3,080 matches
-
formale (echipe constituite pe baza unor criterii) omogene sau eterogene. Criteriile care stau la baza formării grupurilor sunt determinate de scopul urmărit. Pentru realizarea unui ziar sau a unei reviste școlare este necesară formarea unui colectiv de redacție cu aptitudini jurnalistice și interes pentru acest domeniu. Participarea la un concurs pe echipe implică existența abilităților de comunicare. Gruparea elevilor după capacitate intelectuală și distribuirea sarcinilor diferențiat este o practică nocivă și perimată pentru că determină mutății negative ale personalității. Pentru rezolvarea problemelor
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
opțional, cerc; 6) precizarea scopului și finalităților publicației: informare, divertisment, literatură; 7) stabilirea categoriilor de cititori cărora i se adresează. Elevii selectați în echipa de redacție (redactor - șef, redactori) și colaboratorii lor trebuie să știe să transmită informația în manieră jurnalistică și să cunoască tehnicile esențiale de redactare. Pentru aceasta au nevoie de abilități care vor fi obiectul și subiectul evaluării: * simțul știrii (fler) - să fie capabili să stabilească ce merită să fie publicat; * capacitatea de a respecta termenele de predare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în ziar sau revistă; * precizie și acuratețe; * toleranță, bun simț; * capacitatea de a schimba registrele pentru a nu intra în discordanță cu interlocutorii și alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și a detaliilor fără sens. Vor fi evitate clișeele, platitudinile, repetițiile, pleonasmele. Un text
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
sau revistă; * precizie și acuratețe; * toleranță, bun simț; * capacitatea de a schimba registrele pentru a nu intra în discordanță cu interlocutorii și alaegerea unui limbaj diferențiat în funcție de intervievat și de subiectul ales; * disponibilitatea de a asculta. Caracteristicile textului jurnalistic Stilul jurnalistic presupune concizie, acuratețe, claritate, credibilitatea și adaptarea la eveniment. Textul trebuie să fie simplificat prin eliminarea cuvintelor și a propozițiilor de prisos, a redundanțelor și a detaliilor fără sens. Vor fi evitate clișeele, platitudinile, repetițiile, pleonasmele. Un text trece proba
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
important ca elevii să conștientizeze că un articol nu se scrie dintr o dată, ci presupune elaborare, rescriere și nuanțare sau adecvare la diferite condiții. În acest mod ei pot elimina inhibiția care se instalează după mai multe încercări nereușite. Documentarea jurnalistică presupune folosirea unor surse diverse de informare: indirecte - documente scrise (manuscrise, enciclopedii, dicționare, presa scrisă, literatură, Internet), documente vizuale (fotografii, filme), documente sonore (discuri, casete înregistrări radiofonice) și directe - interviuri, anchete, participarea la evenimente. Pentru a realiza documentarea pentru un
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
unghiul de abordare reprezintă elementul care ghidează lectura și facilitează înțelegerea mesajului. Alegerea clară și aplicarea consecventă a unghiului de vedere ușurează construcția textului și lecturarea lui. El poate fi identificat, de obicei, în paragraful inițial. Titrarea înseamnă în limbaj jurnalistic stabilirea titlului, subtitlului și supratitlului. Termen polisemantic derivat din lat. Titulus sau fr. Titre, titlul reprezintă un cuvânt sau o expresie care indică, rezumativ sau sugestiv, cuprinsul unui text în câteva cuvinte. Un titlu bun trebuie să îndeplinească o serie
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
titlu și articolul propriuzis. Șapoul are funcționalitate dublă, informativă și incitativă, oferă detalii despre articol și îndeamnă la lecturarea lui. Paragraful, ca unitate de bază care asigură coerența textului, trebuie să conțină enunțul factual esențial. Într-un text de factură jurnalistică cele mai importante paragrafe sunt cel ințial și cel final. Paragraful inițial numit lead poate fi construit pe: * citat; * metaforă sau comparație; * slogan, formulă fixă, proverb; * calambur (joc de cuvinte); * sfaturi; * balansul teză - antiteză (dezvoltă două argumente contradictorii). Poate avea
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
adecvată temei și echilibrează textul. Poate avea forma sintetică (rememorarea succintă a ideilor din articol), circulară (reia ideea din paragraful inițial), de interpelare (se adresează direct unui interlocutor imaginar), final deschis, final paradox (când faptele au un curs neașteptat). Textul jurnalistic se articulează prin unitatea externă dată de modul în care se realizează înlănțuirea paragrafelor și prin unitatea din interiorul fiecărui paragraf. În practică se conturează diverse modalități de înlănțuire a ideilor: * deductivă (de la general la specific); * inductivă (de la specific la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Ca participant, implicarea emoțională este mai mare, iar informațiile sunt validate de faptele trăite. În acest caz, relatarea la persoana întâi îi oferă un plus de credibilitate și autenticitate. Pentru a fi subiect de reportaj, faptul trebuie să aibă calități jurnalistice: * proximitate temporală (actualitate); * proximitate spațială (fapt din realitatea apropiată a receptorului); * caracter neobișnuit care îl diferențiază de rutina cotidiană; * captează interesul; * include o problemă, un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
un conflict; * are consecințe. După culegerea informațiilor, vor fi selectate însușirile ilustrative pentru evenimentul subiect al reportajului și se va stabili unghiul de abordare. Cunoașterea tipologiei reportajului ajută elevii să înțeleagă în profunzime mecanismele care stau la baza realizării textelor jurnalistice. În general se disting: * reportaje de tip feature (fapt divers); * news feature (evenimente centrate pe fapte de actualitate); * series (evenimente caracterizate prin fapte care se desfășoară pe parcursul mai multor zile, săptămâni, luni). Articolele de tip feature, abordabile în revistele școlare
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
metafora, comparația, epitetul, oximoronul (reunirea calităților ontologic opuse, ex. întuneric luminos), antifraza (întrbuințarea unui cuvânt cu sens opus). De regulă, editorialul este scris de elevi cu abilități speciale și talent literar. Modalități de evaluare Evaluarea unui text scris în manieră jurnalistică se face în funcție de următoarele criterii: * temă corect decupată și exprimată; * scopul clar precizat; * public bine țintit; * material corect selecționat; * ton adecvat cititorilor; * textul cu enunțuri clare, concise, variate; * cuvinte și expresii corect folosite. 3.5.6. Metoda pălăriilor gânditoare Metoda
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
activitățile misionare, informarea instrumentală, desfășurările social-caritabile sau implicațiile cultural-educative ce vor fi potențate astfel. Pentru faptul că lucrurile cunosc o atare evoluție, avem deja multiple probe: „dublarea” așezămintelor mănăstirești sau bisericești cu „Înfățișările” lor digitale (pagini Web), multiplicarea unor ipostaze jurnalistice În variante online, apariția unei cyber-culturi de factură religioasă, structurarea unor rețele virtuale sau forumuri de discuție pe probleme religioase, interconexiunile dintre credincioși prin facilitățile poștei electronice. Credința se poate consolida sau poate „Învia” dacă este stimulată și prin pârghii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sunt de amintit L’Église au service de la liberté (1960), Vérité chrétienne et erreur spirituelle (1961), Les Sept péchés capitaux (1964), L’ Œuf (1970) și, nu în ultimul rând, studiul monografic consacrat lui Nostradamus (1989) -, a desfășurat o intensă activitate jurnalistică și literară în presa politică și culturală românească din exil, colaborând cu consecvență la publicații ca „Anotimpuri”, „Înșir-te mărgărite”, „Ființa românească”, „România” și, îndeosebi, la „Revista scriitorilor români”. În 1951 inițiază, împreună cu Virgil Ierunca, periodicul de „metafizică și poezie
AMARIUŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
1999 sub titlul originar, Noaptea bastarzilor. Este o frescă epică a vieții politice românești (cu trimiteri substanțiale și la contextul european), atinsă de „bizantinism” și de agresiunea totalitară. Remarcabilă literar este radiografia contrastelor sociale ale unui București policrom, a mediilor jurnalistice și a unor figuri politice de prim-plan (I. G. Duca, Carol al II-lea, apoi „bastarzii” legionari ș.a.) Totul este evocat din perspectiva a doi ziariști independenți, însă documentul viu, personajele și scenele istorice domină lumea romanului. SCRIERI: Aventurile
ARACHELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
capacitatea de a rezista „junglei” este apreciată ca o dovadă a faptului că „este artist Înnăscut”. Același mecanisme ale riturilor de trecere cu elemente de probe inițiatice au fost studiate și În alte medii profesionale: spre exemplu, etnografiile consacrate redacțiilor jurnalistice au relevat rolul „consacrator” al etapelor liminare, când nou-venitul este supus la umiliri simbolice și la diverse Încercări referitoare la capacitatea sa de a accepta regulile ierarhiilor formale și informale și exigențele sistemului de lucru din instituțiile mass-media (vezi sinteza
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decembrie 1989 - plătește cu viața curajul de a nu fi acceptat varianta oficială. La fel și martorul Ilie Boțan, cel care, depășindu-și teama, își asumase riscul de a colabora pentru identificarea unor teroriști. În pofida câtorva neglijențe stilistice, datorate patosului jurnalistic demonstrativ, Turnul Nebunilor rămâne un document al zbuciumatei epoci postdecembriste și o creație literară demnă de a fi luată în seamă. Ca dramaturg, D. a semnat câteva piese, unele publicate în revista „Teatrul” (Când ai s-o cunoști pe Luiza
DIMITRIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286779_a_288108]
-
a întâmplat cu directorul de vânzări stradale al unui ziar. Atunci când conducerea ziarului a fost înștiințată despre stilul managerial negativ al directorului, consultantului care se ocupa de firmă i s-a comunicat că acest om era o legendă în domeniul jurnalistic. Ținea conferințe celor din domeniu despre managementul vânzărilor stradale și era total dedicat muncii sale. Însă, atunci când șefii săi au a început să constate progresele înregistrate de ceilalți manageri în momentul în care și-au schimbat comportamentul managerial din unul
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
în filologie, între anii 1986 și 1992 activează ca decan al Facultății de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova, iar din 1989, ca șef al Catedrei de teorie și practică a presei la aceeași universitate. C. cercetează îndeosebi fenomenul jurnalistic din secolul al XIX-lea, alcătuind culegeri de texte selectate din presa periodică românească a timpului, semnate de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, Al. Russo, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, C. Negruzzi, M. Eminescu, T. Maiorescu (Ecouri dintr-un secol. Pagini din
COVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286459_a_287788]
-
romanesc dedicat contemporaneității, Neamul Coțofănesc a fost interzis de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, odată cu Icoane de lemn de T. Arghezi și Marele Duhovnic de V. Eftimiu. Ficțiunea epică este săracă, dar suplinită printr-o neistovită imaginație lubrică și ample digresiuni jurnalistice. Scriitorul ar fi plecat, se pare, de la un caz real, în marginea căruia a închipuit o serie de evenimente ce se petrec în Moldova, în timpul războiului. La Sărcani, la conacul boierilor Coțofanu, s-a înființat un spital, în care sunt
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
blazonul revistei, ci și un personaj nelipsit din paginile ei, putând fi întâlnit în diferite ipostaze: de confesor, de interlocutor, de martor ascuns la anumite evenimente, de reporter poznaș și, în genere, de simbol al opiniei publice sau al ubicuității jurnalistice (Cocó șofeur, Cocó deputat, Câinele lui Cocó, Cocó la Iași, Cocó și actorii, Plângerea lui Cocó, Rugăciunea lui Cocó, Cocó-express etc.). Ca prozator, Tudor Arghezi nu publică însă în B. de p. numai tablete, ci și o serie de mici
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
colectivul de stilistică din care face parte -Limbajul poetic și versificația în secolul al XIX-lea, Imaginea în stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea, Textul, imaginea și coerența ș.a. SCRIERI: Critica-limbaj secund, Timișoara, 1981; Epitetul jurnalistic (în colaborare cu Crișu Dascălu), Timișoara, 1999; Spațiul meta, Timișoara, 2001; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Crișu Dascălu), București, 2002. Ediții: Mihail Gașpar, Fata vornicului Oană, introd. George C. Bogdan, Timișoara, 1974, Din vremuri de mărire, Timișoara, 1982
BOGDAN-DASCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285787_a_287116]
-
FACE DIN NOU APEL... "] 2264 D. C. A. Rosetti face din nou apel la mai mulți din membrii cei mai influenți ai partidului conservator în privirea cronicei iscălite Fantasio și voiește a implica responsabilitatea politică a acestor bărbați cu responsabilitatea jurnalistică a cronicarului "Timpului". Și, cu aceasta restricțiune chiar, numai ceea ce s-a spus în "Timpul" despre d-ta ori ai d-tale, a nume, clar, categoric, aceea te privește, d-le Rosetti, și ai dreptul a insista, dar ceea ce crede
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gîndesc lucru puțin important de altfel. Trăsătura distinctivă este reprezentată de supremația enunțătorului asupra enunțului, de conectarea în direct asupra actualității și asupra celor care o produc, de scurtcircuitul asimilării și al medierilor laborioase ale cercetării (teza, seminarul) pentru instantaneul jurnalistic, pentru creatorul de eveniment. Totul pentru cererile de "în sfîrșit o gîndire liberă și subversivă" detașată de un corp social agonizant rețelele școlii, dar recuplată la un corp social ascendent rețeaua media. O dependență organică cu totul nouă și asimilată
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
1920), ponderea determinantă a bugetelor de publicitate și volumul investițiilor necesare așează orientarea unui cotidian în afara capriciilor bursei și a talentelor tehnice ale unei mîini de intelectuali fără noroc. Separarea producătorului de tipărituri de instrumentele materiale ale producției, în sfera jurnalistică, coincide cu separația hazlie dintre teorie și practică, în sfera politică. Chiar dacă nu este vremea utopiei, ici și colo se mai redactează "proiecte de societăți", care fac subiectul unor colocvii, cărți, broșuri pe care nu le citește nimeni, și există
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]