3,582 matches
-
-l avansează, apar la polii opuși ai unei axe. Conformismul este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară obediența și a unuia ce măsoară respectul pentru alte persoane. Independența este un indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară independența și a unuia ce măsoară creativitatea. Aici am optat pentru o variantă mai complexă, după modelul utilizat și de Arts et al. (2003:53). Indicele este tot de tip aditiv, itemii care se referă la suportul pentru
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
indice aditiv construit pe baza unui item ce măsoară independența și a unuia ce măsoară creativitatea. Aici am optat pentru o variantă mai complexă, după modelul utilizat și de Arts et al. (2003:53). Indicele este tot de tip aditiv, itemii care se referă la suportul pentru autoritate și anume hărnicie, cumpătare, credință și obediență, sunt adunați, iar cei care se referă la suportul pentru autonomie, și anume independență, sentiment de responsabilitate, perseverență și imaginație, au fost scăzuți. Celelalte valori incluse
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspunsurilor la 21 de întrebări. Indicii care desemnează cele zece valori fundamentale sunt construiți fiecare pe baza a câte doi indicatori individuali, exceptând universalismul, care e construit pe baza a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a trei indicatori. Chestionarul WVS/EVS din 2005 include doar 10 itemi (din cei 21), câte unul corespunzător fiecărei valori. În continuare vom încerca așadar să surprindem pe aceeași axă teoretică tradiționalism (conservatorism) deschidere la schimbare intensitatea identificărilor valorice, cu ajutorul itemilor tip Schwartz de care dispunem. Conform lui Schwartz (2006), pe această axă autonomia și stimularea (adică deschiderea la schimbare) sunt opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
opuse tradiției, conformității și securității (tradiționalismului). Această asumpție teoretică a segregării între cei doi poli este confirmată și pe datele noastre prin analiză cluster 19 (Figura 10). Figura 10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o idee despre polul care prevalează, polul cel mai "puternic", este determinată practic pe baza valorile mediilor fiecărui item (Figura 11): cu cât media e mai mică (conform scalei vezi Anexa
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
10. Gruparea valorilor pe axa tradiționalism-deschidere la schimbare în 2005 pe baza itemilor Schwartz Ierarhia identificărilor valorice, care ne dă de fapt o idee despre polul care prevalează, polul cel mai "puternic", este determinată practic pe baza valorile mediilor fiecărui item (Figura 11): cu cât media e mai mică (conform scalei vezi Anexa III), cu atât identificarea cu acea valoare e mai intensă. Figura 11. Ierarhia identificărilor valorice (cu itemii Schwartz) Notă: Fiecare dintre cele 5 dimensiuni poate varia de la un
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cel mai "puternic", este determinată practic pe baza valorile mediilor fiecărui item (Figura 11): cu cât media e mai mică (conform scalei vezi Anexa III), cu atât identificarea cu acea valoare e mai intensă. Figura 11. Ierarhia identificărilor valorice (cu itemii Schwartz) Notă: Fiecare dintre cele 5 dimensiuni poate varia de la un minim teoretic de 6 la un maxim de 1. Observăm că, deși diferențele nu sunt întotdeauna semnificative statistic 20, există tendința ca acele trei valori asimilate dimensiunii de tip
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pentru autoritate sunt semnificativ mai ridicate, în vreme ce suportul pentru modelul unei societăți neegalitare, pentru modelul familiei alternative și permisivitate sunt semnificativ mai scăzute). Practic, rezultatul poate fi pus în paralel cu ceea ce ne indică ierarhia valorilor construită mai sus, în funcție de itemii din modelul Schwartz. Dacă analiza pe itemii tip Schwartz ne indică faptul că valorile tradiționale se află în 2005 în partea superioară a "piramidei" identificărilor, Tabelul 8 ne arată că tinerii din 2005 se identifică mai mult decât în 1993
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suportul pentru modelul unei societăți neegalitare, pentru modelul familiei alternative și permisivitate sunt semnificativ mai scăzute). Practic, rezultatul poate fi pus în paralel cu ceea ce ne indică ierarhia valorilor construită mai sus, în funcție de itemii din modelul Schwartz. Dacă analiza pe itemii tip Schwartz ne indică faptul că valorile tradiționale se află în 2005 în partea superioară a "piramidei" identificărilor, Tabelul 8 ne arată că tinerii din 2005 se identifică mai mult decât în 1993 sau 1999 cu valori de tip tradițional
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitate, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa valori de tip tradițional. Cu alte cuvinte, am observat că tinerii se identifică în general mai degrabă cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
suportul pentru modelele alternative de familie, echitatea, permisivitatea, modelul de societate liberal, iar cele din al doilea sunt: religiozitatea, ideea de autoritate, intoleranța, suportul pentru inegalitatea de gen. Analiza de tip sincronic în care am realizat o ierarhie pe baza itemilor construiți pe modelul lui Schwartz a relevat totodată că în anul 2005 în vârful preferințelor tinerilor au tendința de a se situa valori de tip conservator. Cu alte cuvinte, am observat că tinerii se identifică în general mai degrabă cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,771 Corelația* cu Indicele** Etos creștin 0,984 0,987 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p = 0,000. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei patru itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Pas 3. Calculul indicelui care surprinde importanța atribuită Bisericii datorită explicațiilor "universale
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
0,673 Corelația* cu Indicele** Religie importantă 0,947 0,968 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p = 0,000. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei patru itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind Da / Nu). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Pas 4. Calculul indicelui Religiozitate Variabile Comunalități Saturații 1993 1999 2005 1993
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
803 0, 771 Corelația* cu Indicele** Permisivitate 0,990 0,989 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p ≤ 0,01. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Răspunsurile la itemii utilizați sunt măsurate pe o scală de la 1 la 10: unde 1 înseamnă că nu sunt justificate deloc, iar 10 înseamnă că sunt total justificate. În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
659 0,644 Corelația* cu Indicele** intoleranță 0,984 0,983 1,000 Notă: * Toate corelațiile sunt semnificative pentru p ≤ 0,01. ** Indicele e calculat pe baza saturațiilor factorului în 2005. Metoda de extracție folosită: Principal Axis Factoring. Cei trei itemi analizați sunt dihotomici (răspunsurile posibile fiind Menționat / Nemenționat). În toate cazurile, refuzurile de răspuns (Nu răspund) și indecizia (Nu știu) au fost tratate ca "valori lipsă" (missing values). Denumirea indicelui este dată de faptul că majoritatea tinerilor (așa cum se observă
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vă nuanța cât mai bine răspunsul: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Diferențele între venituri ar trebui să fie mai mici Diferențele între venituri ar trebui să fie mai mari, pentru a încuraja efortul individual B. Itemii din scala lui S. Schwartz Subiecții au fost rugați să răspundă la următorul set de întrebări: În ce măsură dumneavoastră semănați cu o persoană pentru care este important / sunt importante ... Indicatorul folosit în text / analize tradiția; să respecte obiceiurile transmise în familie
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
succes; ceilalți să îi recunoască realizările. autorealizare să aibă grijă de mediul înconjurător; să protejeze natura. universalism Răspunsurile posibile sunt ierarhizate pe o scală de la 1 la 6, în care 1 înseamnă în totalitate, iar 6 înseamnă deloc. Primii 5 itemi sunt cei folosiți de noi în analize. Fiecare item determină măsura identificării subiecților cu o persoană imaginară. LISTA ACRONIMELOR ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANRCTI Autoritatea Națională pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației BOP Barometru/e
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
conversion. 11 Eng.: value creation. 12 Eng.: value connection. 13 Subeșantioanele de tineri luate în considerare, corespunzător intervalului de vârstă 18-35 de ani, includ 399 de subiecți în 1993, 369 în 1999, respectiv 486 în 2005. 14 Adică pe baza itemilor care pot fi regăsiți în toate cele trei chestionare și baze de date EVS/WVS, 1993, 1999, 2005. 15 "Acestui tip de individualism precizează autorii nu îi lipsește spiritul comunitar și angajarea socială și nu trebuie interpretat în termeni de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
47 de DGASPC-uri la nivelul României, existența bisericii/capelei/locului de rugăciune în cadrul instituțiilor de ocrotire a minorilor a fost confirmată în 16 județe (sigur, considerând și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
fost confirmată în 16 județe (sigur, considerând și cele 6 sectoare ale Bucureștiului) însemnând, ca procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 9 arată în felul următor: Graficul 9. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
procent, valoarea de 34%. La itemul "beneficiarii merg la biserica din apropiere" în privința slujbelor religioase, confirmarea vine de la toate celelalte instituții rămase prin scăderea de la itemul 1, adică 31 de DGASPC-uri, având o valoare de 66%. Referitor la ultimul item, "nicio legătură", valoarea este 0. Pentru a valida științific Ipoteza 2, Graficul 9 arată în felul următor: Graficul 9. Validarea Ipotezei 2 Putem observa că 34% din DGASPC au asemenea spații de practicare a actului religios creștin pentru beneficiarii instituționalizați
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate, de crez interior în valorile creștine. Chestionarul aplicat conține trei probe specifice, după cum urmează: Scala de evaluare a implicării comunitare nonformale, realizată sui-generis, alcătuită din 5 itemi, pe o scală de la 0 ("deloc") la 5 ("în foarte mare măsură") care descriu diverse acțiuni care au în vedere implicarea subiectului într-o serie de sarcini care nu implică cerințele explicite din fișa postului, evidențiind disponibilitatea acestuia pentru ajutorarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
foarte puternic" (7) și prezintă o consistență internă foarte ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ridicată, indicele alpha Cronbach fiind (0.91) pentru scala globală, precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul rând, cu cei mai apropiați, adică membri familiei, prietenii
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
precum și (0.89) pentru subscala Familie, (0.89) pentru subscala Prieteni și (0.87) pentru subscala Persoane importante. Subscala Familie cuprinde itemii 3, 4, 8 și 11, subscala Prieteni cuprinde itemii 6, 7, 9, 12, iar subscala Persoane importante cuprinde itemii 1, 2, 5, 10. În privința orientării religioase, în cercetare ne este destul de important relația și relaționarea subiecților studiului nostru, în primul rând, cu cei mai apropiați, adică membri familiei, prietenii și persoanele importante. Angajamentul de implicare la nivel comunitar cu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]