4,397 matches
-
de mare înălțare sufletească și de sărbătoare, asemeni întâlnirilor învățăceilor cu marii filozofi ai vremii antice precum: Platon, Plotin, Socrate, Aristotel, fiindu-ne pildă demnă de urmat, de înțelepciune, abnegație și dăruiere, mă (mai) gândesc că avem tendința, capcana ori ispita de a-i uita foarte repede pe acești oameni, sporiți duhovnicește și îmbunătățiți din punct de vedere moral, pe aceste personalități ale culturii și spiritualității noastre, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate căte ne-au făcut și ne-au
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
din repertoriul divin, iar când te plictisești...te duci la umbra deasă a copacului vieții... Și după o lungă cugetare carteziană, îți vine așa un dor...cumplit dor! Să te cobori pe o scară, să atingi pământul Evei și-al ispitei și să te întâlnești cu codana ta care aduce apă de la izvor ... ” Apărută în 2013 la Editura PIM, Iași, cartea „Sfidează timpul”, scrisă de Maria Cozma și Vasile Popovici, cu o prefață de N.N.Negulescu, este interesantă prin conținut și
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
Silvia KATZ Israel Notă critică Opera Reîntoarcerea Hanei este o lucrare autentică. În ea se îmbină bipolaritatea divin-profan, lupta între lumile celeste și demonice; atracția morgană, fructul interzis, nudul pal al freneziei atrăgătoare care se evaporă spre dimineață. Legat de ispită și visul deșertului, îmi amintesc de un episod din Zona Crepusculară, realizat de Rod Serling în anii 1960, în care un soldat visează, fiind în moarte clinică, ajunge la un avion în deșert, revinind cu nisip; el intră în tranșa
REÎNTOARCEREA HANEI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364432_a_365761]
-
apusul: două emisfere-n cer Una alteie misterul îl declară și declină Alt răspuns abia răsare după înfloriri de ger. Carusel de răsărituri lângă umbre amuțite Valsul crinolin și dalbe lungi reflexe de mătase Leagănă a ta beție în șoptitele ispite A parfum de mugur verde anotimpul vag miroase. Învierea de lumină din înaltele altare Unde candele de aur în sfințiri îngemănate Cine poate a-mi răspunde la activa întrebare: Ochiul magic al iubirii până unde pleoapa bate? Referință Bibliografică: Verde
VERDE CRUD de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364458_a_365787]
-
îi zise bunica la despărțire. «Ce uși, bunica dragă? Doar n-o să mă fac portar la terminarea liceului?». «Pe unde vei merge, baga de seamă să-ți închizi mai întâi ușile urechilor tale. Să le închizi față de toate șoaptele și ispitele diavolului. Să-ți închizi apoi ușile ochilor tăi. Să nu citești cărți rele, pline de otravă și să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliștea ochilor. Să-ți închizi apoi ușa gurii tale, ascultând de
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
mele și ușa de îngrădire buzelor mele!', gândindu-te neîncetat la cuvintele Mântuitorului, ‘ca pentru orice cuvânt nefolositor omul va da seama în ziua judecatii'. Și mai presus de toate, dragul meu, să-ți închizi ușa inimii tale față de toate ispitele cele rele. Să o lași deschisă numai pentru Domnul. Așa făcând, bine vei umbla în viață.» Experiența religioasă a celor care ne sunt părinți și bunici reprezintă o moștenire de care ar trebui să învățăm să profităm!” Despre dărnicie De
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
a spus: - De azi încolo, eu sunt corbul lui Dumnezeu pentru voi.” Cele zece porunci Dorința lui Petru Lascău de a ne învăța râvnă pentru credința, astfel încât să atingem perfecțiunea cerută de Hristos, este evidentă. Chiar dacă pe calea vieții vin ispite, având Biblia că far și implicit, cele zece porunci, vom reuși să evităm orice tentație și să mergem mai departe, în siguranță. “În unul din romanele sale, Sara Orne Jewett povestește că pe drumul spre casa unui căpitan de vas
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]
-
fie frică, căci așa cum spunea ilustrul filosof francez VOLTAIRE; Bătrânețea este un far la care ajung doar cei puternici'', iar ilustrul nostru compatriot filosoful Emil CIORAN spunea că; Rolul nostru este de a întoarce viața pe toate părțile, inspirand o ispită veșnica de a exista''. Așa cum ai luptat până acum , luptă în continuare, căci lupta cu viața trebuie dusă până la epuizarea totală, pentru a demonstra lumii că ai fost o ființă puternică. Motivul luptei tale sunt cele doua mlădițe, ce trebuie
SCRISOARE CĂTRE ADELA-ADRIANA MOSCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364457_a_365786]
-
să “elibereaze cuvintele din posesia fermă a definiției” lor (Eli Khamarov, despre poetul universal). El e alt gen de soldat al stihurilor, opus celui care hrănește iluzia că poartă în raniță bastonul de mareșal. Nici n-ar avea timp pentru ispite mărețe, căci generația de poeți căreia i-ar fi putut aparține a luat startul de mult, în anii ’80 ai secolului trecut. Poetul Valeriu Rață e excepția, el este nonconformistul care, iată, nu și-a conectat fluxul biografic la contingentul
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Poemele lui V. Rață sunt canonice, respectă normele ce țin de construcția discursului epico-liric cu rimă și ritm. Adică V. Rață este un discipol al clasicilor, ceea ce arar se întâmplă cu poeții prezentului. Face excepție accidental, spre exemplu, doar atunci când ispita unei zile de iarnă îi dă ghes să treacă hotarul cutumei: “Ninge.../ Ne cuprinde/ feeria/ steluțelor zglobii/ care se zbenguie/ în jurul nostru/ făcându-ne o favoare/ uluitoare,/ fără nicio trucare./ Noi/ le aplaudăm/ în doi.” (“Ninge”); sau, pentru a formula
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
uită lung la mine Cain, el plânge ori își tăinuiește gândul? „O, Doamne, nu mă pune la-ncercare, dă-mi-l pe Cain înapoi, ca-n vremurile bune”. Privește Cain și se roagă-ncet cu mine.. Odiseu a trecut pe lângă ispita sirenelor, era un înțelept, iar sirenele sunt tot frumoase și singure, adică visele noastre cu care adormim, ne trezim sau nu ne mai trezim. Einstein spunea că fără vise nu se poate trăi. Era violonistul ascuns în el, în acel
TOATĂ LUMEA SUFERĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364483_a_365812]
-
Cartea Românească, 1943, 196 pag., 5 lei; 44. Brown, S., Dulce mânie, București, Editura Litera Internațional, 2011, 288 pag., 7 lei; 45. Brown, S., Furtună în paradis, București, Editura Litera Internațional, 2011, 192 pag., 6 lei; 46. Brown, S., Sărutul ispitei, București, Editura Litera Internațional, 2011, 192 pag., 6 lei; 47. Brown, S., Confruntarea, București, Editura Litera Internațional, 2011, 224 pag., 7 lei; 48. Carte de rugăciuni, Siliștea-Gumești, Editura Mânăstirii Pantelimon, f.a., 304 pag., 8 lei; (17); 49. Carter, M., Un
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
dat te învârteai..eu ținându-te de mijlocel..fain..! Zâmbește Ea vieții cu seninătate, N-ar plăcea lucruri complicate, Ca gingasie-i să nu-i facă cute, Da nici toate lucrurile mărunte.. Chip luminat și atât de fraged, Este o ispita, Ea e un targhet, Ce tot te trage să o îndrăgești Toată viața, ba veșnic s-o iubești.. Începuse un vals..și valsai atâta de frumos, ba te țineai de mine, ba mă înconjurai, ba câteodată îți ghiceam mișcarea și
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
basm sunt reguli dinainte stabilite ori în viață nu sunt, ci viață este imprevizibilă. Și Dumnezeu se arătă maestru în fiecare zi, la fiecare pas din alergarea mea. Se arătă maestru pentru că îngăduie încercarea și mă ajută să ies din ispita. Este ceva fantastic cum El de fiecare dată se folosește de toate clipele pe care eu le consider grele și de neindurat ca să-mi arate că toate aceste momente au un scop foarte bine definit în umblarea mea. Și anume
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364504_a_365833]
-
afirmare a valorilor spirituale anterioare, care nu vor mai putea fi restabilite decât de martiri, afirmă Kirgegard într-o profetică anticipare a „anti-revoluționarilor” est europene din anul 1989. Utopia marxistă a creat intelectualitatea de masă. Este produsul unei tentații, a ispitei originalității sale. Ea a exclus autentica intelectualitate. Însă a exclude înseamnă, după Bergson, a înlocui. Unii au fost înlocuiți alții au cochetat cu marxismul. Prototipul intelectual compatibil cu creștinismul este intelectualul profetic având sensul biblic al cuvântului, cu două profunzimi
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
lupte încordate în vederea dobândirii asemănării cu Dumnezeu, prin har și lucrare. Viața duhovnicească, după cum o demonstrează experiența marilor Părinți duhovnicești, se desfășoară între adâncurile păcatului și piscurile virtuților. Drumul către virtute trece, obligatoriu și inevitabil, prin podoaba încercărilor duhovnicești, a ispitelor și necazurilor, a „supărărilor fără de voie”1, a „pătimirilor fără de voie”2. „Pentru aceea, ascetica ortodoxă face din răbdarea acestora o adevărată virtute - fiind socotită a șasea în lista tradițională a virtuților, și este pusă în legătură cu smerenia și iubirea, căci
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
atât celor păcătoși, pentru a-i întoarce la adevărata viață spirituală, cât și celor îmbunătățiți duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Stithatul consideră încercările ca fiind „mijlocul cel mai eficient de probare a prezenței sau a lipsei iubirii față de Creator, căci prin ele Dumnezeu urmărește să vadă aplecarea sufletului nostru, spre cine se înclină și cui se dăruiește el: Creatorului sau ispitelor lumii acesteia”6. Așadar, răbdarea duhovnicească a încercărilor ne apropie de Dumnezeu. „La început cel încercat se roagă lui Dumnezeu ca un străin, dar, pe măsura răbdării lor se apropie de Dumnezeu, devenindu-i fiu adevărat”7. Calea apropierii de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Oricât ar încerca cineva să evite și să se ferească de aceste încercări, ele sunt absolut necesare și prezente în viața aceasta. Ele constituie o încercare de fiecare zi și de fiecare ceas a iubirii noastre față de Dumnezeu. Lupta cu ispitele de voie și fără de voie face parte din iconomia divină. Întreaga viață duhovnicească este o luptă pentru dobândirea asemănării cu Dumnezeu, care ia forme variate, uneori dramatice. Viața, atât a celui drept, cât și a celui păcătos, este presărată cu
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
dobândirea vieții virtuoase întru smerită cugetare. Sfântul Isaac Sirul spune că virtutea este maica întristării iar aceasta naște smerenia, care aduce harul Sfântului Duh 34. Ele sunt un mijloc de verificare a atașamentului ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
ostenitorului față de Dumnzeu sau față de lume și ispitele ei. Celor dintâi, spune Cuviosul Nichita Stithatul, adică celor ce sporesc în dragostea față de Dumnezeu, El le dăruiește har îndoit, în timp ce pe cei robiți lumii și amăgirilor ei, Dumnezeu îi biciuește cu ispite și necazuri și mai mari, până când vor ajunge și ei, prin lacrimi, să câștige neplăcerea față de lucrurile văzute și nestatornice, îndreptându-se spre Dumnezeu, sensul și rațiunea lor supremă 35. Prin osteneli și necazuri, spune Sfântul Maxim, sufletul se curăță
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Dumnezeu. Întristarea pe care sufletul o simte în încercări este de două feluri: - în legătură cu afectele de plăcere, sau cu cele de durere, depre care am văzut că vorbește Sfântul Maxim. Cea dintâi - întristarea lumii - sau, mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
mai degrabă, după plăcerile și ispitele lumii, este o patimă aducătoare de stricăciune în suflet și în trup și izvorăște din neliniștea față de cele vremelnice, trecătoare. Cea de-a doua - întristarea după Dumnezeu - este folositoare, mântuitoare, lucrând răbdarea ostenelilor și ispitelor și ducănd sufletul către pocăință. Ea subțiază prin lacrimi iarna patimilor și norii păcatului, liniștește marea cugetării și duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sufletul ajunge să le dobândească pe acestea, durerea trupului, oricât de mare ar fi, nu mai are puterea asupra bucuriei și fericirii sufletului, procurate de roadele virtuților. Cu alte cuvinte, omul își probează valoarea și noblețea sa spirituală, tăria în ispite și încercări și nădejdea în Dumnezeu în momentele grele din viața sa, în situațiile-limită, în clipele de încercare și durere. Boala este un dialog al lacrimilor cu Părintele Ceresc, a Cărui prezență mântuitoare omul a refuzat-o în viața sa
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]