1,912 matches
-
astăzi i-am putea spune acestui mare poet deznădăjduit să vină În Cuba; să vadă cum oamenii, după ce au trecut prin toate etapele alienării capitaliste și după ce s-au văzut pe ei Înșiși ca pe animale de povară Înhămate la jugul exploatatorului, și-au redescoperit calea și au Învățat din nou ce Înseamnă joaca. Acum, În Cuba, a munci capătă un Înțeles nou și se face cu o nouă bucurie.“ Totuși, În martie 1952, Che scria doar „vom vedea“. Lecțiile aspre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
doilea război mondial, când Statele Unite au devenit cea mai puternică economie occidentală și cea mai mare putere mondială. Japoniaxe "Japonia" s-a democratizat sub ocupație, Germaniaxe "Germania" și-a restabilit democrația constituțională, Indiaxe "India" și câteva națiuni africane au zdrobit jugul colonial și au instaurat guverne timid democrate. Un al treilea val de democratizare a urmat în Asia de Sud-Est și în America Latină în anii ’80, când o serie de revolte populare au răsturnat dictaturile militare, iar în anii ’90 în Europa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Toamnă la Liteni și Lunca Siretului. Expune la Salonul republican de desen și gravură - deschis la București în sala Dalles, lucrările În deal la Humărie și Copaci. 1974 I se conferă medalia „30 de ani de la eliberarea de României de sub jugul fascist. Figurează cu 9 peisaje la Expoziția „Iașii în arta plastică, organizată de Muzeul de artă din Iași. Tablourile reprezintă imagini din Iași și din imprejurimile Iașului. În lunile august-septembrie figurează cu lucrările Forestieri în repaus și Pe ogor la
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
știință posedă cea mai importantă bibliotecă medicală din lume, o compilație fabuloasă a cunoștințelor dobândite dea lungul a mai mult de cinzeci de secole de observații și de experimente care reprezintă un bogat patrimoniu pentru China. Marele popor chinez, sub jugul atâtor secole imperialiste, a reușit să pună laolaltă respectul tradiției și modernitatea științei. Ceea ce altădată nu reprezenta decât un simplu experiment empiric a devenit în zilele noastre o practică clinică rațională, bogată în experiențe, sprijinită de nenumărate lucrări academice. Medicina
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
lucrul acesta pe față”. Între politic și demagogic, există o graniță atât de fragilă încât Platon însuși are anumite rezerve, în ceea ce privește fixarea ei. Și poate că ușurința cu care oamenii politici de aici ori de aiurea sunt dispuși să „vândă jugul onoarei pentru foloasele nemărginite ale rușinii” nu va mai fi atât de greu de înțeles . Platon vorbește despre filosof ca omul care posedă în cel mai înalt grad cu putință, știința dreptății și a binelui. Pe temeiul acestei competențe, filozoful-rege
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Du-te, suflet bun, în lumea nemuririi, acolo îți vei găsi prietenii de luptă pentru neam și ei te vor primi în rândurile lor, iar românii bucovineni vor păstra amintirea veșnică.” * De ziua Unirii, a eliberării și a Bucovinei de sub jugul străin, Glasul Bucovinei face loc publicării cântecului Hora Unirii, partea întâi, alcătuită la 1860 de marele poet Vasile Alecsandri, partea a doua și a treia adăugate de T. Teodorescu” - profesor de canto din Iași: 1 Hai să dăm mână cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redacta un program de revendicări pentru întreaga populație; se devansa astfel reacția față de „Apelul către românii de pretutindeni” lansat de tinerimea română aflată la studii la Buda, care spunea că „frații noștri bucovineni se îngrijesc destul de puțin de naționalitate” pentru că „jugul balaurului de Metternich i-a apăsat cu totul”; tot în martie 1848 preoții și călugării din Bucovina - după ce prin ordonanța împăratului Iosif al II-lea din 29 aprilie 1786 le desființase lăcașurile de cult, reducândule la 3 mânăstiri - Putna, Sucevița
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1866 și 1877) nu a întrunit adeziunea publicului larg, astfel încât a fost preferat 1 decembrie 1918. Noul eveniment emblematic al statului proclamarea unirii Ardealului cu România înlocuia aniversarea lui 23 august 1944 când, conform propagandei comuniste, România se eliberase "de sub jugul fascist". Legiferarea s-a produs în regim de urgență, textul oficial neoferind nici o explicație pentru această opțiune 1. Dincolo de contextul politic, dedicat altor priorități, omiterea unei minime argumentații în actul normativ sugerează că rațiunile alegerii țineau, pentru contemporani, de domeniul
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
complexe "adevăruri", îngăduite sau fabricate de autorități. În anii Republicii Populare s-a impus succesiunea "orânduirilor", între care aceea "capitalistă" de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la 23 august 1944 includea "lupta muncitorilor și țăranilor pentru eliberarea Transilvaniei de sub jugul absolutismului habsburgic"336. 1918 devenea anul intervențiilor antisovietice ale guvernului "reacționar" român, cel care ocupase Basarabia și intervenise apoi în Transilvania, unde "partidul național condus de Iuliu Maniu propune[a] declararea autonomiei Transilvaniei, sub conducerea unui Consiliu Dirigent în loc să ceară
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și mai puțină înțelegere pentru limbajul arhaizant decât cei de altă dată. În 2005, Alex. Ștefănescu nota: "mă sună fiul unor prieteni, N., elev de liceu, și mă roagă să-i explic o expresie întâlnită în cartea de istorie, "scuturarea jugului otoman"". Tânărul a chestionat sistematic: "în primul rând, ce e acela "jug"?". Nici explicația tehnică nu l-a ajutat prea mult, iar deslușirea finală a metaforei a durat mult peste așteptările oricărui istoric. Până la urmă, autorul și-a amintit cum
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
În 2005, Alex. Ștefănescu nota: "mă sună fiul unor prieteni, N., elev de liceu, și mă roagă să-i explic o expresie întâlnită în cartea de istorie, "scuturarea jugului otoman"". Tânărul a chestionat sistematic: "în primul rând, ce e acela "jug"?". Nici explicația tehnică nu l-a ajutat prea mult, iar deslușirea finală a metaforei a durat mult peste așteptările oricărui istoric. Până la urmă, autorul și-a amintit cum el însuși, cu ani în urmă, nu înțelegea nimic din ce spunea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
133-139. 313 Ibidem, p. 140. 314 Ibidem, p. 142. 315 Ibidem, pp. 143-144. 316 Tot manualul era o cronică îndurerată a unor interminabile conflicte și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Două armate sârbe au trecut pe teritoriul turcesc. Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 38, 5 noiembrie 1872, p. 3 (are în total zece strofe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ferate, sub pretextul unor pagube de masă lemnoasă, a impus prin militarii sârbi „biruri grele” asupra populației locale. Conform analizei, această societate, care a reprezentat până în 1918 „cea mai mizerabilă unealtă politică în mâna tuturor guvernelor maghiare și un greu jug economic”, a încercat să se răzbune asupra celor care au visat și au acționat pentru a înfăptui România Mare. În mod deosebit, activitatea firmei s-a dovedit „dușmănoasă și păgubitoare” pentru toți cetățenii români din Banat. Prin reintegrarea administrației ungare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
provoacă indignare și chiar ura față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de armatele eliberatoare, ca un popor ce a suferit cel mai mult jugul nazist. Din contră, nu se sfiesc să critice la orice pas atitudinea și comportamentul trupelor noastre”. Pe de altă parte, această atitudine conservatoare a populației cehe a făcut ca propaganda curentelor extremiste de orice nuanță să nu aibă succes și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
literaturii antice și moderne: Ovidiu, Bossuet, La Bruyère, Molière, Fontenelle și alții. "Din aceste interesante lecturi, din convorbirile pe care ele le prilejuiau între tata și mine, se formă acel spirit liber și republican, acel caracter neînfrînat și mîndru, nesupus jugului și aservirii, care m-a chinuit de-a lungul întregii vieți, în împrejurările cele mai puțin proprii, spre a-i da avînt."14 Acest fel de viață a fost brusc întrerupt pe cînd împlinea 10 ani. În urma unei certe, tatăl
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
călcîiul piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piciorului de trei ori pe pragul ușii, ca așa cum tace pragul să tacă gurile asupra lui și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și să iasă bine. Cînd tai urzala pînzei, să nu coși cu ea cămeșile, că nu ai dreptate cînd te duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duci la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la judecată. Jug Jugul boilor să nu-l pui pe foc, că nu poți muri - și numai te chinuiești. Jugul boilor să nu-l arzi, că, cînd ai să mori, sufli din greu, ca și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cînd trag boii la jug. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc, că e mare păcat. Omul ce a făcut această treabă nu poate muri pînă ce nu i se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune sub cap un jug. Țandură din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din jurul boilor să nu puie nimeni pe foc, că la moarte se va căzni mult pînă să-și dea sufletul: se va bate taman ca boii cînd trag la plug. Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu pui jug pe foc, că zbieri ca boul. Jugul de porci, viței, cîni (nărăvași), cai (de la trier*), boi etc. nu se pune pe foc, căci porcii capătă brîncă, cînii turbează etc., iar stăpînul va purta pe cealaltă lume juguri grele în gît. Cînd cineva taie un jug de la porci, cînd moare, omul acela grohăie ca porcii. Jugul boilor nu-i bine a-l lăsa peste noapte afară, ca să nu se spurce cînii pe el, căci la din contra, boii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]