1,019 matches
-
COCÂRLĂ, Ion (26.VIII.1882, Costâna, j. Suceava - 1943, Suceava), poet. A făcut liceul la Suceava, absolvit în 1900, și studii superioare (neterminate) la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți. Este înmormântat în satul natal. A colaborat la „Junimea literară”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea” ș.a., semnând uneori și Leandru. În placheta Jalea satelor (1911) predomină motivele înstrăinării și dorului de locurile natale. Versurile sunt sprințare, cu evidente reminiscențe din poeziile lui O. Goga și G. Coșbuc. SCRIERI: Jalea satelor, Suceava, 1911
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286308_a_287637]
-
1979, p. 175. 38 Florin Manolescu, op. cit., p. 262. 39 Denumire peiorativă dată de reprezentanții și mentorii "tinerei generații" interbelice (Radu Dragnea, Pamfil Șeicaru, Petru Marcu-Balș, Sorin Pavel, Pavel Sterian, Vasile Băncilă, Emil Cioran, Mircea Eliade etc.) spiritului raționalist-criticist al Junimii, al postmaiorescianismului, al poporanismului și al "zarifopolomaniei" (Petru Marcu Balș, Pârvan și filozofia statului, în "Gândirea", nr. 4, 1928, p.117, apud. Constantin Trandafir, op. cit., p.28.) 40 Este de reținut precizarea lui Ion Bogdan Lefter legată de imprecizia și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fluiditatea monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii francezi și din scriitorii români. Capitolul final, consacrat istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]
-
versuri, figurând și în redacție, la „Revista contimporană”. Nu a fost lipsit de o anumită popularitate, mai ales după ce în 1873 compune, la îndemnul confraților de la această publicație, revista teatrală Muza de la Borta Rece, în care îi ridiculiza pe membrii Junimii. Mai scrie, împreună cu Petru Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Nicolae Țincu, Al. Lara și Oscar Eliot, revista umoristică Cer cuvântul! (1874). I s-au atribuit și o serie de satire politice versificate din ziarul „Scrânciobul”. Poeziile de după 1860 apar în culegerea Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
după care se stabilește cu părinții la Bacău, unde a absolvit, în 1936, Liceul „Ferdinand I”. Face studii filologice (1936-1940) la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași, în timpul cărora participă la înființarea, de către G. Călinescu, a „Noii Junimi” și publică în paginile „Jurnalului literar”. Ulterior funcționează ca profesor de limba și literatura română la Iași, Câmpulung Muscel, Bacău și București. Între 1967 și 1982 (când se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
arătat dornice să ne împărtășească din vasta experiență - de școală și de viață - acumulată, acceptând, în același timp, cu multă solicitudine (pentru care le mulțumim și pe această cale), invitația noastră de a adresa câteva cuvinte membrilor Cercului de istorie Junimea istorică, cuvinte pe care vi le prezentăm în paginile următoare.
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1732]
-
în perioada 1940-1960 la mai multe școli din București, între care liceele „Gh. Șincai” și „Dimitrie Cantemir”. Din 1963 până în 1970 e șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856 a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
satirice în proză și cronici teatrale, urmate de versuri patriotice, apărute fie aici, fie în „Pruncul român”, „Popolul suveran” ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia”, „România”, „Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
Teologie (1928-1932). A funcționat ca ziarist, director de librărie (1933), referent de presă (1939-1940), cenzor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei. După ce, elev fiind, scosese, alături de alți colegi, „Ecoul tinerimii”, „Caietul celor patru” și „Speranța”, e prezent cu proză în „Junimea literară” din 1929. La începutul anilor ’30 devine animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
SOCIETATEA DE LECTURĂ „IOAN POPASU”, asociație înființată în 1868 la Caransebeș. Constituită ca instituție a „junimii studioase” de la Institutul Teologic-Pedagogic, societatea are ca membri profesori, elevi și studenți de la institutele de învățământ ale Diecezei Ortodoxe românești din localitate, animați de puternice sentimente patriotice. Ei se înscriu în mișcarea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
scop agitatoric au creat în epocă imaginea unui luptător fervent, iar aceasta l-a însoțit pretutindeni, plasându-l într-un con de umbră și damnându-l sub raport social și politic. Debutul scriitoricesc are loc în 1932, cu poeme publicate în „Junimea literară” din Cernăuți, P. fiind susținut de profesorul Leca Morariu, sub îndrumarea căruia și-a elaborat teza de licență Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza. În cercul „Junimii literare” stabilește strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Ion Crețu, Câmpulung Moldovenesc, 2000. Ediții: Mihai Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938; Carte de cântece românești, pref. Aron Cotruș, Madrid, 1953; Leca Morariu, De la noi, Madrid, 1970. Repere bibliografice: Gheorghe Antonovici, „Junimea literară”, GBV, 1933, 3985; G. Călinescu, Cronică literară, VR, 1938, 5; Perpessicius, Opere, VIII, 79-80, X, 257-259; Mircea Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
întemeiază un cenaclu literar, desființat odată cu invazia sovietică. În 1934 editează la Plaiul Cosminului, în colaborare cu Neculai Pavel, revistă gândiristă „Plai”. M. a debutat cu versuri, probabil în 1928, la „Revista tinerimii” (Dorohoi). Va colabora la „Voința școalei”, „Orion”, „Junimea literară”, „Convorbiri literare”, „Însemnări”, „Înnoiri”, „Glasul Bucovinei” ș.a. Versurile, adunate în volumele Învolburări (1933), Luminișuri (1936) și Diamante albe și negre (1938), se încadrează în mișcarea iconaristă bucovineană prin fragmentarea de tip modern a imagisticii și printr-o peisagistică citadină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288283_a_289612]
-
Bibliotecii Naționale a României CIOBACA, CARMENECATERINA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction / Carmen-Ecaterina Ciobaca. Iași : Junimea, 2015 Conține bibliografie ISBN 978-973-37-1894-9 821.135.1.09 Blaga,L. 81'25 Coperta colecției: Vasilian DOBOȘ Editură JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 BCU Mihai Eminescu (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand) cod 700 511 Iași ROMÂNIA țel./fax. 0232-410 427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
427 e-mail: edjunimea@gmail.com revistascriptor@gmail.com Vă invităm să vizitați site-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comandă oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) CARMEN-ECATERINA CIOBACA (c) EDITURĂ JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Carmen-Ecaterina CIOBACA Lucian Blaga et șes versions en français : figures de style et traduction Editură Junimea Iași 2015 Le présent travail représente la thèse de doctorat de l'auteur, élaborée en cotutelle, sous la direction de Madame le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
student, frecventează seratele de la „Intim club”, unde îi cunoaște pe câțiva dintre scriitorii și artiștii de frunte ai țării, între care și pe Duiliu Zamfirescu, de care s-a legat printr-o lungă prietenie. În 1883 este introdus la ședințele Junimii bucureștene. Atașat în Ministerul de Externe (1885), șef de cabinet al lui P. P. Carp (1888), va fi numit secretar de legație la Paris (1889) și Istanbul (1890). Din 1892, retrăgându-se din diplomație, ține, la recomandarea lui Titu Maiorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288777_a_290106]
-
reclama pentru simbolistele saloane rozacruceene autoritatea lui Gustave Moreau și Puvis de Chavannes. În toate aceste cazuri, alegerile au vizat personalități artistice menite să impună, reprezentând vârfuri incontestabile al generației anterioare de pictori. Fapt semnificativ pentru revendicările noviste "libertariste" ale junimii artistice, Nicolae Grigorescu realizase o deschidere în ce privește gustul estetic printr-o pictură care depășea cadrul canonic al picturii academice. Catalogul manifestării secesioniste (cuprinzând 123 de lucrări) conținea și un manifest polemic, subliniind necesitatea unei arte libere de orice constrângeri și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eșuată în ciuda tratativelor din 17 noiembrie 1897. Unul dintre punctele esențiale ale noii societăți artistice îl constituie organizarea unei expoziții internaționale, așa cum își propun și secesioniștii vienezi și organizarea unui ciclu de conferințe despre artă în stilul care a impus Junimea cu invitați prestigioși din afară. Membrii marcanți ai societății "Ileana", dintre care un rol determinant îl are Bogdan-Pitești, vizau câteva personalității culturale franceze, printre propuneri aflându-se Ferdinand Brunetière, George Clemenceau, Laurent Tailhade, Malchior de Vogüe, Joséphin Péladan. Prima acțiune
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale cultului națiunii. În tranziția de la școla critică la criticism, anul 1929 poate fi luat ca momentul de răspântie care marchează ceea ce T. Kuhn (2008) [1962] ar numi o "schimbare de paradigmă" (paradigm shift) în istoriografia românească. Este momentul când junimea comunității istoricilor decide înființarea unei noi reviste de specialitate, Revista Istorică Română, în cadrul căreia se va preciza "școala nouă" de istorie, impulsionată critic, împotriva "școlii vechi" patronată de N. Iorga cu oficiosul său Revista Istorică. Reînviind criticismul junimist, generația tânără
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]