1,059 matches
-
zărind prin fereastră figura lui Venturiano, pornesc în urmărirea lui. Durata urmăririi e compensată de rapiditatea rezolvării punctului culminant în deznodământ, recunoașterea lui Rică și consimțământul la căsătoria cu Zița. Finalul aduce din nou în atenție ridicolul personajului principal, atunci când Jupân Dumitrache găsește cravata lui Chiriac pe patul Vetei. Unii critici din trecut, începând cu anonimul cronicar a cărui idei au fost publicate în „Binelui public“ la 24 ianuarie 1879, au susținut teza caducității tipurilor caragialiene, prin progresul moravurilor și al
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în gazetă, ideile de libertate, revoluție și progres se învălmășesc într-un haos amețitor. Spre deosebire de Jupân Dumitrache sau de Chiriac, Leonida nu devine căpitan în garda națională și nu speră la vreo parvenire socială. El este veteranul bătăliilor politice de care își reamintește cu încântare. Leonida pontifică în fața unicului și total admirativului său auditoriu. Postura de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
noi și ai noștri. El definește astfel partidul prin interesele foarte restrânse, subiective și personale ale castei din care face parte. Iordache Brânzovenescu, prietenul nedespărțit al lui Farfuridi, are în piesă un rol asemănător cu cel jucat de Ipingescu față de Jupân Dumitrache în O noapte furtunoasă. Este mereu pus în inferioritate de personalitatea amicului său, dar în același timp îl dublează pe acesta cu fidelitate, întocmai ca o umbră. Ne concentrăm acum atenția asupra lui Zaharia Trahanache, venerabilul șef al lumii
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dicton antic actual și astăzi spune: „ cognosce te ipsum” -„cunoaște-te pe tine însuți”. Traian Băsescu nu se cunoaște pe sine în schimb are oameni care îi cunosc ambițiile, și i le și satisfac. Bineînțeles, recompensele acestor lachei, în slujba jupânului de la Cotroceni, sunt substanțiale. Traian Băsescu prototipul personajului din celebrul film de desene animate, nu se înconjoară de oameni culți și cu coloană vertebrală, ci, de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
și cu coloană vertebrală, ci, de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității, sau în altă parte, „ciumpalaci și viermi” După cum vedeți, stimați cititori, vocabularul grotesc, trivial, este permanent folosit ca și al jupânului care îi numește pe gazetarii ce nu-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că șefii statelor din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cerându-i în final celui care a pierdut, suma de cinci sute de milioane de lei( Rol) ca daune morale. Această sumă n-a fost plătită niciodată, sentința nefiind executorie și dosarul s-a clasat. Un alt contestatar al acestui „jupân” al României, cum îi place să se autointituleze, cu un simț al umorului destul de acut, mai ales prin profesia de scriitor, și sonetist, este Mircea Dinescu. Poetul, considerat unul dintre dizidenții ultimei perioade a comunismului în România, semnatar al Scrisorii
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
bine deci ca la Curtea de Casație să se numească de acum înainte tot ingineri, iar în armată tot advocați". Crede de cuviință a lăuda administrația orașului Iași, unul în care Consiliul comunal nu-i dominat de roșii, unde nici jupînul Herșcu Goldner, nici d. Gheorghian nu sînt membri în consiliu - a dovedit totdeauna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrînse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decît orice
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apropie să zvârle cu bețe și șipci. Dar parcă era un făcut. Nu-l nimerea deloc. Azvârlea cu pietre. Zadarnic. Doar una, în cădere, fărâmase pipa piticului. Și asta îl întărâta și mai mult pe băiat." (Mircea Sântimbreanu, Mărul) (e) "Jupânul corb, pe-o creangă cocoțat, / ținea în clonț un boț de caș furat. / Ademenită-ndată de miros, / cumătra-i spuse pe un ton mieros: Să ne trăiți multi ani, Măria Voastră, / că sunteți, zău, ca din cutie scos! / Iar de-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și geții sînt pomeniți în scrierile grecilor încă din secolul Xlll î.e.n. sau mai devreme. Ei amintesc de Cărțile Misilor ce cuprindeau istoria și credințele acestui neam fiind prima scriere din istoria lumii cu caracter sacru a unui cult monoteist! Jupîn Orfeu, de neam trac spun grecii, adică locuitor al Traciei dar de un neam cu geții cum ne arată limpede tăblițele de plumb, și unul dintre argonauți, este părintele poemelor argonautice iar vechii greci susțin toți că el a scris
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
laolaltă cu atenienii, atunci putem spune că pelasgii s-au folosit de o limbă barbară.... Pelasgii erau un popor de neam barbar’’. Scrie că ionii, care locuiseră din Achaia și Pelopones pe țărmurile Asiei Mici în Lydia și Caria(baștina jupînului) erau de neam pelasg. iar grecii, cînd încă nu le în-tunecase mintea fumurile măririi, îi numeau divini - dioi - pe pelasgi cum vedem în Iliada lui Homer, sau ieroi -sfinți, pînă i-au întunecat ei cu minciuni eleniste. Același autor spune
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prădătorilor de bunuri dar și de suflete. Iar dacă izvoarele antice nu le-au consemnat asta nu în- seamnă că în jurul Carpaților nu a existat civilizație și pe aceste plaiuri se aciuaseră fel de fel de albinoi turbați cum spune jupînul mincinoșilor, Herodot. Dacă marele Zamolxe a reușit să înduplece neamul geților să renunțe la podoabele și banii din aur, convingîndu-i că este un metal blestemat trimis de draci pentru ispitirea firii și sufletului omului, reformînd în profunzime mentalitățile religioase și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Manole, București, 1952; Scrieri alese, îngr. și pref. Margareta Feraru, I-II, București, 1967; Poezii, îngr. și pref. Emil Manu, București, 1984. Traduceri: Paul Bourget, Contesa de Candale. Simona, București, 1886; Balzac, Liturghia ateului, București, 1911, Neamul Marana, București, 1916, Jupân Cornelius, București, [1943]; Vicente Blasco Ibañez, În pădurea de portocali, București, 1913, Coliba blestemată, București, 1918, Floare de mai, București, 1919, Flămânzii. La Horda, București, 1923, O tragedie de pomină, București, 1930, Don Rafael, București, [1937]; Shakespeare, Hamlet, București, 1913
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
fiziologie ca Broaște... destule - Nuvelă pesimistă poate fi socotită prima schiță caragialiană. În Smotocea și Cotocea se prefigurează perechea de farfarale Lache și Mache, în vreme ce băcanul Ghiță Calup, gardist civic de o credulitate ce îl sortește încornorării, îl anunță pe Jupân Dumitrache. Dacă nu inventivitatea comică impresionează în toate aceste texte, în schimb e vădit scrupulul stilistic, ce avea să devină teribil, torturant. Scriitorul cu o atât de consistentă vână comică se lasă, o vreme, atras de poezie. Dar, chiar dacă, așa cum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa adaptării la rosturi noi are efecte din cele mai ilare asupra acestor indivizi turmentați de o frazeologie sforăitoare despre popor, libertate, progres. Cap de familie, negustorul Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Jupân Dumitrache, zis și Titircă Inimă-rea, e un stăpân aspru, impulsiv, brutal, înfoindu-se în vanitatea lui de castă - altminteri un soț iubitor în felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
felul lui și, pe cât de zuliar, pe atât de naiv și ușor de dus cu vorba. Jupânul ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de Dumnezeu, de țară, de cetate, de lege sunt latine, bătrânul însuși e un "veteranus" al imperiului. Împărăția l-a lăsat aci domn ("dominus"). Năvala slavă a adus vocabularul propriu a exprima noua stare de dependență. Acum alții sunt stăpânii, jupânii, boierii. La ei sunt bogăția, lăcomia, mândria, dârzenia, strășnicia, grozăvia, năprăznicia. Prin ei românul a devenit rob, sărac, slab, blajin; slugă pândită de toate relele: bazaconia, munca, osânda, truda, ostenirea, tânjirea, boala, scârba, năpasta, năcazul, ciuda, jinduirea, jertfa, ponosul, jalea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în împiedicarea la limbă a bețivilor: "- Eș' du'ce 'ne Iancule! - Sîn' tu'tă, Co'tică! - Tu'tă du'ce, 'ne Iancule!..." Structura tipologică există în opera lui Caragiale ca un schelet susținător, fără să fie esențială. Caracterele sunt minimale. Jupân Dumitrache e un mahalagiu fioros de moral, ținând la onoarea lui de familist, propriu-zis credul, mai mult brutal decât vigilent și deci inevitabil "cocu". Nae Ipingescu, epistatul, e un devotat redus la minte, întunecat de o onestă stupiditate. Trahanache e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o deșartă fanfaronadă." La început tendenționismul e discret, constând în zugrăvirea luptei între virtute și ispită. Cea mai bună nuvelă de această categorie este De la noi, la Cladova. De popa Tonea s-a îndrăgostit Borivoje, nevasta prea tânără a lui jupân Traico. Popa, om aprins și supus ispitelor, nu scapă neturburat, dar are totuși puterea să învingă demonul cu chip atât de ingenuu al sârboaicei. Scena respectivă este puternică și de un stil focos. Ocolită de Tonea, Borivoje se îmbolnăvește și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de geam cârpite cu hârtie, prin grădinițe troienite de roade, prin cârciuma jupânului Oișie în scrânciobul căreia s-au dat pe rând Ion Creangă, I. Dragoslav și M. Sadoveanu"95. Iată-l așadar pe "modernistul" Lovinescu, apologetul sincronismului și al imitației modelelor occidentale, sfârșind prin a explica valoarea estetică în grila determinismului psihologist
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
te cari! înc-o dată! Stop! La micul dejun, chiftele de balenă, nu uita! Ă Zău c-aș dori mai degrabă să-l mănînce balena pe el decît el pe balenă! Al naibii să fiu dacă nu-i mai rechin decît jupîn Rechin însuși, mormăi bătrînul, depărtîndu-se șontîc-șontîc. Și, cu această exclamație înțeleaptă, merse drept la hamacul său. Capitolul LXIV BALENA CA ALIMENT A te hrăni tocmai cu făptura care-ți furnizează uleiul pentru lampă, ba chiar a face asta, aidoma lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să-l răpească pe căpitanul Ahab? Ă Dacă cred? Păi, o să vezi tu curînd, Flask. Acum, însă, o să-l supraveghez îndeaproape, iar dac-o să văd ceva necurat, o să-i bag mîna-n gît și-o să-i spun: „Ă Uite ce e, jupîne Belzebut, lasă-te de goange!“. Iar dac-o să facă gălăgie, zău c-o să-mi vîr mîna în buzunarul lui, o să-i apuc coada, o s-o duc la cabestan și o să i-o sucesc și o să i-o învîrtesc pîn-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să apară decât în Muntenia. (Și să se observe că și școala pe care a format-o Caragiale n-a avut nici un reprezentant în Moldova.) În Moldova n-au existat, sau n-au existat ca tipuri desăvârșite, deci reprezentative, un Jupân Dumitrache, un Conu Leonida, un Farfuridi, un Rică Venturiano etc. "Comediile" lui Caragiale, ca să vorbim deocamdată numai de ele, sunt atât de "muntenești", încît și actorii care au știut să le interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
interpreteze mai bine au fost toți munteni, dacă nu mă înșel. În Iași chiar, acel care a făcut creațiuni de neuitat din Conu Leonida, din Trahanache a fost un muntean, neuitatul Arceleanu. Iar astăzi, dl Vernescu-Vîlcea ne înfățișează un admirabil Jupân Dumitrache. Și lucrul e firesc: un actor, când interpretează un tip, în realitate îl creează, și orice creațiune presupune o îndelungată observație, o observație fără voie, de toate zilele, care permite actorului de a memora mii de atitudini, din care
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului. Și cu ce talent, și cu ce logică implacabilă! Personajele din O noapte furtunoasă, pe lângă că au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale, e chintesența intelectualismului liberal. Vocea patriotului naționale de la "15/27 Răpciune", în care Nae Ipingescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]