2,324 matches
-
ne interesează aici în măsura în care a fost vehiculată sub numele său scrierea intitulată Legile omeriților (al cărei început s-a pierdut), de fapt o legislație strict teoretică, bazată pe un ideal monastic. Tot lui i-a fost atribuită și Disputa cu iudeul Herban, sub forma unui proces verbal, redactat de Palladius, al unei dispute cu mai multe etape; opera face parte (însă ca un produs secundar) din genul disputelor imaginare dintre creștini și iudei, în care iudeul nu e decât o fantoșă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui i-a fost atribuită și Disputa cu iudeul Herban, sub forma unui proces verbal, redactat de Palladius, al unei dispute cu mai multe etape; opera face parte (însă ca un produs secundar) din genul disputelor imaginare dintre creștini și iudei, în care iudeul nu e decât o fantoșă în mâinile autorului creștin. Scrierea e, de fapt, o continuare a celei precedente care se încheie tocmai cu începutul disputei. Bibliografie. Ediția celor două opere în PG 86/1, 568-620 și 621-784
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost atribuită și Disputa cu iudeul Herban, sub forma unui proces verbal, redactat de Palladius, al unei dispute cu mai multe etape; opera face parte (însă ca un produs secundar) din genul disputelor imaginare dintre creștini și iudei, în care iudeul nu e decât o fantoșă în mâinile autorului creștin. Scrierea e, de fapt, o continuare a celei precedente care se încheie tocmai cu începutul disputei. Bibliografie. Ediția celor două opere în PG 86/1, 568-620 și 621-784. Cf. R. Aubert
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
justiției lui Dumnezeu; două predici Despre cei ce se apropie de harul dumnezeiesc (De accedentibus ad gratiam) conțin o explicație a simbolului cu funcție antipăgînă, antiiudaică și antiariană. Polemicii antieretice și, totodată, explicării simbolurilor credinței le sînt consacrate predica împotriva iudeilor, păgînilor și arienilor (Contra Iudaeos, Paganos et Arrianos), din 439, și Tratatul împotriva celor cinci erezii (Tractatus adversus quinque haereses), care ar fi păgînismul, iudaismul, maniheismul, sabelianismul și arianismul: această insistență polemică antiariană se explică dacă ținem cont de faptul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Ghenadie, Iulian Pomerius O operă a lui Evagrie foarte răspîndită în Gallia este o scriere cu caracter polemic ce nu conține idei foarte noi (și concluzia este previzibilă: creștinul iese învingător și determină convertirea evreului), intitulată Dispută despre Lege între iudeul Simon și creștinul Teofil (Altercatio legis inter Simonem Iudaeum et Theophilum Christianum). Evagrie a trăit probabil în prima treime a secolului al V-lea; este, poate, acel Evagrie pe care Sulpicius Severus ni-l prezintă ca preot, monah și discipol
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o expunere sistematică a dreptului ecleziastic, bazată pe actele emise de numeroasele sinoade grecești și africane, din extrasele și rezumatele cărora el alcătuiește o culegere. Această culegere are în obiectiv clerul, raporturile dintre creștini și eretici și dintre creștini și iudei, botezul și postul mare și diferite alte chestiuni. S-au păstrat de la el și șapte scrisori, care sînt mai degrabă scurte tratate sub formă de epistolă. Primele două îi sînt adresate lui Fulgențiu și îi supun atenției unele probleme și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ceea ce s-a putut constata în Africa sau Italia. în cercurile hispano-creștine era resimțită ca o urgență de prim ordin convertirea la catolicism atît a vizigoților, cît și a populațiilor păgîne existente încă în acea regiune, ori, în fine, a iudeilor, foarte numeroși, care constituiau o comunitate bogată, activă și influentă. Convertirea vizigoților a avut și momente dramatice, cum s-a întîmplat cînd regele Leovigild, arian, a trebuit să-l înfrunte pe fiul său, Ermenegild, convertit la catolicism, care se revoltase
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tres) care, potrivit unor studii recente, trebuie plasate în ultimii ani de viață ai scriitorului, adică în perioada conciliului de la Toledo. într-un mod cît se poate de tradițional se articulează în schimb polemica antiiudaică în cele două cărți Contra iudeilor (Contra Iudaeos); însă, dincolo de acest fapt, trebuie să observăm că atît Isidor, cît și sinodul de la Toledo adoptă o atitudine tolerantă față de iudei, afirmînd că nu se poate impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). în fine, Isidor se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mod cît se poate de tradițional se articulează în schimb polemica antiiudaică în cele două cărți Contra iudeilor (Contra Iudaeos); însă, dincolo de acest fapt, trebuie să observăm că atît Isidor, cît și sinodul de la Toledo adoptă o atitudine tolerantă față de iudei, afirmînd că nu se poate impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). în fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis); titlul Despre datorii ne trimite la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
responsabilități pastorale îl îndepărtează de înclinațiile și de vocația sa contemplativă ne ajută să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalismul cultural și reprimarea ereticilor și a iudeilor, optimismul naționalist și dureroasa pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frămîntat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două dintre epistolele sale adresate discipolului Braulion
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a făcut să aibă adesea un comportament samavolnic și violent, descris (nu fără părtinire, e adevărat) de istoricul Socrate (Istoria Bisericii VII, 13-16); în acest sens, cele mai relevante episoade sînt sechestrarea bisericilor novațienilor, conflictele cu prefectul Oreste, expulzarea multor iudei din Alexandria urmată de transformarea sinagogilor acestora în biserici; el are cu siguranță o responsabilitate, cel puțin indirectă - pentru climatul pe care l-a creat -, în privința inițiativei mulțimii fanatice care a linșat-o pe celebra gînditoare platonică Hypatia în 415
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
simpli, care trag foloase din historia miracolului pentru a admira marile opere ale lui Dumnezeu, și cei evoluați („noi”), capabili să „treacă dincolo” pentru a surprinde semnificația „tipică” a miracolului. Copila adusă la viață - fiica mai-marelui sinagogii - este simbolul sinagogii iudeilor la care vine Isus și o găsește moartă din cauza păcatelor israeliților; vîrsta ei de doisprezece ani permite o conexiune cu femeia care de doisprezece ani suferea de o scurgere de sînge și care îi reprezintă pe cei ce nu sînt
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a doua se vindecă, ceea ce înseamnă că moartea sinagogii coincide cronologic cu mîntuirea celorlalți necreștini. însă și prima va învia, o dată ce acești necreștini vor intra sub aripa izbăvirii (Comentariu la Luca 8: PG 72, 637B-640A). O interpretare analoagă a destinului iudeilor și a convertirii lor finale - o temă preferată a lui Chiril, care se sprijină pe Romani 11, 25-26 - găsim în Comentariul la Ioan (ed. Pusey, vol. I, pp. 304-305), în episodul vindecării paraliticului (Ioan 5, 1 și urm.). După cum am
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
carte, Iulian afirmă că ideea de Dumnezeu este înnăscută în ființele omenești și că observarea cerului i-a făcut pe oameni să-l vadă în mod just în relație cu Dumnezeu. Pe de altă parte, deși atît grecii cît și iudeii au compus basme despre divinitate, teologia grecilor e superioară prin doctrina privitoare la Dumnezeu, prin cea privitoare la zeii inferiori, prin morală și prin modul cum sînt prețuite darurile venite de la divinitate. Grecii care au devenit galileeni au adoptat religia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
umane pot descoperi Providența care guvernează universul și elementul divin care există în oameni și care le permite să devină asemănători zeilor prin practicarea virtuții, ce reprezintă calea către apatheia. Cu mult inferior supremului principiu divin al grecilor este Dumnezeul iudeilor, care prin propria sa revelație își dovedește toate limitele; și cu mult inferioară eticii grecești este legea ebraică. însă religia creștinilor nu trebuie doar privită cu milă; ea trebuie condamnată ca o apostazie în raport cu iudaismul și cu elenismul. Creștinii se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sau incapacitatea de a înțelege sensul spiritual al preceptelor Legii (6), fie pentru a insista asupra faptului că ei i-au respins continuu pe trimișii lui Dumnezeu pînă la uciderea lui Cristos (10, 20, 21, 29). Uneori (1, 4) tema iudeilor este introdusă prin opoziție cu cei ce nu sînt nici iudei, nici creștini; pe alocuri, acestora le sînt rezervate considerații separate unde sînt condamnate cultul aștrilor, idolatria și fatalismul (6), sau politeismul (9). Așa cum am spus, exegeza textelor biblice însoțește
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fie pentru a insista asupra faptului că ei i-au respins continuu pe trimișii lui Dumnezeu pînă la uciderea lui Cristos (10, 20, 21, 29). Uneori (1, 4) tema iudeilor este introdusă prin opoziție cu cei ce nu sînt nici iudei, nici creștini; pe alocuri, acestora le sînt rezervate considerații separate unde sînt condamnate cultul aștrilor, idolatria și fatalismul (6), sau politeismul (9). Așa cum am spus, exegeza textelor biblice însoțește dezvoltarea diferitelor tematici, însă, în anumite cazuri, atenția se concentrează asupra
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ale lui Marius Mercator, editorul textelor care ne-au rămas de la Nestorie, F. Loofs, a distribuit materialul disponibil în treizeci de omilii, mergînd de la texte practic complete (în foarte puține cazuri) pînă la scurte fragmente. în afară de atacurile împotriva arienilor și iudeilor, textele pun în lumină concepția antiohiană a lui Nestorie, cu neta distincție dintre calitățile ce derivă din divinitatea, respectiv umanitatea lui Cristos, și polemica explicită împotriva apolinarismului care nu separă cele două naturi. Apelativul Theotokos este atacat în mod expres
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al lui Teodoret și în Apocriticul lui Macarie din Magnesia, care nu se referă însă la disputa cristologică, ci se înscrie în tradiția apologetică. Același lucru se poate spune despre tratatul Teofrast al lui Enea din Gaza; și Disputa cu iudeul Herban, legată de numele lui Gregențiu reia o tradiție deja consolidată, aceea a dialogului polemic dintre creștini și iudei. însă genul literar cel mai caracteristic al epocii este florilegiul dogmatic. Producția marilor teologi din secolul al IV-lea dusese la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
se înscrie în tradiția apologetică. Același lucru se poate spune despre tratatul Teofrast al lui Enea din Gaza; și Disputa cu iudeul Herban, legată de numele lui Gregențiu reia o tradiție deja consolidată, aceea a dialogului polemic dintre creștini și iudei. însă genul literar cel mai caracteristic al epocii este florilegiul dogmatic. Producția marilor teologi din secolul al IV-lea dusese la crearea unei vaste biblioteci teologice și crease condițiile pentru folosirea intensivă a argumentului patristic. Am văzut cum Chiril recursese
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ediție anonimă din 1662; în corpusul omiliilor pseudoatanasiene există încă șase atribuite de unele manuscrise lui Vasile) și altele au fost publicate ulterior sau sînt încă inedite. Nu există un consens în privința autenticității lor: nr. 38 (despre pogorîrea Mîntuitorului, contra iudeilor) și 41 (lauda Sfîntului Ștefan) sînt considerate false, din rațiuni de stil și de tradiție manuscrisă; și nr. 39 (despre Buna-Vestire) este îndoielnică, poate să-i aparțină lui Vasile cel Mare. Aproape toate omiliile tratează teme biblice, primele 17 referindu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un dialog între Satana și Hades; la temerile celui de-al doilea, primul răspunde că nu trebuie să le fie frică de Isus, care e doar un om și e pe cale să ajungă prizonierul lor, pentru că va fi ucis de iudeii instigați de Satana. Cum se întîmplă acest lucru se povestește în discursul 14, dedicat trădării lui Iuda. în 15 continuă dialogul dintre cei doi privitor la faptele și identitatea lui Isus; Satana pleacă pentru a iniția patimile lui Isus. în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de date importantă pentru istoria acestora. Pe de altă parte, aceste discursuri ilustrează modul în care patriarhul traducea în termeni pe înțelesul poporului doctrina pe care o apăra în operele cu specific doctrinar; ele propovăduiesc monofizismul și îi combat pe iudei, pe manihei și cristologiile concurente. Tematicile privind întruparea Logosului erau abordate mai ales în catehezele din Miercurea Sfîntă, destinate celor ce urmau să fie botezați de Paști: este cazul omiliilor 21 (3 aprilie 513), 42 (26 martie 514), 70 (15
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acefalilor și o scriere Contra aftartodocetiștilor, precum și două scurte extrase referitoare la Ioan 8,44 și 10,18, transmise într-un manuscris catenar exegetic despre Evanghelia lui Ioan, ce făceau probabil parte dintr-o omilie sau dintr-un tratat contra iudeilor; toate aceste texte poartă în manuscrise numele lui Ioan Gramaticul. într-un manuscris de la muntele Athos s-au păstrat două omilii ale lui Ioan contra maniheilor, unele extrase din acestea fiind reperabile în texte antimaniheiste ulterioare. Același manuscris conține și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
propus unii), ori din Chestiunile diverse: așa ar putea sta lucrurile cu fragmentul 4, care încearcă să explice că e posibil ca ruga lui Isus pentru iertarea ucigașilor săi (Luca 23,24) să se fi împlinit și, în același timp, iudeii să fi fost pedepsiți prin distrugerea Ierusalimului și împrăștierea poporului lor. Bibliografie. Toate textele sînt editate, cu introducere, de F. Diekamp, Analecta Patristica. Texte und Abhandlungen zur griechischen Patristik, Pont. Institutum Orient. Studiorum, Roma, 1938, pp. 109-153. De asemenea, S.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]