1,908 matches
-
să muște și cu spatele la cel ce mă lua drept altcineva, Arată-mi minunățiile tale! mă îmboldea el, coapsele pline de muiere, băuturi spirtoase, puterea ta necurată, știința ta mârșavă, ispitește-mă! Și eu împins de o pornire nelegiuită l-am ispitit, Cu credință am să te ispitesc! i-am vorbit tare, fără să mă întorc am simțit tresărire în spatele meu, Nu te arunca de pe această stâncă! îi spun când el se aștepta la altceva, doar jumătate de soare mai plutea deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă lua drept altcineva, Arată-mi minunățiile tale! mă îmboldea el, coapsele pline de muiere, băuturi spirtoase, puterea ta necurată, știința ta mârșavă, ispitește-mă! Și eu împins de o pornire nelegiuită l-am ispitit, Cu credință am să te ispitesc! i-am vorbit tare, fără să mă întorc am simțit tresărire în spatele meu, Nu te arunca de pe această stâncă! îi spun când el se aștepta la altceva, doar jumătate de soare mai plutea deasupra mării încinse, Și crede! Crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
meu, și marea mușca din ultimele bucăți de lumină, iar mâna lui grea se oprea pe umărul meu, Cine ești? vocea lui îndoielnică, Ispititorul! răspunsul meu venit din străfunduri mie însumi necunoscute, Și ce vrei? Ispita mea este credința, te ispitesc să crezi! În tine? Nu! Te ispitesc să crezi în Dumnezeu! Cum așa?! Se trage violent din spatele meu și eu tot nu mă întorc la el, doar vuietul de jos al mării, câte o stea licăre deasupra și două umbre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de lumină, iar mâna lui grea se oprea pe umărul meu, Cine ești? vocea lui îndoielnică, Ispititorul! răspunsul meu venit din străfunduri mie însumi necunoscute, Și ce vrei? Ispita mea este credința, te ispitesc să crezi! În tine? Nu! Te ispitesc să crezi în Dumnezeu! Cum așa?! Se trage violent din spatele meu și eu tot nu mă întorc la el, doar vuietul de jos al mării, câte o stea licăre deasupra și două umbre care se luptă, Te ispitesc să crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Nu! Te ispitesc să crezi în Dumnezeu! Cum așa?! Se trage violent din spatele meu și eu tot nu mă întorc la el, doar vuietul de jos al mării, câte o stea licăre deasupra și două umbre care se luptă, Te ispitesc să crezi că nu-ți dai drumul de pe stânci fiindcă te ispitesc eu! Și sare la grumazul meu, o clipă vreau să-mi părăsesc rolul și să mă lupt bărbătește cu el, dar adevăratul bărbat domină cu spiritul nu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
din spatele meu și eu tot nu mă întorc la el, doar vuietul de jos al mării, câte o stea licăre deasupra și două umbre care se luptă, Te ispitesc să crezi că nu-ți dai drumul de pe stânci fiindcă te ispitesc eu! Și sare la grumazul meu, o clipă vreau să-mi părăsesc rolul și să mă lupt bărbătește cu el, dar adevăratul bărbat domină cu spiritul nu cu brațele, din forța mâinilor lui îmi dau seama că e un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și să mă lupt bărbătește cu el, dar adevăratul bărbat domină cu spiritul nu cu brațele, din forța mâinilor lui îmi dau seama că e un bărbat încă tânăr, și supus pasiunilor, Omoară-mă! îi spun, tot spre credință te ispitesc și acum, omoară-mă și apoi îndură penitență, păcatele mari te duc spre credință! și degetele lui slăbesc strânsoarea din jurul gâtului meu, m-am ridicat simțind încă colțul de piatră ce mi-a intrat între coaste când m-a doborât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
așa că mi-am luat soția și am venit în Nord, ne-am instalat la Firenze, tocmai mi-a născut un băiat, va purta numele meu, sunt tată! Felicitați-mă, băieți! Da, Dumnezeu îmi dă ocazia să înfăptuiesc fapte bune, mă ispitește cu credință, Ha! Așa e rusul, dragii mei, mereu e împins spre acte creștinești, căci rele face prin însăși natura lui, am două alternative acum, să devin un om obișnuit, un bun cetățean și creștin, împăcat cu dumnezeu sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
sufletul să-l primească Andrea, Sunt un rus dat dracului, numai Boris vorbește, îmi miroase de la o poștă un om cu flacăra aprinsă, a ta e ascunsă încă, Theo, dar într-o zi va arde! Boris! Uiți că eu te ispitesc?! Misiunea mea e să ispitesc cu credință! Crezi în geniul tău, Theo! asta e ispita mea, te ispitesc cu geniu, vinde-mi tabloul! Bine, fie! primul meu tablou și prima mea vânzare, Vom bea pentru asta! Să nu uităm că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Sunt un rus dat dracului, numai Boris vorbește, îmi miroase de la o poștă un om cu flacăra aprinsă, a ta e ascunsă încă, Theo, dar într-o zi va arde! Boris! Uiți că eu te ispitesc?! Misiunea mea e să ispitesc cu credință! Crezi în geniul tău, Theo! asta e ispita mea, te ispitesc cu geniu, vinde-mi tabloul! Bine, fie! primul meu tablou și prima mea vânzare, Vom bea pentru asta! Să nu uităm că sunt tată! Și Boris ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
un om cu flacăra aprinsă, a ta e ascunsă încă, Theo, dar într-o zi va arde! Boris! Uiți că eu te ispitesc?! Misiunea mea e să ispitesc cu credință! Crezi în geniul tău, Theo! asta e ispita mea, te ispitesc cu geniu, vinde-mi tabloul! Bine, fie! primul meu tablou și prima mea vânzare, Vom bea pentru asta! Să nu uităm că sunt tată! Și Boris ne ia pe amândoi cu el, 3 mai, o scrisoare de la mama și două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Sabina au plecat spre Rusia, mi-au promis că la întoarcere vor trece prin România, dacă nu moare copilul Boris va fi al meu, dacă moare, mi-am amintit din nou cuvintele Natașei văzându-l pe Boris împreună cu Sabina, Te ispitesc cu geniu, mi-a mai șoptit la ureche, luându-și rămas-bun de la mine, și-n acest moment nu m-am putut opri să nu-l întreb, de ce crezi că sunt exact genul de bărbat de care s-ar îndrăgosti Natașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ochii mei mai cuprind o dată Piazza di Espagna, ca și cum răspunsul căutat s-ar afla în aer, în această lumină caldă a soarelui și sufletul meu nu l-a aflat încă, Ce zici de un Caffe Greco?! mi se adresează Andrea ispitindu-mă fără voie, zâmbesc și accept această nouă ispitire, Așteptând la masă ca Natașa să ne ia comanda, îi povestesc lui Andrea despre ispita lui Boris și când Natașa s-a oprit nerăbdătoare lângă noi l-am întrebat pe Andrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
hârtie, mă roagă el, N-am nimic împotrivă! Ești singurul subiect care mi-a desenat figuri coerente în toate momentele în care ne-am oprit pe parcursul regresiei, poate pentru că ești pictor, Încă nu sunt de-adevăratelea! Dar vei fi! Te ispitesc cu geniu! Ai încercat vreodată, sunt eu curios să aflu, să-i obligi pe subiecți să privească în viitor? Aldo se ridică de lângă mine, dă la o parte perdeaua grea de catifea dezvăluind pe fereastră înserarea de afară și-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
numai bun pentru terminarea pronaosului, dar, în loc să se bucure, ochii mei întristați cuprind cu jale întreaga întindere, cariera veche cu intrarea înfundată de tavanul de pietre căzut, satul risipit în depărtare pe dealuri, crucea de lemn vopsit a Mântuitorului, te ispitesc cu geniu, i-a spus rusul acela, Boris, lui Theo, cu bună-știință s-a lăsat ispitit, și nu ne duce pre noi în ispită, ci ne mântuiește de cel, Întors din sat, îi cer cu hotărâre părintelui Varava cheia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lumina aceea, ai venit să fii lângă mine, am venit să deschid ușa, nu să, din toamna trecută n-am mai intrat nici eu în biserică, pasul lui greșit și căderea teribilă pe pardoseala din marmură roșie, era duminică, te ispitesc cu geniu, n-ar fi trebuit să lucreze duminica spuneau călugării despre cel ispitit cu geniul ce nu ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să, din toamna trecută n-am mai intrat nici eu în biserică, pasul lui greșit și căderea teribilă pe pardoseala din marmură roșie, era duminică, te ispitesc cu geniu, n-ar fi trebuit să lucreze duminica spuneau călugării despre cel ispitit cu geniul ce nu ține seamă de orânduiala bună a lumii, ai venit să fii lângă mine, n-a dat nimeni jos schelele, totul e așa cum am lăsat noi astă-toamnă, până și ulcioarele cu vopsele întărite, pensulele nespălate, asta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să înțeleg, Daniel! De ce? De ce să picteze astfel? întrebarea lui, cu privirea aspră deasupra mea, straiele pe care le poartă, vârsta și eu cu atât mai neputincios a-l apăra pe cel absent și învinuit de vini pe care, Te ispitesc cu geniu! Neputând ține piept, cobor privirea, mă strivește și pe mine această întrebare, Nici eu nu știu, părinte, sunt neștiutor! Îmi rotesc ochii prin biserică și mă cuprinde nepotolită bucuria, zâmbesc tainic acelei imagini din sufletul meu pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cum trupul meu, ca și cum ar avea un creier numai al lui, știe exact ceea ce vrea, iar sufletul mi-e incapabil să pună în cuvinte taine la care n-are acces, Ce căutai la Paris, încă nu-i toamna aceea, Te ispitesc cu geniu, rămâi în Italia, Theo! Nu pot, Andrea, trebuie să aflu ce mă cheamă acasă! Ce? Și toate viețile mele netrăite, tot ceea ce ar fi putut să se întâmple dacă n-aș fi luat-o pe alt drum, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
oare părintele mai bine decât mă cunosc eu?! Da! M-am dus la el ca să-mi cunoască geniul, ca să-mi deschidă Cartea și să-mi citească de acolo tulburătoarele cuvinte, ești un ales! ar fi trebuit să-mi spună, Te ispitesc cu geniu! Și nici măcar nu mi-a deschis Cartea! Mi-a dat trei zile de post, de reculegere, dezbracă-ți pielea culturală! Fă-ți operație estetică! Pe prispa casei de oaspeți în noaptea de vară îmi fumez tot pachetul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
una, pierzându-le în cele din urmă șirul, când se întunecă de-a binelea intru în locuința de piatră și întins pe patul inconfortabil privesc fascinat jocul vioi al flăcărilor pe pereții diformi și-mi pare, nu, nu voi cădea ispitit în capcana lui acest și-mi pare, nu, trebuie să mă golesc de toate gândurile, de toate, să mă concentrez numai asupra flăcărilor și să nu-mi fie frică, mai ales la frică să nu mă gândesc, umbrele jucăușe de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în mantia trufașă a celui răzvrătit, să îmbrac în fața Anei fățărnicia seducătoare a imaginii artistului romantic râvnind la tronuri cerești, puah, Când am fost în pustie, să-ți începi cuvântările frumoase, rostind rar cuvintele, cu privirea ta adânc întristată, te ispitesc cu geniu! Și acum amintirea cuvintelor lui Boris mă ridică din iarba înaltă, simt în mine puteri care se dezlănțuie, cum să le fac față, desculț mă învârt prin iarba necălcată încă de picior omenesc și-o culc la pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
furia mea neputincioasă, sunt un ucigaș de inocență! Clopoțeii mov ale căror glasuri tânguitoare ar fi trebuit să le audă urechea ta surdă agonizează tăcut jur împrejurul tău, dându-ți superba lecție a umilinței, dar n-o vei învăța, te ispitesc cu geniu! Nu-i o lecție pentru tine, ci pentru cei slabi! Tu vei distruge fiecare pânză pe care n-o vei socoti demnă de a sta lângă un Dali, orgoliu, își stă bine când ești tânăr dar, Taci! Taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
suferind de lipsa unei țigări bune cu stomacul gol, cu soarele ăsta nemilos în capul tău, când jos la mănăstire ai găsi ceva bun de mâncare și mai ales drumul înapoi spre Ana, buzele ei! Mai tacă-ți gura! Mă ispitesc singur! Sau proba asta a dârzeniei e doar pentru părintele Ioan?! Să știi că n-o să-l poți duce de nas cu aerul tău suferind! S-ar putea să ai dreptate, glasul meu, nu sunt decât un om obișnuit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mă lași singur, Dar cum să plec tocmai acum când începe spectacolul?! Scutește-mă de ironiile tale! Și-apoi la ora asta oamenii dorm! Da! Oamenii! dar geniile?! Veghează! Nu-i dau nici o atenție glasului meu, îi întorc spatele, Te ispitesc cu geniu! O.K.! să vorbim! Recunosc sincer că asta mă torturează, ce mai vrei? Nu-i de ajuns s-o recunoști! Și ce-aș mai putea face?! nu mă ajuți deloc! Nu te-aș putea ajuta decât într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]