să se considere victimele unui stat arbitrar. Cărțile filosofice au produs o adevărată eroziune ideologică care a pregătit ruptura revoluționară. În secolul al XVIII lea, pentru definirea principiului publicității, se constată existența
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
prin lipsa de nevoi, prin abstinența absolută, prin renunțarea la raționamentul plăcerilor trupești. Diogene vede o prăpastie între robia culturii, cu multele și complicatele sale trebuințe și libertatea naturii cu nevoi reduse și simple; de aceea, Platon, care era mereu ironizat de Diogene, îl numește Socrate înnebunit. Diogene este cel dintâi gânditor care concepe un stat al lumii fără legi, fără constrângere, anarhic, în care fiecare face ceea ce îi aduce mulțumire. Platon ( 427347 î.e.n.). Morala platonică merge mână în mână cu
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Deosebit interes prezintă reacția acelor profesori care, după opinia elevilor, nu se bucură când aceștia dau răspunsuri corecte, ci dimpotrivă, le pare rău, se arată surprinși, se miră că răspund bine, stau la îndoială dacă să le pună nota, îi ironizează etc. S-a ajuns la concluzia că în aceste cazuri nu se respectă un principiu fundamental al educației — încurajarea printr-o judicioasă folosire a laudei și a dojanei. Un profesor care dojenește mai mult decât laudă sau care nu spune
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
flancurile pămîntești? Ce mai rămâne din întreaga astrologie? Nimic, absolut nimic. Cine s-a emoționat mai întîi și mai puternic de această lovitură de grație? Astrologia? Nicidecum. Tocmai biserica catolică, fosta ei dușmană. Abatele Francius Maurolycus s-a grăbit să ironizeze: " Deoarece Copernic face să se învîrtească Pământul ca o sfârlează, ar trebui să i se dea un bici cu care să-l țină în mișcare". Din Germania se aud hohotele de râs ale lui Luther: "Nărodul vrea să răstoarne toată
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
în același timp postulează și eterna libertate pe care i-o atribuie individului "vederea" interioară, Plata dijmei reflectă relația actualizată între individ și statul comunist totalitar, în timp ce statuia mutilată a zeiței Victoria nu sugerează doar imaginea unei sculpturi imperefecte, ci ironizează entuziasmul succesului, arătând fragilitatea oricărei victorii. În fine, preferințele scriitorilor români pentru aceste opere aflate în listele canonice ale artei universale este și rezultatul unui embargou cultural la care au fost supuse țările din Est și implicit scriitorii români. Precaritatea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
acestui calendar, prăznuirea Paștilor trebuia să aibă loc pe 5 mai, în schimb Sinodul a fixat data la 31 martie. Încă din vara anului 1928, "Cuvântul" își manifestase îngrijorarea față de această decizie sinodală, luată din "considerente științifice", cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol - probabil al lui George Racoveanu - semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în baza Regulamentului?” Nu se precizează numele boierilor instigatori nici în acest document și nici în raportul pe care Mihail Sturdza îl înainta Porții, la 3 decembrie 835. Se preciza doar faptul că „douăzeci de persoane din clasa boierilor [...] au ironizat administrația politică și au publicat știri mincinoase”, reușind să-i ducă în eroare și „pe unii oameni naivi” . Era o reacție împotriva memoriului înaintat de boieri curții protectoare în anul 835, care scotea în evidență viciile guvernării în timpul domniei lui
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
nu sunt constituite lingvistic. Faptul că actorii sunt într-o "reprezentație" nu înseamnă neapărat că ei observă toate implicațiile jocului lor. Cricketul britanic reinterpretat de populația Trobriandais sau cultul spiritelor Hawka din Nigeria, filmate de Jean Rouch (Les Maîtres-fous, 1954) ironizează colonialismul, fără ca "actorii" să realizeze în mod deliberat o satiră. Ei interpretează în mod sincer ceea ce îi preocupă, fără a avea distanța profesională care constituie paradoxul unui actor de comedie, în viziunea lui Diderot. Numeroase publicații au atras atenția asupra
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
rămâne acolo. Pe de altă parte, îi este practic imposibil să-i urmărească, de exemplu, pe toți membrii unei familii, având în vedere diversitatea deplasărilor și a activităților. Valorizarea de către antropologi a experienței terenului îndepărtat ca rit inițiatic a fost ironizată, mai ales de către criticii care nu se întâlniseră niciodată cu așa ceva. Experiența rămâne totuși esențială, pentru că, în absența acestei probe formatoare, lectura și evaluarea etnografiei celorlați riscă să rămână suspendate. Jurnalul de teren, care nu este scris pentru a fi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]