4,936 matches
-
servește interesele Partidului Național Țărănesc, ceea ce în 1929 i-a facilitat accesul în Parlament ca deputat, apoi ca senator. Proză și publicistică diversă i-au mai apărut în „Evenimentul literar” (sub pseudonimul M. Dobrin), „Pagini literare”, „Dimineața”, „Rampa” ș.a. Ca jurist, a publicat expuneri și studii judiciare (semnând F. Emilian). În articole de fond, reportaje, anchete, interviuri, rubrici ca „Note”, „Păreri și impresii”, „Fapte și observații” (semnate și E.D.F.), gazetarul consemnează și comentează evenimentele sau întâmplările timpului, încercând să impună respectarea
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
Dumnezeu. Publicul căruia i se adresează istoricii din această perioadă este cel format din cercurile cele mai restrânse și mai elitiste ale societății bizantine, spre deosebire de cel vizat de literatura hagiografică din aceeași epocă. Autorii sunt în general persoane cultivate sau juriști, care au legături cu ierarhia ecleziastică și curtea imperială; cititorii lor, la fel de cultivați, sunt interesați de istoria ideilor creștine ca și de evenimentele care au zguduit Biserica în secolele al patrulea și al cincilea; conform așteptărilor cititorilor, acestea trebuie să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
că Socrate nu a plecat niciodată din Constantinopol pentru a se informa mai bine în privința evenimentelor povestite. Nu vorbește deloc despre meseria sa. În manuscrise i se spune „scolasticul”, ceea ce în mod normal trebuie înțeles ca „procurator legal” sau chiar „jurist”. N-a aparținut cu siguranță clerului din capitală chiar dacă imboldul de a scrie opera i-a fost dat de un „om al lui Dumnezeu” numit Teodor căruia îi atribuie „porunca” de a-și scrie istoria și care e pomenit de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
exista și în societatea socialistă, având în linii mari cam aceeași compoziție cu mica burghezie a societății capitaliste. Ea consta din funcționari ai administrației centrale și locale și ai marilor întreprinderi, din reprezentanți ai unor profesii intelectuale - scriitori, artiști, medici, juriști, arhitecți etc. -, din meșteșugari sau liberi profesioniști de succes, din ofițeri superiori ai armatei și ai altor instituții militarizate, preoți situați către vârfurile ierarhiei bisericești și dintr-o parte a tehnocrației manageriale și din zonele de cercetare-dezvoltare, inclusiv academice, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mijloc de a învăța pe cineva să înoate este să-l arunci în apă, iar piața va selecta singură capitaliștii „adevărați” de cei mai puțin potriviți, erau susținute mai ales de reprezentanții politici ai tehnocrației financiare și, deloc surprinzător, de juriști care trăiau cu convingerea fermă că o schimbare de legislație echivalează cu o schimbare de realitate. În schimb, inginerii și reprezentanții politici ai managementului industrial aveau mari îndoieli că sofisticata construcție industrială realizată de comuniști în patru decenii avea resursele
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
prețul obținut prin vânzarea echipamentelor industriale la fier vechi sau prin vânzarea terenurilor pe care erau amplasate clădirile industriale. Karl Marx și Max Weber, ale căror opere nu pot fi separate, au avut o soartă în mare măsură comună: doi juriști care au scris mai ales despre economie și care, totuși, au influențat în primul rând sociologia. Un lucru care i-a uimit pe economiști a fost faptul că celebra teorie a lui Marx privind egalizarea ratei profitului nu poate fi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
, Irena (12.VIII.1933, Grudzia¸dz, Polonia), traducătoare poloneză. Născută într-o familie de juriști, H. urmează Facultatea de Filologie la Universitatea „C. I. Parhon” din București, ca bursieră a statului polon, trecându-și examenul de diplomă în 1956, cu o lucrare de istorie a literaturii române. Angajată ca traducătoare-corespondentă la Agerpres, se înscrie la
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
vremea RDG-ului. Erau considerate cazuri fericite printre sociologi și ale celor care făceau marketing pentru tot soiul de Întreprinderi, de la margarina până la cultura. Deși aveau o situație dificilă, reușeau să-și câștige existența că sociologi, spre deosebire de cei mai mulți dintre filosofi, juriști sau istorici. Gregor Schirmer estima că economiștii erau cei care aveau cele mai multe șanse să reușească, căci ei trecuseră În mod sistematic În sectorul economei private, unde se implicaseră pe cont propriu. Unii puteau fi regasiți În asigurări sau În diferite
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
colaborare cu Irina Butmy); Romain Rolland, Jean-Christophe, I-III, pref. Dumitru Hâncu, București, 1957-1958; Émile Zola, Germinal, I-II, pref. Theodora Ioachimescu, București, 1960; N.E. Virta, Stepă cât vezi cu ochii, pref. Maria Arvinte, București, 1961 (în colaborare cu I. Jurist); Erwin Strittmatter, Poneiul Pedro, București, 1963; Robert Merle, Insula, pref. Șerban Cioculescu, București, 1964; Jean Villain, Și astfel zămisli Dumnezeu apartheidul. Șase mii de kilometri prin Africa de Sud, pref. Cristian Popișteanu, București, 1964. Repere bibliografice: Mihaela Bulgărea, Robert Merle, „Insula”, IL
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
constituie, în fond, imaginea „adevărată”, ci una oferită de către subiecți, înglobând clișee și stând sub semnul dezirabilității sociale. Pentru a spori coeficientul de obiectivitate a interpretării datelor, putem solicita părerea celor direct angajați în activitățile cu familia (asistenți sociali, medici, juriști, învățători, profesori), care cunosc bine situațiile, problemele, aspirațiile, comportamentele familiale, dar au, în principiu, o poziție mai detașată. Este vorba de folosirea în demersul investigațional al grupului familial nu numai a unor experți în stadiul elaborării anumitor instrumente de lucru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
p. 112) numește noțiune „înconjurată de o zonă de penumbre”. O analiză a limbajului cotidian și a textelor relevă o varietate de conținut a termenului, mergând de la înțelesuri mai vagi atribuite de simțul comun până la definiții mai exacte oferite de juriști. Sociologia și antropologia încearcă, în definirea familiei, să depășească nivelul simțului comun, dar nu se pot opri nici la aspectele formale, legale (enunțuri juridice), întrucât, prin esența sa, abordarea socioantropologică vizează interacțiunea dintre formal-informal în viața socială, cu accent pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mariajului, cu avantajele lui pe linia economică, a stabilității sexuale, a confortului psihic și, mai ales, ca cel mai benefic mediu de naștere și creștere a copiilor (Waite, Gallagher, 2000). Se poate constata o ideologie a experților (sociologi, psihologi, antropologi, juriști etc.), a oficialităților și a oamenilor de cultură în general despre „valorile familiale”, începând de la apărătorii fervenți ai valorilor familiale tradiționale până la extrema cealaltă, care pledează împotriva oricărei îngrădiri și constrângeri cu privire la opțiunea de viață, contestând deci și militantismul pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Modul în care solicitările și autosolicitările în rezolvarea problemelor grupurilor familiale vor fi onorate va depinde bineînțeles și de calitatea experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al unității
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
, Alex(ei) (12.IV.1939, Chișinău), prozator. Este fiul unui jurist. După studii primare și liceale în Zalău, Cluj, Aiud, terminate în 1957 la Arad, devine student la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969).Un timp tehnician pe un șantier la Ocna Mureș, magaziner la un sanatoriu TBC, inspector la ADAS, se
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
elementul care Îl diferențiază pe om de animal. Părul lung a fost de asemenea condamnat. Bacon nota că „animalele sunt mai hirsute decât omul... și omul sălbatic mai păros decât cel civilizat”5. A lucra noaptea era de asemenea suspect. Juristul englez sir Edward Coke a remarcat că „noaptea este timpul În care omul trebuie să se odihnească, iar animalele sălbatice sunt În căutarea prăzii”6. Epitete de origine animală erau de asemenea folosite mai frecvent pentru a denigra pe alții
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
singurul mecanism care poate să asigure libertatea individuală. Mai târziu, detractorii ei marxiști vor pretinde că proprietatea privată, departe de a fi garantul libertății personale, este, de fapt, obstacolul cel mai mare În calea obținerii ei. Pentru filosofii iluminiști și juriștii secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, libertatea a fost definită În termeni negativi ca fiind dreptul de a-i exclude pe alții. Era modernă timpurie a fost un timp al diferențierii - separarea individului de mantia Bisericii, jugul domeniului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adoptarea convențiilor pentru drepturile omului, la fel ca și În monitorizarea și observarea acordurilor. Organizațiile femeilor au avut o contribuție esențială În elaborarea Convenției pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor din 1979. Amistiția Internațională și Comisia Internațională a Juriștilor au avut contribuții importante la Declarația și Convenția ONU Împotriva Torturii. Organizațiile de mediu au jucat un rol esențial În elaborarea Tratatului ONU pentru Biodiversitate din 199216. Cu toate că ONU nu are Încă autoritate extrateritorială pentru a constrânge observarea drepturilor omului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudinii ca justificare (încadrată într-un spațiu mai larg ideologic) a fost folosită și la scară de masă în istorie. Se spune că împăratul Germaniei, Friedrich al II-lea, a afirmat: „Când vreau să cuceresc un teritoriu trimit soldați, apoi juriști pentru a face legi și în fine filosofi pentru a justifica toate acestea”. 2.5.2. Divergența atitudine/comportamenttc " 2.5.2. Divergența atitudine/comportament" Dacă această concordanță dintre atitudinile și acțiunile noastre pare ceva firesc, discrepanța dintre cele două
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de problematica acestor conduite prosociale este prezent în mai multe discipline, dar focalizarea expresă este apanajul psihologilor sociali, care au și creat cuvântul „prosocial” ca o replică antonimică la termenul „antisocial”, mult mai devreme solicitat și examinat de către psihologi, sociologi, juriști, psihiatri și alți specialiști. Preocuparea față de prosocial datează din anii ’60 ai secolului abia încheiat, dar în patru decenii a produs numeroase cercetări, concretizate în cărți și articole. Astfel, până în 1996 s-au identificat peste 500 de studii în revistele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să maximizeze intervenția condițiilor amintite ar spori semnificativ impactul pedepselor instituționale asupra reducerii violenței (Baron și Byrne, 1991). Afirmație la care juriștii ar putea replica. Schimbări necesare, dar cu totul dificil de realizat, deoarece ar avea multe alte consecințe nedorite. De altfel, cu deosebire în cazul delincvenței juvenile, pedeapsa prin instituții corecționale, cu atât mai mult închisoarea, ridică serioase semne de întrebare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în Dumnezeu. Publicul căruia i se adresează istoricii din această perioadă este format din cercurile cele mai restrînse și mai elitiste ale societății bizantine, spre deosebire de cel vizat de literatura hagiografică din aceeași epocă. Autorii sînt în general persoane cultivate sau juriști, care au legături cu ierarhia ecleziastică și curtea imperială; cititorii lor, la fel de cultivați, sînt interesați de istoria ideilor creștine, precum și de evenimentele care au zguduit Biserica în secolele al IV-lea și al V-lea; acestea trebuie să devină subiectul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
că Socrate nu a plecat niciodată din Constantinopol pentru a se informa mai bine în privința evenimentelor povestite. Nu vorbește deloc despre meseria sa. în manuscrise i se spune „scolasticul”, ceea ce în mod normal trebuie înțeles ca „procurator legal” sau chiar „jurist”. N-a aparținut cu siguranță clerului din capitală, chiar dacă imboldul de a scrie opera i-a fost dat de un „om al lui Dumnezeu” numit Teodor, căruia îi atribuie „porunca” de a-și scrie istoria și care e pomenit de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
STĂNESCU, Alexandra (24.VIII.1944, Râmnicu Vâlcea), prozatoare. Este fiica Mariei Victoria Strătilă (n. Ionescu), profesoară, și a lui Marin Strătilă, jurist, poet și publicist în timpul studenției sale interbelice. S. începe școala la Râmnicu Vâlcea și o continuă la Liceul nr. 2 din Pitești. Din 1961 este studentă a Facultății de Filologie a Universității din București. După absolvire, în 1966, va fi
STANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
Drept, absolvită în 1942. Este, de asemenea, elev la Școala de Artilerie pentru Ofițeri în Rezervă din Craiova. Din 1943 ia parte, ca elev-adjutant, apoi ca sublocotenent, la război, luptând în Crimeea. Întors în țară, va lucra până în 1956 în calitate de jurist, fiind, printre altele, consilier juridic la Cooperația de Consum. Ulterior intră ca redactor la „Glasul patriei”, revistă a cărei secție culturală o conduce din 1961. Este pensionat provizoriu, pe motiv de invaliditate, în 1965, iar definitiv în 1969. Cu literatură
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
Ștefan din Efes (secolul al XII-lea) și din Theologia dumnezeieștilor bogoslavi și preluând, din Cartea românească de învățătură a lui Vasile Lupu (apărută în 1646), cu intercalarea Pravilelor arhierești între pravilele împărătești, fragmentele din Praxis et theoricae criminalis a juristului italian Prospero Farinacci 214 -, după cum zice Apostolul”215. Iar Sfântul Apostol Pavel zisese - am văzut - „Vreau ca văduvele tinere să se mărite...”(I Timotei, 5. 14). Sigur că Apostolul Pavel evocase și varianta unui celibat - pe placul Bisericii - postconjugal („Celor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]