1,366 matches
-
în cetățile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi și oi, și zeciuiala din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, și au făcut mai multe grămezi. 7. Au început să facă grămezile în luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea. 8. Ezechia și căpeteniile au venit să vadă grămezile, și au binecuvîntat pe Domnul și pe poporul Său Israel. 9. Și Ezechia a întrebat pe preoți și pe Leviți de grămezile acestea. 10. Atunci, marele preot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
bine Că de doru-ți mă răpun. Nu știu cu ce rugăminte Iarăși. să mă mai apuc, 15 Nu mai am cu ce cuvinte Spre-ndurare sa te-aduc. Câte mi-au venit în minte Le-am zis și le-am isprăvit De iubirea-mi fără minte 20 Prea destule-ai auzit. Îți ajungă, contenește A mai fi-n așa păreri Și te uită creștinește La adîncile-mi dureri. * Lună, tu, luminătoare Stelelor strălucitoare Luminați mai cu tărie Scumpa mea călătorie 5 Dați
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
înmulți nespus de mult; doisprezece voievozi va naște, și voi face din el un neam mare. 21. Dar legămîntul Meu îl voi încheia cu Isaac, pe care ți-l va naște Sara la anul pe vremea aceasta." 22. Cînd a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălțat de la Avraam. 23. Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei ce se născuseră în casa lui și pe toți robii cumpărați cu bani, adică pe toți cei de parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Să nu Te mînii Doamne, dacă voi mai vorbi numai de data aceasta. Poate că se vor găsi în ea numai zece oameni buni." Și Domnul a zis: "N-o voi nimici, pentru cei zece oameni buni." 33. După ce a isprăvit de vorbit lui Avraam, Domnul a plecat. Și Avraam s-a întors la locuința lui. $19 1. Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, și Lot ședea la poarta Sodomei. Cînd i-a văzut Lot, s-a sculat, le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
un burduf de apă, pe care l-a dat Agarei și i l-a pus pe umăr; i-a dat și copilul, și i-a dat drumul. Ea a plecat, și a rătăcit prin pustia Beer-Șeba. 15. Cînd și-a isprăvit apa din burduf, a aruncat copilul sub un tufiș, 16. și s-a dus de a șezut în fața lui la o mică depărtare de el, ca la o aruncătură de arc, căci zicea ea: "Să nu văd moartea copilului!" A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a zis lui Laban: "Ce mi-ai făcut? Nu ți-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m-ai înșelat?" 26. Laban a răspuns: În locul acesta nu-i obicei să se dea cea mai tînără înaintea celei mai mari. 27. Isprăvește săptămîna cu aceasta și-ți vom da și pe cealaltă pentru slujba, pe care o vei mai face la mine alți șapte ani." 28. Iacov a făcut așa și a isprăvit săptămîna cu Lea, apoi Laban i-a dat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
dea cea mai tînără înaintea celei mai mari. 27. Isprăvește săptămîna cu aceasta și-ți vom da și pe cealaltă pentru slujba, pe care o vei mai face la mine alți șapte ani." 28. Iacov a făcut așa și a isprăvit săptămîna cu Lea, apoi Laban i-a dat de nevastă pe fiică-sa Rahela. 29. Și Laban a dat ca roabă fetei sale Rahela, pe roaba sa Bilha. 30. Iacov a intrat și la Rahela, pe care o iubea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și el a rămas singur; dacă i s-ar întîmpla vreo nenorocire în călătoria pe care o faceți, cu durere îmi veți coborî perii mei cei albi în locuința morților." $43 1. Foametea bîntuia greu în țară. 2. Cînd au isprăvit de mîncat grîul pe care-l aduseseră din Egipt, Iacov a zis fiilor săi: "Duceți-vă iarăși, și cumpărați-ne ceva merinde." 3. Iuda i-a răspuns: Omul acela ne-a spus curat: "Să nu-mi mai vedeți fața, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a ridicat ochii și, aruncînd o privire spre frate-său Beniamin, fiul mamei sale, a zis: Acesta este fratele vostru cel tînăr, despre care mi-ați vorbit?" Și a adăugat: "Dumnezeu să aibă milă de tine, fiule!" 30. Iosif a isprăvit repede, căci i se rupea inima pentru fratele său, și simțea nevoie să plîngă; a intrat degrabă într-o odaie, și a plîns acolo. 31. După ce s-a spălat pe față, a ieșit din odaie și, silindu-se să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și pe Sara, nevasta lui, acolo au îngropat pe Isaac și pe Rebeca, nevasta lui; și acolo am îngropat eu pe Lea. 32. Ogorul și peștera care se află acolo au fost cumpărate de la fiii lui Het." 33. Cînd a isprăvit Iacov de dat porunci fiilor săi, și-a tras picioarele în pat, și-a dat duhul, și a fost adăugat la poporul său. $50 1. Iosif s-a aruncat pe fața tatălui său, l-a plîns, și l-a sărutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
peșteră, ori au murit! răspunse Auta trist. - Să încercăm altfel, fu de părere al treilea străin, și-i spuse bătrânului un cuvânt necunoscut de Auta. Bătrânul îi dădu pământeanului altă pâlnie, înfiptă într-o cutie rotundă și lungă care se isprăvea cu un fel de scoică rotundă și largă. Îl învăță ce să facă cu această unealtă, și un geam fu deschis alături. Auta strigă numele lui Mai-Baka în pâlnie și își auzi însuși vocea aruncată prin geamul deschis și zguduind
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
să mă duc printre ei, dar nu mă lași tu. - Tocmai pentru că vreau să-i ajut. Ei vor câștiga mult mai mult dacă ai să-i înveți să trăiască. Atunci vor ști să lupte și fără tine. După ce ne vom isprăvi cercetările pentru care am venit și până când vom putea pleca îndărăt, vom găsi și pentru tine răgaz mai mult. M-am gândit chiar să vii cu noi, și nu numai tu. Ai putea să înveți anumite lucruri până la capăt, și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
bine să ieși afară din casă la miezul nopții dacă te auzi strigat. Sunt duhuri rele care îți pot face rău. Într-o cercetare desfășurată în anii '90 în Ieud, Maramureș, ni s-a relatat cu lux de amănunte ce isprăvi putea face Fata Pădurii. "Ea hăulea și cânta peste dealuri și peste văi. Dacă-i auzeai glasul era semn rău și trebuia să te ferești din cale. Unii feciori care au auzit-o au surzit sau au murit până la urmă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
imaginea care mima realitatea, fisuri care ne permit să scrutăm prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului. De obicei, calul este resimțit ca un animal nărăvaș și nobil. Aici Însă a rămas numai relicva animalului de povară care și-a isprăvit viața de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele și os, se odihnește acum la soare numai pielea. E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e Întinsă pielea calului, să stea la soare, și el ostenit, doar
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a enunțării (referențială și modală). Privit ca act ilocutoriu, discursul polemistului este adresat, cel mai adesea, unui "tu" absent din planul suprafeței textuale (putem vorbi de prezența unui "tu" "al auto-alocuțiunii" [Gerard Genette], spre exemplu "N-ai putere, s-a isprăvit, victoria nu va fi a ta" sau "Nu dai ca să scapi" [la Arghezi] sau a unui "tu" intertextualizat, când autorul include în text un dialog imaginar sau reproduce un dialog real), atâta timp cât persoana a doua nu apare marcată deictic în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a autorului: "Polemica e proză frumoasă și pamfletul ei operă de artă. Lucrul care poate să identifice măestria și să-i controleze substanța și ținuta modelul alături cu interpretarea e polemica penei de scris. În războiul cu pușca, materia se isprăvește și fără gloanțe în cartușieră, cu lancea pierdută și cu baioneta ruptă, soldatul pune mâna pe ce găsește și dă. În polemica vorbelor ea trebuie să fie infinită și n-ai de apărat numai opera sau persoana, ci și apocalipsa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ridicam traista și mă uitam, din prispă, încotro să apuc". Sau: "sunt incapabil să rostesc un gând dacă nu țin de vârf un băț de cerneală. Față de scriitorii care lucrează un subiect întreg întâi cu capul, și după ce l-au isprăvit mental îl aștern pe hârtie, trebuie să fie vorba de un sector de inteligență mai puțin. Mi se pare adeseori, într-adevăr, că sunt cel mai tâmpit dintre proști"180. E de semnalat că, în discursul publicistic arghezian, autocaracterizările se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
parabola persiflantă, umorul absurd sau frust, portretul ridicol sau scenariul burlesc ș.a. care, aglutinate argumentației punctuale, creează un discurs unic, atemporal prin originalitate. În acest sens, e edificatoare însăși viziunea lui Arghezi privind polemica: În războiul cu pușca, materia se isprăvește și fără gloanțe în cartușieră, cu lancea pierdută și cu baioneta ruptă, soldatul pune mâna pe ce găsește și dă. În polemica vorbelor ea trebuie să fie infinită și n-ai de apărat numai opera s-au persoana, ci și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din porunca și cu spezele lui Samuil Vulcan, „de nou a înmulțit și scris” lexiconul. La acest stadiu de elaborare a urmat contribuția, asupra căreia stăruim mai jos, a lui Petru Maior, „care însă a răposat mai înainte de ar fi isprăvit cea mai de pre urmă revizie”. Ultimele contribuții au revenit învățaților Ioan Theodorovici și Alesandru Theodori, care au isprăvit lexiconul pe care l au „adausu și îndreptatu în cele ce prin mai sus nomiții bărbați nu fură de ajuns avuțite
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
elaborare a urmat contribuția, asupra căreia stăruim mai jos, a lui Petru Maior, „care însă a răposat mai înainte de ar fi isprăvit cea mai de pre urmă revizie”. Ultimele contribuții au revenit învățaților Ioan Theodorovici și Alesandru Theodori, care au isprăvit lexiconul pe care l au „adausu și îndreptatu în cele ce prin mai sus nomiții bărbați nu fură de ajuns avuțite, începând de la litera I” (p. 5-9, unde este prefața cu titlul: „Crăiasca Tipografie din Buda. Binevoitoriului Cetitoriu sănătate!”). Astfel
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
La birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a apărut în 1957). Această monstruozitate a reprezentat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de argumente, invective sau imprecații ușor de reconstituit. De închiriat este, din acest punct de vedere o fonogramă cenzurată fără nici o pagubă pentru redarea atmosferei domestice în cele mai mici amănunte: Firește! d-ta nu te amesteci...etc... Și se isprăvește masa cu certuri și lacrimi... Fir-ar a dracului ș-afurisită de viață! etc... Aceeași damă, a treia zi de sf. Gheorghe, către Boriș, servitoarea: Oglinda din salon! ce-ai făcut? trăznit-te-ar Dumnezeu să te trăznească! lua-te-ar hengherul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zece pagini nouă, va ajunge un mare scriitor"15. Împotriva textului obez, Caragiale se exprima mult mai subtil: Scrii și scrii până ostenești, și pe urmă te oprești să te odihnești, și pe urmă iar scrii, și tot așa până isprăvești. Acuma, ce scrii asta e treaba d-tale. După părerea noastră însă, dacă scrii, fă încailea o lucrare mare și lungă tot e mai lesne decât fleacurile mici și ușoare, când ai o dată rețeta sigură. (Rețetă practică pentru a face
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-ți spun acum, înainte de a mă înfățișa dinaintea lui Dumnezeu, care poate, îmi va ierta fărădelegea! zise ea înecându-se în lacrimi... Trebuie‟ să-ț‟ spun demult...! - Lasă, lasă... acu‟ odihnești-ti, lasă... - Eu, Antoane, sânt... sânt blăs... dar, nuși isprăvi gândul și căzu ca într-un leșin. Pădurarul îngenunche la căpătâiul ei, și o mângâie pe păr, șoptindu-i... - Să trăiești și să fii sănătoasă... acu‟ lasă, Axinia. Lăcrimile îi curgeau șiroaie pe obraz. Cine ar fi recunoscut în omul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răsuflarea tot mai grea și întretăiată... În genunchi, la marginea patului, pădurarul își purta degetele peste fruntea ei scăldată în sudoare, în timp ce sub licărirea vorbelor din ochii ei, luminițele pâlpâiau tot mai slab, ca un opaiț în care s-a isprăvit seul. Era pregătirea de plecare... Lacrimiie începură să-i curgă pe obraji, singure, cu privirile când fierbinți, când rătăcitoare, ca pâlpâirile unei lumânări gata să se stingă. Și, înainte ca Anton să-și deschidă gura, ea cu un ultim efort
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]