24,388 matches
-
frumusețea Treci printre munți fabuloși, dealuri roditoare, Poieni locuite de zâne ce nu cunosc bătrânețea, Apoi, mlădios prin câmpii-bucuria raiului-sub soare. Primitor, deschizi malurile apelor curgătoare În ape ți se joacă - mici și mari-pești argintii Pe margini - minunate șiraguri, vesele izvoare Prin clipocit răspunzi tu râzând, cetelor hazlii. Uneori, afluenți năzuroși cu preaplinul pasager Te obligă vremelnic să-ți ieși tulburat din vad Clocotește atunci străfundul nămolos, stingher Până-ți aduni apele din nou, trecute ca prin iad. După zile-ntunecate
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
POEM DIN LUMINĂ... „Versurile tale aduc alinare.” Altă bucurie un poet nu are! „Versurile tale vindecă mereu!” Lăudat să fie bunul Dumnezeu! Mâna mea le scrie cum îi sunt dictate, Vouă, tuturora, vi le dărui toate, De când izvorăște din cuvânt izvorul În această lume eu sunt doar ulciorul. Să bea fiecare după judecată, Celui ce i-e sete nu-i aștept răsplată, Nicio mulțumire nu vreau pentru har, Sufletul acesta l-am primit în dar! Poezia este ruga mea fierbinte, Câteodată
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
ales din lucrurile mărunte și e Una Singură! De la facerea lumii și Dumnezeu a iubit simplitatea. „Să fie lumină”! „Să nu fie omul singur!” Ce minunat poem! DOR DE MUNTE... Mi-e dor de Munte, strașnic Dor! Precum fântânii de izvor, Să-mi reazem ochii arși de vânt Acolo sus pe-altarul sfânt Și să mă rog fără popas Cu bucuria vieții-n glas Acelui Dumnezeu ce-L știu Mult mai aproape și mai viu Decât prin alte părți străine, Un
POEME DIN MAI de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/383739_a_385068]
-
plăcere sălbatică”. Rănitul acesta prezintă o ciudățenie, așa cum se specifică în titlu: de îndată ce atinge o floare, aceasta se ofilește. Există o legătură intimă, o empatie între om și floare. Omul simte durerea florilor, le aude freamătul ca un susur de izvor, le simte strigătul frunzelor. Cunoaște limbajul florilor. Dintre personajele piesei, doar Bujor Florian este numit, în rest, autoarea a ales anonimatul pentru Bolnavul X, Soția Bolnavului X, Medicul, Asistenta, Prietena soției bolnavului X. Tânărul Bujor este un boschetar în vârstă
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
îngeri ? Atunci auzi un sunet bizar, I se transmise, nici el nu știe cum ? Să tacă, să nu mai gândească. Venea cel MARE ! Sunete de neînțeles, nu vacarm, nu urlete, nu sunete blajine. Ceva ce semăna a murmur făcut de izvorul de munte și tunete ce sfârșeau în acorduri de melodii când lente când un fel de rock nebun. Nebunie ! Nu-și putea opri gândul ! Acesta lucra. Creierul său nu se lăsa intimidat, degeaba primise ordin: taci, nu gândi ! Sunt om
VISUL de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383750_a_385079]
-
zbori, te face să încerci să cuprinzi lumea întreagă, să te îndrăgostești de tot și de toate ce cuprind această lume reală, cât și cea virtuală. Muzica este liantul de încântare sufletesc, răsuflare prelungă a gândurilor, inspirația (alimentarea) ideilor din izvorul nesecat și cea mai solidă consolidare a spiritului. - v.m. -Cu alte cuvinte, aceste „iluzii” nu sunt întocmai astfel pentru dvs., ci împliniri depline! Credeți dvs. cumva că, este mai bine să ai multe așteptari de la viața proprie (sau de la alții
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
din 17 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pictez vise! Ma plimb nud în cele de noapte și în diafane stări în cele de zi! Nu port de altfel decăt zămbete largi în cute de sunete calde sub răset cristalin... Toate izvoarele m-au învățat așa! Subtil, abia vizibil, minusculă mișcare rotitoare într-un lac de idei ajungănd, devenită părăiaș de neoprit cuvintele mi-alunecă spre tablouri impresionante în sufletele voastre! Culorile văduhului nuanțate de dimineața aburindă le punem ca fundal... Nu
ARIPI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383814_a_385143]
-
într-un punct în mine și-n mine câte puncte sunt și câte cercuri închise redeschise pân' la Tine dar pân' la mine câte-s, Doamne, câte? în lacrimi să le număr sau priviri sau câte una... din fiecare un izvor se naște covrigii verticali îi simt pe trunchiul copacului din fața mea, prin mine-n mine, vorbește armăsarul alb.e bine... și mi-e frică... acum nu și iar mi-e frică. nu de Tine Tu știu că-mi ești esența
SĂMÂNŢĂ-N SOARE CRUD de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383821_a_385150]
-
umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca un cântec lin umbrele tăcerii șterg priviri duioase adâncind natura într-un somn divin. Cerul strânge-n bucium doina-n fir de ie odihnind suflarea îngerilor mii epoleții toamnei țes pe
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
de cretă a Tympului, cu nodurile lui acum și atunci, pe cercul magic al bucuriei, să fie-n binecuvântare după credința ta. Spune-mi ce scrie pe bila Arhanghelului și-n plus... portativul Y-ului, ține-n el taina cântecului... izvor de bucurie-ți doresc prin proba "întru bucurie". Poate-ți pare ciudat, dar icoana aceasta mă interesează, pentru că este un fel de traducere divină a sintagmei mele "am dat drumul la bilă", care se rostogolește-n interiorul meu pe atâtea
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
carte, scriitoarea Carmen Popescu zice: “Prinse în chenarul unei vieți, două persoane antrenate voit, într-un schimb literar. Condeiul lor are altă voce, altă dulceață, altă vibrație. Sunt două suflete eliberate de bariere, aruncate într-un caleidoscop care își schimbă izvorul de la zi la zi. Veșnic proaspete, veșnic etalând stări împachetate altfel, într-un perpetuum mobile, visează să ofere unul celuilalt din măreția grădinii lor spirituale”. Am alăturat imaginile celor două cărți întrucât ambele sunt dialoguri cu conexiuni și inflexiuni din
DOMNUL PROFESOR IOAN-MIRCEA POPOVICI DESPRE ROMANUL CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380091_a_381420]
-
morfologiei culturii-o consider un sistem de relații între diversele sale caracteristici, a căror ultimă motivare constă într-un nucleu central sau o intuiție radicală, responsabilă de întreg ansamblu. În acest context poezia postmodernistă se caracterizează de un individualism acut, izvor imediat al unui tot atât de acut: subiectivismul, iraționalismul. Altfel spus, poetul postmodernist se dezinteresează de asemănarea fizică imediat recognoscibilă de către rațiune pentru a spori în schimb asemănarea emoțională, care fiind mai îndepărtată nu ajunge să devină conștientă la lectură și se
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380073_a_381402]
-
07 septembrie 2015. Cine nu se naște nu moare. Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu. Soarta ta este de muritor, dorințele te depășesc. Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte. Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții. Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință. În fiecare om zace un mort - trecutul. Când mori te întorci la locul nașterii. Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția. Datorită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
Citește mai mult Cine nu se naște nu moare.Moartea e cea mai trainică lucrare a lui Dumnezeu.Soarta ta este de muritor, dorințele te depășesc.Cu cât ai mai mult, cu atât pierzi mai mult prin moarte.Râsul este izvorul vieții, plânsul este al morții.Să trăiești ca și cum ai fi nemuritor, să mori cu aceeași credință.În fiecare om zace un mort - trecutul.Când mori te întorci la locul nașterii.Nu vorbi des despre moarte, îi poți atrage atenția.Datorită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie. Plictis, ieșire din anonimatul propriei fericiri, dans pe catargul unei corăbii, sub privirile uimite ale echipajului, izvor de iliade și odisei intime, ciudățenii ale firii umane, deplasare spre ... Citește mai mult A rămas singurA rămas singur, fără prieteni și frați, fără iubită și glorie, îmi povestea într-o marți profesorul, brusc se auziră în ușă două lovituri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
e cuibul, nimeni nu se-ntreabă, sufletul ascunde cuibul, teamă neagră. Să trăiești o mie de vieți, o mie păsări fericite urcă-n Poesie.Plictis, ieșire din anonimatul propriei fericiri, dans pe catargul unei corăbii, sub privirile uimite ale echipajului, izvor de iliade și odisei intime, ciudățenii ale firii umane, deplasare spre ... XXXI. LEGENDELE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015. Legendele Să povestim de Baal Shem Tov, Putem vorbi fără istov, Era mai înțelept ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
în „aerul” societății în care trăiește. Și întrucât moralitatea unui popor izvorăște din inimă, definindu-se apoi prin educație și cultură, amintesc îndemnul primului președinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington (1732-1799), rostit în discursul său de bun rămas: „Moralitatea este un izvor necesar al guvernării populare”. Pentru deciziile corecte din punct de vedere moral, avem nevoie nu numai de intuiție, ci și de voință și curaj pentru a fi aplicate. Principiile și pornirile greșite pot fi modelate, pentru a nu fi prea
DESPRE MORALITATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380103_a_381432]
-
prăpădesc! "Amintirile" lui Creangă Le port de o viață-ntreagă. Cu Eminescu subsuoară Băteam ulița pân’ la moară Și, de acolo, prin pădure, Recitam sub rug de mure Câte-o doină dulce, grea, Ce-mi împlânta inima. Curgeau ape de izvor, Murmurând un vers de dor. Iarba tremura pe prund, În surdină ascultând Dulce grai - ecou de dor La poalele munților. Mangalia, 10.05.2016 Foto: din arhiva personala Referință Bibliografică: Dulce graiul românesc / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DULCE GRAIUL ROMÂNESC de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380156_a_381485]
-
Învăluie-mă toată, să-mi fii tu adierea Ce joacă prin mătăsuri și mi se-ascunde-n plete, Și spune-mi că-s frumoasă-n veșmintele cochete, Că nu reziști ispitei...că nu mai ai puterea. Iubește-mă, fii ploaie sau fii izvorul rece Să-mi cazi pe trup șiroaie de apă curgătoare. Când soarele-și trimite săgeți ucigătoare, Să fii răcoarea calmă a verii care trece. Referință Bibliografică: VARA IUBIRII / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17
VARA IUBIRII de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380142_a_381471]
-
CASSIAN O veste funebră întunecă zare Și în lut ascunde cerul de sub pleoape, Să nu poată ieși din veșnică noapte, Stea ce arde-n a poeziei candoare. De ploaia ce duce regrete pe ape, Tristețea din ochi se scurge în izvoare, Când dor și iubire-n veșnicii de soare, Adulmecă muză-n nerostite șoapte. Cu rugă-nălțată, poet să se nască, Pe irișii din ochi scriu, spre neuitare, Omagiu de breaslă scriitoricească. Pe versuri, cu-a gândului îngemănare, Suflet îngenunchează, să prețuiască
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului SECETĂ durere mare, supărare, dogoarea este călare. seceta ucide tot ceea ce cuprinde, pășuni, culturi, livezi, vii și păduri. totul e o toropeală, nu adie nicio boare. puternicul soare, căldura cea mare seacă izvorul, plânge ogorul. animalele rag, ne mor în prag. e uscăciune, numai tăciune. de ploaie nici vorbă, marea-i o ciorbă. bocește țăranul, își plânge amarul. se roagă să plouă, să cadă o rouă, o mană cerească să îl răcărească, s-
SECETĂ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380189_a_381518]
-
șuiera spulberând omătul depus pe crengile stejarilor ce străjuiau ca o perdea de protecție îngrămădirea de case a satului Dolhești din județul Neamț. Purtau omătul spre vale, aruncându-l în apa râului Ozana, ce cobora de sub Muntele Doliei, avându-și izvorul in satul Boboiești, trecând prin Popeni, Pîțîligeni, Stânca, Leghin și apoi prin comuna Vânători - Neamț, urmându-și cursul său milenar spre întâlnirea cu râul Moldova. Ozana era nepăsătoare la tot ce se întâmpla în acea zi dușmănoasă, ducându-și undele
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
de sine, puritate și putere de jertfă. Dragostea mare are un fior religios. 9. Să vă respectați cuvântul. Cuvântul nu este un instrument de inducere în eroare și nici ceva cu care poți răni sufletele oamenilor; cuvântul trebuie să aibă izvoarele cele mai pure, adică divinitatea. 10. Fiți sinceri și curați în tot ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
DOMNUL Metanoia : care e, schimbarea minții Apoi schimbarea la față, ca inima, cum o au Sfinții ! Și de-o vrea Cerul, noi Creștinii, din 6 august dimineață, Să-ncepem Marea Schimbare, a Mundanului la față ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Schimbarea la Față a DOMNULUI / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1678, Anul V, 05 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian
SCHIMBAREA LA FAȚĂ A DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380204_a_381533]
-
soare, Fii iar aur pe razoare! Fii iar bun și generos Și nu arde pan’ la os! Dă-ne raze aurii, Pavăza pentru copii! Dă-ne holde pe ogor, Dă-ne pâine în cuptor! Mângâiere pentru flori, Apa rece în izvor Și nu secetă și boli Așteptăm din zori în zori. Fii iar bun și omenos Și ne scalda în culori De lumină și căldura, Pe ogor și în cunună! Dă-ne fir de calofir Și sulfină-n loc de spini
INVOCATIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380197_a_381526]