1,385 matches
-
moldovenești, de problema națională, să nu uităm acele perspective pe care le avem în Basarabia, deoarece hotarul nostru este Prutul și nicidecum Nistrul [...]. Moldovenii sînt un popor deosebit care s-a dezvoltat timp de secole în condiții deosebite <footnote Este izbitoare asemănarea cu formula care apare în nota ultimativă adresată de Uniunea Sovietică României în iunie 1940, pentru că atentase la „unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal de ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană“. footnote> și care astăzi nu are nimic comun
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
sistemului. Aceștia au limitat investigația lor la democrațiile pluraliste care, în acel moment, nu erau numeroase. Astăzi, în epoca globalizării, relația dintre mărime și democrație nu poate și nu ar trebui să fie extinsă la întregul univers. Aspectul cel mai izbitor al relației dintre mărime și regimul politic este acela că cele mai multe țări ale lumii nu sunt democrații autentice. Autoritarismul, dictaturile, semidemocrațiile, democrațiile mimate, cvasidemocrațiile și oligarhiile structurale pot fi găsite în tot felul de țări, mici, medii sau mari. Bineînțeles
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să mai genereze dispute teritoriale. Complexitatea crecândă a stratificării sociale este un alt aspect important al acestei tendințe către conștiința europeană. Fiecare țară europeană este caracterizată de o diversitate internă considerabilă din mai multe puncte de vedere. Există o asemănare izbitoare transnațională între aceste diversități intranaționale. Există mai multe asemănări între niște burghezi, unul din Franța, altul din Marea Britanie, decât între un britanic din clasa mijlocie și un muncitor sau decât între un avocat francez și un fermier francez. Există mai
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să facă tot posibilul spre a atrage câteva sute de voturi necesare pentru victorie. Această vulnerabilitate determinat candidații să cultive și să trudească în grădina electorală a circumscripției lor. Remarcă finală: legături locale ca sursă de legitimitate Există o discrepanță izbitoare între prestigiul instituției parlamentare în lume care reprezintă cel mai mare triumf din istoria democrației și mai degrabă rolul modest și uneori subapreciat pe care majoritatea deputaților de rând îl joacă în realitate. Instituția parlamentară este percepută ca fiind sacră
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
extras „candoarea” ca un element constitutiv, necesar, al metaforei, care este, cred eu, printre altele - definiții ale ei se găsesc În toate esteticile -, o formă a „stuporii” individului contrariat În esența sa „logică, rațională”. Și poate unul dintre cele mai izbitoare exemple de metaforă - pentru a nu-l cita Încă o dată pe bătrânul Homer, cu eposurile sale eroice În care metaforele abundă precum peștii și monștrii marini În apele originare ale planetei, miturile sale, Biblia noastră, a literaților de azi - propunem
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pierdută, În ultima jumătate de secol, În marasmele și confuziile grave ale „artei comuniste”, nestăpânind foarte bine limba - citeam fluent și asiduu În franceză, ca mulți scriitori români, dar, ca și ei, o orbeam prost! -, or, Într-un lucru semănăm izbitor cu Francezii: cultul uriaș, aproape fanatic, al limbii! La noi, acest lucru este mai mult sau mai puțin explicabil; la ei Însă, nu mă dumiresc prea bine, au atâtea și alte valori de prim și uriaș ordin - politice, istorice, culturale
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
românesc unitar și puternic la nordul Dunării a fost și mai exploziv, mai „neașteptat”, decât apariția la 1870 a celui german!Ă, s-a adăugat apoi „asemănarea” bizară poate și extrem de dăunătoare a unei dictaturi, a unor dictaturi, În contrast izbitor, strident până la absurd, cu cuceririle democrațiilor ce au urmat și s-au clădit pe principiile Revoluției franceze și americane. Și pentru acest lucru, Spaniolii, Francezii sau Englezii - sau Polonezii! -, state constituite cu secole Înainte de cele două „nefericite” de care ne
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de altă măsură avem trebuință în aprecierea revoluțiilor artistice ale secolului XX, al căror radicalism amenință să pălească. Tocmai pentru că Eminescu Dialectica stilului este o carte sortită să iște controverse, mă grăbesc în încheiere să-i semnalez autorului două neglijențe, izbitoare întrucât distonează cu stilul său îndeobște curat și bine supravegheat și cu permanenta-i grijă pentru exactitate. Într-un rând (p. 118), vorbește de "extincția teoriei monetare la cuvânt" (s.n.), deși respectiva vocabulă are rubedenii îndestul de criminale (v. extinctor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
precursor al publicisticii eminesciene: D. Bolintineanu. Prin urmare, ce scrie Bolintineanu și în care puncte se întâlnește cu Eminescu, potrivit autorului Provocării valorilor? Se înțelege că nu vom putea intra în detalii. Reținem numai acele afirmații care, cum spuneam, sunt izbitor de actuale. Mai întâi, să remarcăm că Bolintineanu scrie în special publicistică politică într-o vreme "de tranziție". Poetul scrie cu intermitențe și încearcă să schițeze o doctrină politică (apropiată spiritului eminescian, notează dl Codreanu, și, de aceea, având un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
persuasive: "...Bolintineanu nu atinge geniul stilistic al publicisticii eminesciene și nu are o viziune asupra lumii de anvergură și coerența urmașului său. Însă poziția onestă, profund patriotică, opțiunea pentru adevăr, dincolo de orice interese de partid, având drept consecințe o așa izbitoare apropiere de critica eminesciană, atestă importanța covârșitoare a acestei publicistici scoasă abia acum din uitare, în măsură a redimensiona nu numai locul lui Bolintineanu în istoria culturii și ideilor românești, ci să valideze o dată în plus adevărul publicisticii poetului național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fusese și un caiet al lui Dimitrie Cristea, dar acest manuscris dispare din mapa cu materialele dosarului. Apoi naratorul se întâlnește cu autorul manuscrisului care este "un tânăr blond, de nici treizeci de ani, cu trăsături de nordic, de o izbitoare expresivitate venind din niște ochi albaștri, limpezi și ușor surprinși ..." Ziaristul este intrigat nu atât de portretul fizic al lui Dimitrie Cristea, cât de starea lui psihică, mai ales de replicile sale printre care și unele destul de bizare: "Varvara vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destinată cumva să unească extremele cu orice preț. Alăturarea este plauzibilă, chiar și pe criteriul despărțirilor și complementarității. Echilibru între antiteze, spunea Ion Heliade Rădulescu; antitezele sunt viața, întărește Eminescu. Iar Caragiale însuși este o structură proteică alcătuită din contraste izbitoare. Triada aceasta, căreia putem să-i spunem "de aur" fără a exagera și fără grijă de clișeu, se instituie sub semnul unui paradox, care nu este o simplă găselniță, de vreme ce această realitate a fost validată de timp. Paradoxul constă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
celei bacoviene". Reintrăm în matricea disocierilor comparatiste codreniene, care ne procură un adevărat deliciu intelectual al re-inter-lecturării: "...Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors, un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu o structură antropologică asemănătoare" (sunt niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și intelectual, se simte cel ales, cel chemat să ducă la capăt un proiect cultural ambițios, acaparant, decisiv. O atare realitate, asociată cu izbânzile potențiale din viitorii ani, impune o repoziționare valorică a criticului. "...reacțiile subconștiente ale poetului seamănă iarăși izbitor de bine, dar tot prin contrast, cu ale lui G. Bacovia: unul încărcat de paradisul matern a eliminat părinții din imaginarul poetic, celălalt, dimpotrivă, împovărat de greutățile copilăriei și-a încărcat infinit imaginarul de prezența mamei într-un simbolism de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
tipului de modernitate cultivat de Vieru" (monografia recenzată, p. 66). Tot la M. Dolgan, Theodor Codreanu găsește inedită comparația "frapantă" pe care o face cu poetul francez Alain Bosquet: "Poema din 1984 a lui Alain Bosquet Unde e pâinea? Seamănă izbitor cu celebrul Formular vierean. Mihail Dolgan crede că e vorba de vădite influențe tacite. Se știe că poezia Formular a avut ecou, la vremea ei, în Franța, Finlanda, Bulgaria, Germania, Rusia și în republicile ex-sovietice. Mai mult, Alain Bosquet a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
i se pare, pe bună dreptate, originală ipoteza lui Theodor Codreanu în care ni se precizează că Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors: "un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu structură antropologică asemănătoare". Potrivit lui Mihai Cimpoi "Paradisul copilăriei lui Bacovia, alintat de maică-sa, cunoaște o inversare, în cazul lui Vieru, a cărui copilărie infernală se toarnă în tipare materne paradisiace, prezența mamei umplând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
luptătoare, civismul, pedagogia națională așezată sub semnul urgenței, militantismul care nu putea acorda prioritate rigorilor estetice; pe de altă parte, infiltrația ideilor junimiste, angajând bătălia în sfera emoțiilor estetice, ieșind din culturalitate, pigmentată de volubilitatea superficială a regățenilor, în contrast izbitor cu sensibilitatea gravă, bolovănoasă a ardelenilor. Și dacă L. Blaga vorbea de tipul Grama (vezi Saeculum, nr. 3/1943), detractorii din primul val se luptă cu lirismul bolnăvicios, blamând de pe baricadele "direcției sănătoase" pesimismul și ireligiozitatea, în scopul nobil al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asupra neamului românesc au rămas vox clamantis in deserto, locul unei autentice renașteri naționale fiind luat de tancurile rusești. Comunism, neocomunism, postcomunism Demersul lui Theodor Codreanu nu este, așadar, unul de factură anticipativă, ci, dimpotrivă, constatativă. "Eliberarea" din 1989 seamănă izbitor cu cea din 1944, autorul sesizând că doar mijloacele s-au rafinat. Dacă rusificarea postbelică a fost una brutală, "noua schimbare" se dovedește extrem de parșivă, căci, sub chipul libertății, ea nu e decât o prelungire, cu chip uman, a vechiului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Jordan, Mihail Straje, George A. Petre, Eugen Barbu, G.G. Ursu ș.a., muzicieni: Constantin Bobescu, plasticieni: Al. Clenciu ori Florian Calafeteanu, medici: I. Popescu-Sibiu, psihanalistul, pentru a-i aminti numai pe câțiva. Încă de la cea dintâi vizită, m-a surprins cultul izbitor pentru Ion Barbu, într-o vreme când numele lui era completamente tabu. Eram familiarizat cu poezia și chiar cu biografia lui încă din anii liceului când, la Bârlad, mă surprinsese tăcerea semnificativă a bătrânului poet G. Tutoveanu căruia îi eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care devine ținta supremă către care tinde cunoașterea poetică, precum și afinitățile de stil și de imagine poetică cu geniul eminescian. De pildă, într-o extraordinară analiză comparativă între poezia Timbru și poemul Memento mori, criticul identifică o serie de apropieri izbitoare între cele două producții lirice, ajungând la concluzia că "performanța unică a lui Ion Barbu este că a concentrat vasta panoramă a deșertăciunilor din Memento mori doar în pătratul zilei unui catren, transformând o epopee într-o teoremă lirică". Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Antantă. Acest aliniament beneficia de sprijinul ferm al Franței, care a semnat tratate separate cu fiecare dintre aceste țări: în 1921 cu Polonia, în 1924 cu Cehoslovacia, în 1926 cu România și în 1927 cu Iugoslavia. Întregul sistem se asemăna izbitor cu politica Barierei Răsăritene din secolele anterioare, fiind îndreptat atît împotriva Uniunii Sovietice cît și a Germaniei. Liga Națiunilor servea și ea drept sprijin poziției franceze. Deși Liga fusese inițial concepută de Woodrow Wilson, partizanul ei cel mai înfocat, cel
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
s'a mai nascutu nece in Tier'a unguresca nece in Ardealu" (Moldovan, 1866, p. 39). Iancu și Ștefan, fiecare în propria sa patrie, beneficiază de portrete în oglindă. Similaritățile în care sunt caracterizați cei doi sunt de-a dreptul izbitoare. Privită din perspectiva ardeleană, cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul nu are nicio relevanță națională, acesta nefăurind o unitate de mult visată, ci acționă în numele și sub pavilion german: "Michaiu Eroulu se facu acumu sî domnulu Ardealului cuprinsu in numele imperatului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poate fi izolat de procesul de construire a națiunii (nation building) din care este o parte constitutivă esențială. După cum arată F.O. Ramirez și J. Boli (1987), reacțiile statelor europene la provocările ridicate de secolul al XIX-lea au fost "izbitor de similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
maghiară 13 Aritmetică și Geometrie 5 Geografie 2 Istoria patriei și Constituția patriei 1,5 Științe Naturale, Fizică și Chimie 1,5 Cântări 1 Desen 1 Gimnastică 1 Lucru manual o după amiază Economia Sursa: O. Ghibu (1915, p. 109) Izbitoare este ponderea limbii maghiare, care ocupă 13 ore dintr-un total săptămânal de 34,5, ceea ce înseamnă 38 la sută. Aproape jumătate din eforturile pedagogice erau astfel investiții lingvistice. Geografia, Istoria și Constituția patriei erau, se subînțelege, geografia, istoria și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
farmaceutice în România. 5. În deceniul al patrulea al veacului trecut, opinia publică mondială urmărea cu îngrijorare crescândă tendințele militariste care se manifestau în Japonia. Planurile expansioniste ale guvernului japonez, mușamalizate cu grijă timp îndelungat, ies la iveală, în mod izbitor prin declanșarea unor operațiuni militare împotriva Manciuriei, parte integrantă a Chinei, sub pretextul unui incident petrecut în apropierea gării Liu Tiao-Kou (18-19 septembrie 1931). China sesizase Societatea Națiunilor, care a decis trimiterea unei comisii de anchetă. În aceste condiții, intervine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]