KorAP: Find »[drukola/base=jandarmerie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...306 >

7,642 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

începutul anilor ’30 și a amenințărilor posibile la adresa regelui, în inelul de protecție a fost inclus cu un rol din ce în ce mai pregnant și I.G.J., ca forță de dezangajare a unor reacții de masă adverse și pentru paza rutelor de interes. Serviciul Jandarmeriei a elaborat Ordinul Circular nr. 968/30 mai 1932, care a fost structurat pe două mari capitole, în funcție de ordinea de priorități a misiunilor de acest tip: 1. Măsuri de pază și siguranță când călătorește M. S. Regele, membrii familiei regale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de organele polițienești cu ocazia deplasărilor membrilor Familiei Regale, care au stabilit atribuțiile și normele de colaborare între D.G.P. și I.G.J. pe acest palier. Conform noilor sarcini, măsurile de pază și ordine au fost atribuite Direcției Poliției Administrative și Serviciului Jandarmeriei din I.G.J., iar cele de siguranță au revenit Direcției Poliției de Siguranță și Brigăzii Mobile din Corpul Detectivilor, în strânsă legătură cu cele ale altor autorități. Prima aplicare practică a noilor Instrucțiuni a avut loc la începutul lunii noiembrie 1937

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
introducerea stării de asediu, Ministerul de Interne a transmis metodologia aplicării acesteia. Astfel, menținerea ordinii publice și siguranței statului au trecut „în totul” către autoritățile militare, adică tribunalele militare și-au extins sferele de competență asupra tuturor infracțiunilor. Poliția și Jandarmeria au primit sarcina de a acționa preventiv și administrativ față de încălcarea legilor în vigoare și a de a cerceta faptele descoperite până la intervenția sau cererea autorităților militare. Decretul-Lege nr. 870 din 16 februarie 1938 privind reprimarea unor noi infracțiuni contra

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în zona de graniță cu Cehoslovacia unde mișcarea comunistă s-a dovedit „acută”. În cel de-al treilea guvern condus de Patriarhul Miron Cristea a intrat, ca subsecretar de stat la Ministerul de Interne însărcinat cu conducerea Poliției, Siguranței și Jandarmeriei, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu, fostul prefect al Poliției Capitalei. În noua calitate, acesta a semnat Ordinul Circular nr. 16.328 în care, printre altele, a menționat că trebuie să se dea „cea mai desăvârșită atenție” acțiunii informative deoarece, împreună cu activitatea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
atentatul terorist asupra lui Armand Călinescu, prim-ministru, ministru de Interne și ad-interim la Apărarea Națională, petrecut la 21 septembrie 1939. Peste trei zile, noul guvern condus de generalul Gheorghe Argeșeanu a desființat Subsecretariatul de Stat pentru Poliție, Siguranță și Jandarmerie din Ministerul de Interne. Noul ministru de Interne, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu a cerut funcționarilor din subordine „să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat Ministerul Ordinei Publice, care a primit în sarcina sa conducerea Poliției și Jandarmeriei. Noua structură nu a avut o viață lungă, fiind desființată la 22 decembrie 1939, prin Legea nr. 4603. Accentul noilor forme organizatorice a fost direcționat către organizarea unui aparat contrainformativ eficient, la nivel național, de la ținut și până la nivelul unui

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost contopirea Direcției Generale a Poliției, Corpului de Jandarmi și Prefecturii Poliției Capitalei într-o singură structură denumită Direcția Generală a Poliției și Siguranței Statului (D.G.P.S.S.). În esență, această modificare a fost sinonimă cu cea din 1938, când Poliția și Jandarmeria au fuzionat la nivel teritorial, în vederea unei unități de comandă și acțiune. Printre motivele care au stat la baza acestei reforme s-a numărat și acela că exercitarea poliției de ordine și siguranță s-a efectuat prin trei organe separate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
organism special”, cu mai multe echipe de agenți care să acționeze atât în mediul urban cât și în cel rural. În Ținutul Someș, Inspectoratul de Poliție și Siguranță a primit în frunte pe colonel Anibal Panaitescu, fost șef al Serviciului Jandarmeriei din I.G.J., Serviciul de Informații și al Poliției Judiciare pe inspectorul Valeriu Popovici, iar Serviciul Ordinei Publice pe locotenent-colonel Sabin Codarcea. Serviciul de Informații și al Poliției Judiciare a avut următoarea organizare: 1. Biroul Informații. 2. Biroul Control Străini. 3

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
maghiari”, Ministerul de Interne a ordonat prefecților, încă din 4 aprilie 1938, să impună măsuri de verificare a spectacolelor susținute de alogeni. Problema minoritarilor a revenit și în 1939, întrucât raporturile de bună conviețuire între reprezentanții autorităților administrative, cele ale Jandarmeriei și preoții confesiunilor minoritare au devenit „foarte rele”. Primul ministru Armand Călinescu, care a deținut și portofoliul Ministerului de Interne, a decis că arestarea preventivă de minoritari se va efectua numai după ce va aviza personal și va da instrucțiuni în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
teroriste, precum și în descoperirea tipografiei Comitetului Central a Partidului Comunist și a celei aparținând organizației locale din Capitală. Prin Decretul nr. 1359 din 18 aprilie 1940, un număr de 121 de funcționari din D.G.P. și ofițeri de informații din Serviciul Jandarmeriei au fost decorați cu medalia „Bărbăție și Credință”. La 29 iunie 1940, agenții Corpului Detectivilor au informat despre ședința Comitetului Central al Partidului Comunist din aceeași zi, în care au fost dezbătute situația creată în România în urma ultimatumului sovietic și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
două zile mai târziu. De asemenea, arestarea generalului Antonescu, confirmată de posturile de radio străine, a provocat „un fel de consternare”, deoarece acesta era considerat singurul în măsură să salveze ordinea internă și să redreseze moralul armatei. A.3. Serviciul Jandarmeriei Serviciul de informații al I.G.J. a reprezentat, în perioada 1938-1940, una din principalele componente ale sistemului informativ/contrainformativ național, iar activitatea sa a deservit atât Ministerul de Interne, cât și Ministerul Apărării Naționale. În Ordinul General de Informații pe anul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
5. Alte acțiuni subversive. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile colaterale. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea a doua a Ordinului General de Informații a prevăzut datele de interes care trebuie culese și raportate beneficiarilor legali, modul de întocmire a buletinelor informative și norme pentru elaborarea Planului de căutare informativă. Cel mai important obiectiv informativ - atât

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la nivel județean, Poliția și Jandarmeria au fost unificate sub conducerea comandanților de legiuni de jandarmi. Cauzele, care au condus la o asemenea decizie, au fost promptitudinea și operativitatea manifestată în decursul anilor, complexitatea misiunilor aflate în responsabilitate și, probabil, o mai mare seriozitate și profesionalismul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
reprimare eficientă s-a ajuns la concluzia unei necesități de omogenizare, simultaneitate și spontaneitate în măsurile de reacție luate de organele statului. La jumătatea anului 1939, s-a produs o schimbare legislativă, prin intrarea în vigoare a Legii pentru organizarea Jandarmeriei, care a prevăzut că aceasta este un corp militar instituit pentru a veghea pe teritoriul rural la siguranța de stat, la menținerea ordinii publice și la executarea legilor in vigoare. Prin acest act normativ s-a schimbat și denumirea instituției

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Planul de activitate și Planul de căutare au primit norme metodologice amănunțite despre obiectivele urmărite, în concordanță cu schimbările externe și evoluțiile interne din ultimul an. După atacarea Poloniei de către Germania (1 septembrie 1939), România a decretat mobilizarea armatei, iar Jandarmeria, în conformitate cu legile în vigoare, a asigurat sarcinile de justiție militară (serviciul pretoral) și poliție militară pe lângă marile unități. Tot jandarmii au primit spre executare și noile măsuri contra-informative, mai ales în zonele unde au afluit refugiații polonezi, prin înființarea unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
N. Martinescu și I. Costin (din echipa Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi”). De la 1 august 1940 însă, măsurile de pază au fost întărite, iar dispozitivul a fost mărit cu încă 8 jandarmi (3 reangajați și 5 militari în termen). Șeful Serviciului Jandarmeriei, colonelul Dumitru Geormăneanu, a înaintat ministrului de interne, la 2 iulie 1940, un referat cu propunerile privind drepturile și libertățile de care colonelul Beck ar trebuie să dispună. Printre acestea figurau plimbările pe jos în localitate și cele cu barca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comandantul Corpului de Jandarmi, a adnotat: „Să se raporteze Ministerului [de Interne] ca să pună în vedere fostului ministru Beck să respecte consemnele, el și toți care vin să-l vadă”. La jumătatea lunii iulie 1940, Corpul Detectivilor a comunicat Serviciului Jandarmeriei că, din ordinul Ministerului de Interne, „s-a fixat domiciliu obligatoriu la Curtea de Argeș d-lui. col. Beck Joseph împreună cu familia, personalul de serviciu, un șofer și un valet de cameră”. A doua zi, 16 iulie 1940, locotenent-colonel Alexandru Ionescu, comandantul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
conațional, Orek Boreski. Prima analiză a modului cum funcționează măsurile informative și cele de pază la Snagov a fost întocmită la 21 iulie 1940. Cu acest prilej, generalul Ioan Topor, comandantul Corpului de Jandarmi, și colonelul Dumitru Geormăneanu, șeful Serviciului Jandarmeriei, au propus limitarea vizitelor la vila Teodoride, iar locatarul acesteia să nu mai treacă lacul pentru a lua masa la restaurant în pădurea Snagov. Motivul era reprezentat de faptul că nu se puteau preveni „eventuale intenții de dispariție”, mai ales

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care să descurajeze un asemenea act. Raportul a avut efectul scontat și, la 27 iulie 1940, ministerul de Interne a interzis „complet orice deplasare din Snagov, vila Teodoride”, fostului demnitar de la Varșovia. Mai mult, începând din 22 iulie 1940, Serviciul Jandarmeriei a cerut Regimentului 2 Jandarmi „Bucegi” și Legiunii de Jandarmi Ilfov să raporteze telefonic, „în fiecare seară, până la orele 21,00” activitatea zilnică a celui supravegheat. Următoarele două săptămâni, monitorizarea activităților zilnice desfășurate de colonelul Beck nu a evidențiat nimic

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a opune o minimă rezistență. Din 4 septembrie 1940 prim ministru a fost numit generalul Ion Antonescu, iar din 14 septembrie 1940 România a fost proclamată stat național-legionar. În pofida schimbărilor politice, paza colonelului Beck a rămas în continuare în sarcina Jandarmeriei, în mod special a serviciului de informații al acestei arme. Problemele și mutațiile apărute în apropierea granițelor României, mai ales prin dezmembrarea Cehoslovaciei, au conștientizat factorilor politici necesitatea întăririi măsurilor de ordine și siguranță. După desființarea statului cehoslovac (15 martie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
siguranță. După desființarea statului cehoslovac (15 martie 1939), I.G.J. a accentuat măsurile polițienești în mediul rural, în paralel cu o activitate informativă „intensificată” asupra elementelor suspecte. Pentru o bună desfășurare a activităților și o compartimentare a muncii specifice, I.G.J. - Serviciul Jandarmeriei a elaborat și emis o serie de ordine în acest sens, care au cristalizat atât problemele informative/contrainformative specifice, dar și cele colaterale, de colaborare cu alte autorități sau cu populația. O importantă directivă în acest sens îl reprezintă Ordinul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
grațiați cu condiția să se înroleze în bandele teroriste pregătite să acționeze în România. Primele grupe instruite în centre speciale erau așteptate „să intre clandestin” peste graniță în jurul datei de 1 februarie 1940. Față de noile date primite, în urma analizelor, Serviciul Jandarmeriei a dispus întărirea măsurilor prevăzute în Ordinul Circular nr. 32.943 din 12 decembrie 1939, în vederea contracarării rapide a actelor teroriste. Ordinul General de Informații pe anul 1940 a fost alcătuit pe baza realităților și problemelor cu care Corpul de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și interesele publice. 6. Sectele religioase. 7. Propaganda subversivă prin teatre, cinematografe și radio. 8. Diverse. 9. Propaganda și contrapropaganda național-culturală. 10. Informații obținute prin conlucrarea cu autoritățile de colaborare. 11. Informații din țările vecine. 12. Starea de spirit în Jandarmerie. Partea II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma unei analize complexe s-a ajuns l-a concluzia că activitatea mișcărilor subversive a depășit „vigilența organelor de siguranță” ale statului, fapt care trebuia remediat neîntârziat. În acest context, serviciul de informații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
II-a - Organizarea Serviciului de Informații În urma unei analize complexe s-a ajuns l-a concluzia că activitatea mișcărilor subversive a depășit „vigilența organelor de siguranță” ale statului, fapt care trebuia remediat neîntârziat. În acest context, serviciul de informații al Jandarmeriei a fost restructurat și pus pe baze care trebuiau să-l ridice „la un nivel superior” față de organizațiile antistatale care acționau în România. Dispozitivul informativ a fost întărit cu elemente capabile și bine pregătite, iar la dispoziția regimentelor și legiunilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mișcările religioase aflate în afara legii, fiind urmărite, mai ales, scopurile politice ale acestora; - abuzurile efectuate de autoritățile administrative locale asupra populației, care să fie raportate imediat eșaloanelor superioare. Ca și în cazul celorlalte structuri din sistemul securității naționale, nici Serviciul Jandarmeriei nu a putut schimba soarta regimului carlist. Dezvoltarea acțiunii informative/contrainformative a avut rezultate benefice, însă decizia politică a translatat concluziile și propunerile provenite din surse abilitate. Având în vedere că jandarmii s-au aflat în prima linie a măsurilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]