1,937 matches
-
vorbele și cu fiecare eveniment nenorocit ce-l auzea o mângâia, o săruta, parcă să-i aline suferința. — Ce femeie rea! Cum a putut să se poarte cu tine în falul acesta? A strâns-o la pieptul lui când auzise isprăvile Floricăi, mama vitregă a Teofanei. Și tu atât de mică ai fugit de-acasă? — Mă simțeam singură printre ai mei, fără mamă. Nu mai plânge, draga mea, îi sărută obrajii scăldați în lacrimi. Așa m-au găsit țiganii, m-au
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ha, ha, ha!) "La Hortensia ". Obișnuiții locului, îl re-botezaseră, însă, infinit mai realiști, " La Mizerabilii "! Aceasta, bineînțeles, fără nicio aluzie la vreun deficit de igienă corpoporală, raportat la persoanele proprietarilor, Mariusache și soția sa Liliana, alias Gladiatoarea, oameni altminteri de ispravă și unanim respectați, în mediul lor. Observând, într-un sfârșit, apariția noctambulilor musafiri, stăpânul birtului, un roșcovan ca la vreo patruzeci și... de ani, burtos și jovial, în maieu alb de culturist, în șort și în espadrile, se ridică greoi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
oprea avântul. Răspunse oftând că nu-i place jocul și primi în schimb să-i mai aducă o măsură. Asigurîndu-se astfel din partea jandarmului, Busuioc trecu iar la masa oamenilor: ― Văd că bateți apa-n piuă și n-ajungeți la nici o ispravă, iar Marin colea se vaită și nu-i dă prin mintea lui cea de pasăre că omul harnic nu se bocește ca muierea, ci se apucă de muncă și... Marin Stan îl întrerupse mînios: ― Apoi tălică-ți vine ușor să dojenești
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
multe ori. Când află că boierul bătrân s-a dus la București, desigur pentru moșia cucoanei, a chemat pe Luca Talabă și s-au înțeles să plece și oamenii să mai stăruiască la cucoană, iar dacă n-or face nici o ispravă cu dânsa, să se plângă celor mai mari, că doar și prin alte părți au fost înlesniți țăranii să cumpere moșii și să le împartă între ei, ba chiar odată, pe când era Luca primar, a venit și un ordin de la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
imediate. Dacă stau mai îndelung, arendașul se îngrijește să trimită de la Gliganu completările necesare. În toată hărăbaia de curte locuia numai Dumitru Ciulici cu familia, adică nevasta și patru copii. Arendașul l-a moștenit și-l păstrează, fiindcă e de ispravă. Muierea lui Dumitru a fost bucătăreasă la Pitești și deci știe să gătească perfect pentru boieri, iar fata cea mai mare, Ileana, s-a învățat a face serviciul în casă ca o jupâneasă de la oraș. Pentru alte nevoi, Dumitru s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nimeri. ― Eu în treburi d-astea nu m-am amestecat, moș Lupule, drept îți spun, și nici nu mi-au plăcut!... Acu oamenii tot vin să mă ispitească, ba unul, ba altul, să nu ne lăsăm și, dacă am început isprava, s-o și isprăvim... "Bine, bine, zic, am început-o, dar voi ați cîrmit-o astfel!" , Apoi am cîrmit-o, zic dânșii, pentru că a venit dreptatea noastră și, după dreptate, ale noastre trebuie să fie toate moșiile..." Eu văd bine că nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de soarta bătrânului. Oprindu-se în fața Teatrului Național, pe trotuar, Grigore Iuga își consultă ceasornicul și șopti cu o tristețe amară în glas: ― Douăsprezece și jumătate... Doamne, Doamne, ce-o fi acuma la Amara? 6 Până la amiază toată Amara știa isprăvile celor ce plecaseră de dimineață la Lespezi și la Gliganu. Firește, trecând din gură-n gură, întîmplările se umflau. Astfel se povestea că au fost jugăniți amândoi grecii, și bătrânul, și feciorul, că pe grecoaică a omorît-o cu securea un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trebuit să se certe vreun ceas cu Didina, de era gata-gata s-o bată dacă nu sărea caporalul. Pe urmă a aflat despre plecarea grupului de țărani spre Lespezi, desigur nu cu gânduri pașnice. Pe urmă au venit veștile despre isprăvile oamenilor. Și în sfârșit Lazăr Odudie, vătășelul arendașului Cosma, adineaori, speriat, că o seamă de oameni dau mereu târcoale conacului și că i-e frică să nu-i puie foc. Între timp, după ce a isprăvit cearta cu nevastă-sa, a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mult. 8 Logofătul Bumbu ținea în curent pe bătrânul Iuga cu cele ce se petreceau în sat, cum îi poruncise. De azi-dimineață, de când a aflat despre Ruginoasa, boierul l-a chemat de câteva ori, luîndu-i cu aceeași întrebare: ― Ei, ce ispravă au mai făcut oamenii noștri? Bumbu i-a ascuns numai uciderea Nadinei, de teamă să nu se încăpățîneze și să plece la Lespezi să se convingă. Când l-a întrebat de soarta cuconiței, a răspuns că n-a auzit nimic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a făcut de amiazi! ― Ei, o fi având și el ale lui, ca orice om... Dar când a început Petrică o treabă, n-o lasă neisprăvită! Că și tatăl său, fie iertat, a fost om de frunte și de ispravă! Tocmai în clipa aceea pică și Petre împreună cu Nicolae Dragoș. Petre s-a certat rău cu maică-sa, care n-a vrut să-l lase să mai iasă din casă și plângea și se jeluia că are să se nenorocească. Barem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
astfel de întrebare fundamentală, cu insinuarea „dumneavoastră, ca sociolog...” - adică eu ar trebui să am răspunsul gata făcut la aceste dileme ale neamului. Nu-l aveam... M-am tot gîndit și acum cred că am găsit răspunsul : românu-i om de ispravă ! Isprava, asta este ceea ce îl caracterizează pe român, asta e valoarea lui perenă, pe ispravă se construiește caracterul său uneori neisprăvit. În acest cuvînt se ascunde secretul ființei sale greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de întrebare fundamentală, cu insinuarea „dumneavoastră, ca sociolog...” - adică eu ar trebui să am răspunsul gata făcut la aceste dileme ale neamului. Nu-l aveam... M-am tot gîndit și acum cred că am găsit răspunsul : românu-i om de ispravă ! Isprava, asta este ceea ce îl caracterizează pe român, asta e valoarea lui perenă, pe ispravă se construiește caracterul său uneori neisprăvit. În acest cuvînt se ascunde secretul ființei sale greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se referă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
răspunsul gata făcut la aceste dileme ale neamului. Nu-l aveam... M-am tot gîndit și acum cred că am găsit răspunsul : românu-i om de ispravă ! Isprava, asta este ceea ce îl caracterizează pe român, asta e valoarea lui perenă, pe ispravă se construiește caracterul său uneori neisprăvit. În acest cuvînt se ascunde secretul ființei sale greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se referă ea, de fapt ? Păi, dacă stăm se ne gîndim puțintel, isprava este o așezare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
românu-i om de ispravă ! Isprava, asta este ceea ce îl caracterizează pe român, asta e valoarea lui perenă, pe ispravă se construiește caracterul său uneori neisprăvit. În acest cuvînt se ascunde secretul ființei sale greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se referă ea, de fapt ? Păi, dacă stăm se ne gîndim puțintel, isprava este o așezare piezișă a faptei în timp și spațiu. Adică ispravnicul, ca să spun așa, își face isprava sa cînd îi vine și unde îi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
lui perenă, pe ispravă se construiește caracterul său uneori neisprăvit. În acest cuvînt se ascunde secretul ființei sale greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se referă ea, de fapt ? Păi, dacă stăm se ne gîndim puțintel, isprava este o așezare piezișă a faptei în timp și spațiu. Adică ispravnicul, ca să spun așa, își face isprava sa cînd îi vine și unde îi vine. Ea nu este rodul unei planificări în timp și/sau al unei ordonări în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
greu de pătruns. Dar ce este această „ispravă”, la ce se referă ea, de fapt ? Păi, dacă stăm se ne gîndim puțintel, isprava este o așezare piezișă a faptei în timp și spațiu. Adică ispravnicul, ca să spun așa, își face isprava sa cînd îi vine și unde îi vine. Ea nu este rodul unei planificări în timp și/sau al unei ordonări în spațiu, nu face parte dintr-o strategie pe termen lung sau dintr-o coordonare a numeroase persoane și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
strategie pe termen lung sau dintr-o coordonare a numeroase persoane și interese. Ea este mai degrabă pohta ce-a pohtit-o unul sau altul, la un moment dat sau altul, decît rodul unei voințe comune și înde lung chibzuite. Isprava este o inițiativă indivi duală și de moment, care, uneori, se poate întîlni cu alte inițiative individuale și de moment. Dar asta mai mult pentru că așa a fost să fie. Cîteodată ea este atunci cînd nimeni nu mai credea că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
poate să fie. „La Dumnezeu și la români totul e posibil”, zice o vorbă culeasă de Zane printre miile de proverbe și zicători ale neamului. „Românii pot mai ales atunci cînd nu se mai poate”, explică Mircea Vulcănescu. De aceea, isprava este totdeauna surprinzătoare, ea îi ia pe toți prin surprindere, căci nu se așteptau ca X să facă așa ceva taman aici și acum - sau să-i reușească. Drept care se și miră toți și îl admiră : iată ce ispravă a mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
De aceea, isprava este totdeauna surprinzătoare, ea îi ia pe toți prin surprindere, căci nu se așteptau ca X să facă așa ceva taman aici și acum - sau să-i reușească. Drept care se și miră toți și îl admiră : iată ce ispravă a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
îi ia pe toți prin surprindere, căci nu se așteptau ca X să facă așa ceva taman aici și acum - sau să-i reușească. Drept care se și miră toți și îl admiră : iată ce ispravă a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și acum - sau să-i reușească. Drept care se și miră toți și îl admiră : iată ce ispravă a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om fain sau băiat de băiat, de aceea o ispravă tăinuită, neștiută de gura lumii, este o ispravă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
-i reușească. Drept care se și miră toți și îl admiră : iată ce ispravă a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om fain sau băiat de băiat, de aceea o ispravă tăinuită, neștiută de gura lumii, este o ispravă tristă, adică o povară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
iată ce ispravă a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om fain sau băiat de băiat, de aceea o ispravă tăinuită, neștiută de gura lumii, este o ispravă tristă, adică o povară pe sufletul său. Ei, dar uneori nu iese, și atunci
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a mai făcut și românu’ ăsta ! Isprava nu este deci niciodată cu totul gratuită, ea trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om fain sau băiat de băiat, de aceea o ispravă tăinuită, neștiută de gura lumii, este o ispravă tristă, adică o povară pe sufletul său. Ei, dar uneori nu iese, și atunci isprava rămîne neisprăvită
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
trebuie să fie admirată, altminteri nu este o ispravă adevărată. Privind o ispravă, aflînd-o, discutînd-o, trebuie să poți spune : ce om de ispravă ! Românu’ de ispravă ține la imaginea sa de om fain sau băiat de băiat, de aceea o ispravă tăinuită, neștiută de gura lumii, este o ispravă tristă, adică o povară pe sufletul său. Ei, dar uneori nu iese, și atunci isprava rămîne neisprăvită. Nu-i însă chiar așa de grav, de vreme ce mai nimeni nu se aștepta la cine știe ce
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]