72,571 matches
-
două lucruri mi-ar reține atenția: definitio brevis et vera virtutis, ordo est amoris (De civitate Dei, XV, 22); virtus nihil aliud est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și adevărată a virtuții este ordinea iubirii; virtutea nu este altceva decât cea mai înaltă dragoste de și către Dumnezeu. Augustin deosebește între virtuți teologale (credința, speranța și iubirea) și virtuți cardinale (prudența, cumpătarea, dreptatea, tăria). Importanța primelor trei se vede și din faptul că una dintre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
est quam summa caritas Dei (De moribus Ecclesiae, I, 14). Definiția scurtă și adevărată a virtuții este ordinea iubirii; virtutea nu este altceva decât cea mai înaltă dragoste de și către Dumnezeu. Augustin deosebește între virtuți teologale (credința, speranța și iubirea) și virtuți cardinale (prudența, cumpătarea, dreptatea, tăria). Importanța primelor trei se vede și din faptul că una dintre lucrările lui Augustin este intitulată Enchiridion de fide, spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
primelor trei se vede și din faptul că una dintre lucrările lui Augustin este intitulată Enchiridion de fide, spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste trei virtuți o aflăm în Enchiridion, 8: „nici iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
una dintre lucrările lui Augustin este intitulată Enchiridion de fide, spe et caritate ad Laurentium. Caritas este esența a toată moralitatea. Legătura dintre aceste trei virtuți o aflăm în Enchiridion, 8: „nici iubire fără speranță nu este, nici speranță fără iubire, nici ambele fără credință” (proinde nec amor sine spe est, nec sine amore spes, nec utrumque sine fide). Deviza lui Augustin era: diligete homines, interficite errores („iubiți și prețuiți oamenii, nimiciți erorile, rătăcirile”). Problema este, prin urmare, aceea a modului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe cel care dă cu voie bună” - 2 Corinteni 9, 7 - unusquisque prout destinavit corde suo non ex tristitia aut ex necessitate hilarem enim datorem diligit Deus. Câteva explicații augustiniene: cateheza va cuprinde o narratio plena și scopul povestirii este iubirea lui Dumnezeu. Nu trebuie să ne pierdem în dezvoltarea cauzelor și nu e recomandat apelul la termeni abstracți, obositori. Acest mod de catehizare este potrivit pentru rudes. În alt mod trebuie să fie catehizați cei inițiați: discret, pentru că ei cunosc
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Pliniu cel Tânăr reia ideea în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în Epistulae, VII, 9, 15: Aiunt multum legendum esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
esse, non multa - „se zice că trebuie să citești mult, nu multe”. Augustin nu pare să fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fi cunoscut pe unul sau pe celălalt; b) scopul suprem este iubirea pentru că istoria descoperirii este iubirea lui Dumnezeu, iar istoria mântuirii este istoria iubirii lui Dumnezeu; c) învață individual, și locul acestui imperativ îl aflăm în aceea că dacă iubirea este aceeași pentru toți, leacul nu mai e la fel pentru fiecare. Orice cateheză (și care nu este nimic altceva decât o interpretare graduală) presupune trei feluri de vorbire, cărora li se potrivesc trei feluri de ascultare. Vorbirile sunt: docere
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pătrundă armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai mult, ce respinge Augustin din cultura tradițională? Respinge cultura literară pe motiv că era singura, pe vremea lui, care avea importanță practică
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
asemenea distincție. Catecumenul are a deveni tocmai întrucât nu a fost. De aici și grija lui Augustin de a nu dezamăgi pe cei care bat la porțile lui, ale catecumenatului. Așa se explică și abundența amănuntelor din De catechizandis rudibus. „Iubirea trebuie clădită pornind de la însăși asprimea lui Dumnezeu, prin care inimile muritorilor sunt făcute să tremure de o spaimă extrem de benefică, astfel încât omul care se bucură că e iubit de cel care se teme să îndrăznească să-l iubească la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Contra Iulianum al lui Augustin, redactat în 421, deși se înscrie, așa cum o arată titlul, în genul polemic, scopul său nu este cel cunoscut îndeobște - anume de a-l învinge pe ereziarhul Iulian de Aeclanum, ci, în virtutea idealului creștin de iubire și milă față de aproape, de a-l convinge să renunțe la concepția sa și să îmbrățișeze doctrina adevărată (Vt te salubriter veritas vincat (Contra Iulianun, III, 21, 42): le Contra Iulianum, une oeuvre polémique à caractère protreptique, p. 181-187). Volumul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ascund tot, un univers înfricoșător prin inadecvarea lui la orice fel de nevoie omenească. Un vis urât, cu toate că e atât de frumos colorat, începe să se desfășoare pe scenă: oamenii vorbesc fără să se înțeleagă, tandrețea e înlocuită de violență, iubirea e un raport de forță, e o lume aidoma celei reale, dar din ea a dispărut cu totul dinamica sentimentelor. Tatăl Dorei e un neputincios răsfățat, mama ei are forța impulsurilor necontrolate, un cuplu dotat cu autoritate de societatea tradițională
Nota de plată by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13069_a_14394]
-
din mocirla în care fără doar și poate ai să cazi fie că vei ajunge jucăria gustului pervertit al vreunor aristocrați, fie că vei ajunge bucătăreasa, concubina și mama copiilor vreunui burghez pântecos și împuțit” (p. 124). Speranța reciprocității în iubirea sa „uriașă și tumultuoasă” îl împinge spre gestul retoric, de mare efect, de a-și relativiza orgoliul, de a-și depune geniul la picioarele iubitei, ca un poet trubadur din alt veac, nu lipsit de un umor ciudat, suspect de
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
poezia lucrurilor” pe care urma să o scrie (p. 145). O posibilă salvare în vis este premonitorie pentru cel care avea să devină cel mai important poet oniric. Se manifestă ebuliția imaginarului derutat, setos de literatură, dar încă neexperimentat. „Iadul iubirii”, neliniștile, durerea și suferința stimulează senzualitatea, dezamăgirea face să se prăbușească lumile, iar viziunile să devină sumbre: „Am visat un cer de culoarea ametistului. Și în fiecare colț al lui câte o lume lunguiață și verde. Și de la un capăt
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
foarte departe de Piazza San Pietro același volum reușește să adune consensul și solidaritatea aproape unanime a lumii literare, atunci când în 1952 i se atribuie Premiul Strega. Dragostea romancierului pentru orașul său natal și pentru oamenii lui are ceva din iubirea pentru femeile care i-au întretăiat calea și cărora, într-un fel sau altul, le-a însemnat destinul. Este o iubire alcătuită din curiozitate emoționată și din cinism critic, din îngăduință și spirit polemic, din maximă înțelegere și dispreț. Este
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
1952 i se atribuie Premiul Strega. Dragostea romancierului pentru orașul său natal și pentru oamenii lui are ceva din iubirea pentru femeile care i-au întretăiat calea și cărora, într-un fel sau altul, le-a însemnat destinul. Este o iubire alcătuită din curiozitate emoționată și din cinism critic, din îngăduință și spirit polemic, din maximă înțelegere și dispreț. Este un sentiment chinuit, dar care nu lasă niciodată loc indiferenței. Iar cât privește obiectul iubirii, la fel ca celelalte femei din
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
le-a însemnat destinul. Este o iubire alcătuită din curiozitate emoționată și din cinism critic, din îngăduință și spirit polemic, din maximă înțelegere și dispreț. Este un sentiment chinuit, dar care nu lasă niciodată loc indiferenței. Iar cât privește obiectul iubirii, la fel ca celelalte femei din viața prozatorului, Roma suferă o modificare după ciocnirea cu Moravia: se privește în oglinda fermecată ținută de mâna care scrie, se cunoaște mai bine și învață să conviețuiască cu această imagine care nu este
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
darnic, Ca prunci, femei, averi, ca slugi și plug! Îl blestem pe Mamona, cînd spre faptă Ne-ndeamnă cu comori de vrem, Și cînd el perna ne-o îndreaptă, Făcînd din lene țel suprem! În struguri blestem eu licoarea! Harul iubirii de nespus! Speranța! Și credința! Iar răbdarea O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se uită îndărăt, se zărește Faust, întins pe un pat străvechi.) Să zaci
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se uită îndărăt, se zărește Faust, întins pe un pat străvechi.) Să zaci, nefericitule, aici, Legat cu noduri strînse de iubire! Paralizîndu-te Elena, nici Nu-i prea ușor să-ți vii în fire. (Privind în jur.) Mă uit în sus, aici, de-o parte, E totul neschimbat și neatins; Împestrițate geamuri par că-s moarte, Doar pînza de păianjen s-a
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
-n fast cu ele. (Extaziat.) Doamnă-a lumii,-n gînd te port! Lasă-mă, ca-n templu, În albastru-ntinsul cort Taina să-ți contemplu. Tot ce-n bărbătescu-mi piept Grav și tandru-mi cîntă, Să te-ntîmpine de drept Cu iubire sfîntă. De ne-nvins sîntem, cînd tu Poruncești măreață; Brusc ne-alini ardoarea cu Harul tău pe față. Tu, Fecioară,-n înțeles Cel mai pur, tu Mamă, Noi regină te-am ales, Zeilor de-o seamă. Nori mici în preajmă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
cum să facă loc în propria ființă feluritelor individualități din povești străine de ea, menținînd secretul propriilor trăiri. Faptul că se scrie și se vorbește atîta despre viața vedetelor nu este decît dovada neputinței. Pot fi descrise hainele, bijuteriile, faptele, iubirile și divorțurile, se pot înregistra interviuri mai mult sau mai puțin indiscrete, dar secretul rămîne foarte bine păzit: cum obține o femeie oarecare, de neobservat pe trotuar, lumina frumuseții pe ecran, cum trece un bărbat, de mii de ori și
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
realistă”, limitîndu-se a se inspira din aspectul de organicitate al realului, din tensiunea misterioasă ce-l specifică: “Mi-e rușine să-ți dedic un poem, trandafirii m-ar zgîria,/ brazii m-ar înjunghia.// Cît de mult le-am jurat eu iubire și sîngele meu niciodată nu a reușit să devină clorofilă, ah, această tandrețe risipită prin cusătura buzunarelor, dată firimituri la porumbei s-o ciugulească în timpul vizitei la prînz, lîngă pervazul ferestrei. Nu trăiesc, zburătoareo, îi spun, du-mă la maimarele
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
de kilograme, și femeia slăbește, pentru că îl iubește. În realitate, femeia a fost până la urmă și omorâtă de dement, dar mai interesant a fost la conferința de presă, unde regizorul spunea una și actrița alta. Matteo Garrone că e o iubire maladivă, deloc sănătoasă. Actrița Michela Cescon că eroina ei chiar iubește și slăbește din iubire, fără resentimente. A fost interesant să vezi încă o dată maniera în care actorii protejează personajele ca pe niște copii, găsindu-le circumstanțe atenuate.
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]