189,313 matches
-
de aprobare, recunoaștere și este durabilă; alteori decade și cade fie violent, prin revoluție, fie de la sine și prin sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
aprobare, recunoaștere și este durabilă; alteori decade și cade fie violent, prin revoluție, fie de la sine și prin sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către om
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
sine, prin destrămare. Pentru a răspunde întrebării " Pe ce trebuie să se întemeieze puterea?", axiologia recurge la ideea și idealul de justiție. Justiția funcționează ca un fel de instanță superioară care judecă și califică, pozitiv sau negativ, puterea. Legitimitatea prin justiție reprezintă soluția cea mai elevată și convingătoare a tulburătoarei probleme de a ști ce justifică extraordinarul fenomen al dominației omului de către om. Din tot caleidoscopul legitimărilor, această rezolvare este singura în măsură să pătrundă până la esența, până la rațiunea de a
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
pentru ambii poli ai relației, cărora li se aplică însă în mod diferit: poruncitorului în diateză activă, - el trebuie să facă dreptatea, și condușilor în diateză pasivă: cererile lor trebuie să fie îndreptățite. Cea mai importantă consecință a legitimării prin justiție constă în dignificarea celor care comandă, dar mai ales a celor care ascultă și execută. Aceștia dobândesc un fel de prioritate logică și valorică: declanșează, prin nevoile și revendicările lor, mecanismele puterii; devin, în cazul reformei, destinatarul acțiunilor autorității și
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
trăiește liniștit". Și mai departe, teoretizând: "Cel mai puternic nu e niciodată destul de puternic pentru a rămâne mereu stăpân, dacă nu transformă forța lui în drept și ascultarea celorlalți în datorie". Ceea ce nu se poate întâmpla decât prin (re)instalarea justiției ca finalitate ultimă a puterii. Și cum juriștii au darul subtilităților care răstoarnă pozițiile inițiale, s-a spus că singura forță adevărată, adică durabilă, este cea justă și că "dreptul este cea mai bună politică a forței" (G. Jellinek). Titulescu
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
legitimare valorică, nu este vorba de un act psihologic, empiric, schimbător, ci de o adeziune principială, logică și etică, referitoare la valori superioare care, dimpotrivă, fundamentează și corelează obligatoriu puterea și cetățenii. După autorul german, aceste scopuri ultime ar fi justiția, securitatea și cultura. Pentru respectarea acestor valori își dă consimțământul corpul electoral și pentru violarea acestora îl retrage. După ce stabilește natura recunoașterii, Radbruch remarcă multiplicitatea formelor în care se manifestă aprobarea și dezaprobarea. Aprobarea nu are loc explicit, de la caz
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
teorii și de mutațiile expuse, poziția noastră în problema legitimării este critic-sintetică. Puterea trebuie privită și definită în dublă perspectivă și prin atributele ei esențiale. Ideal, puterea se întemeiază pe binele comun și pe ipostaza juridică a acestuia, ideea de justiție, iar pragmatic, pe adeziunea liberă și rațională a comunității. Implantată în istorie, această concordanță cristalizează în formele pe care le trăim de un deceniu - statul de drept și integrarea în unități mai largi, continentale și mondiale. Puterea democratică. Ispite și
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
fi în lume. Eroismul, vinovăția și alte jocuri Majoritatea cotidianelor au scris pe larg săptămâna trecută despre evenimentele din 13-15 iunie 1990 și în special despre mineriadă. După 10 ani remarcă Evenimentul zilei vinovații continuă să nu fie stingheriți de justiție. Potrivit procurorului Dan Voinea, citat de mai multe ziare, organizarea mineriadei a fost opera unei "celule" din cadrul FSN. În rândul minerilor au fost infiltrați militari și civili, ceea ce explică precizia cu care "minerii" au descoperit și devastat sediile partidelor liberal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
fost omul PDSR-ului. Poate că nu e așa, totuși brusca grijă a vicepreședintelui acestui partid, Adrian Năstase, față de soarta lui Boboc ne amintește de procesiunea pedeseristă la Parchetul General pentru susținerea morală a lui Gabriel Bivolaru, perlamentarul urmărit de justiție pentru delicte care ar fi băgat rapid la pușcărie pe orice falsificator lipsit de protecție politică. Riscând să intre pe teritorul Telecomando-ului, Cronicarul semnalează o afirmație a șefului PRM, Corneliu Vadim Tudor, la o emisiune realizată de Adrian Păunescu după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
curajul de a se pierde în lumea literaturii într-o epocă în care puțini mai sunt dispuși să se mai angajeze într-o asemenea aventură. Citind Versiune și subversiune, începi să crezi că literatura încă înseamnă ceva. Un act de justiție Liana Cozea este alt critic literar care face abstracție de spiritul vremii. într-un moment în care toată lumea se uită ca hipnotizată la grimasele de om necultivat ale lui Marius Tucă, ea scrie o carte întreagă despre o scriitoare rafinată
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
al regimului de la Vichy, antisemit virulent. Gisele îl părăsește la apariția simtomelor dezechilibrului nervos, pentru a se întoarce cu puțin înainte de sinucidrea poetului. După moartea lui se opune oricăror încercări de intruziuni în biografia poetului, oricît de amicale. Obține în justiție chiar interzicerea vînzării cărții lui Petre Solomon, unul dintre cei mai apropiați și devotați prieteni ai poetului. În afara celor citați deja, volumul mai conține mărturii și analize semnate: Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Nina Cassian, Magda Cârneci, Andrei Corbea, Geo
Paul Celan și prietenii săi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17037_a_18362]
-
că președintele Constantinescu "sugera la amintita întâlnire cu presa că, dacă acest scandal nu folosește în nici un caz Puterii, atunci ar trebui să ne punem singuri întrebarea: cui prodest?" Pentru Dumitru Tinu acest scandal folosește: "hoților și escrocilor, pe care justiția ar trebui să-i dovedească neîntârziat. Restul e politică. E imoralitate și cinism." De acord, dar cum s-a mai întâmplat în România, de la un anumit nivel de hoție în sus, firele duc aproape invariabil și la politicieni. De această
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
realitatea propriu-zisă. Ar fi fost suficientă o lectură calmă pentru ca dl. Andrei Ursu să mă plaseze în alt loc decât printre colportori. Articolul meu începea ca o diatribă la adresa regimului Constantinescu, pe care-l văd vinovat pentru obstrucționarea actului de justiție în "Cazul Ursu", și se încheia cu somarea d-lui Paul Barbăneagră de a aduce probe acuzațiilor de-o gravitate excepțională. Cred că o serie de cuvinte și propoziții simple precum: "aceste stupefiante rânduri", "vă imaginați stupoarea cu care am
Mâhniri de tânăr colportor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17050_a_18375]
-
valabil și despre agențiile de știri care se preocupă de afacerea Costea și de implicațiile ei. Evident că declarațiile pe care le face la această oră dl Adrian Costea trebuie privite cu prudență, chiar cu maximum de prudență. În vizorul justiției franceze se află acest om de afaceri și el e cel care ar putea trage ponoasele în urma anchetei. Totuși e de remarcat că declarațiile sale foarte precise la capitolul relațiilor pe care le-a avut cu diverși politicieni din România
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
omul către care merg toate firele unor afaceri care au ca punct de plecare România lui Ion Iliescu își asumă aceste relații, precizînd și pînă la ce dată au funcționat afacerile sale cu România, pentru care e incriminat azi de justiția franceză. Pînă în 1996. Asta spune cam totul. Ar fi ridicol să îl privim pe dl Costea drept un kamikadze în slujba actualului regim din România. Fiindcă dl Costea n-are de-a face cu Justiția română, ci cu aceea
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
e incriminat azi de justiția franceză. Pînă în 1996. Asta spune cam totul. Ar fi ridicol să îl privim pe dl Costea drept un kamikadze în slujba actualului regim din România. Fiindcă dl Costea n-are de-a face cu Justiția română, ci cu aceea din Franța. Iar în calitate de strict consilier prezidențial, dl Costea putea oferi în continuare sfaturi Cotroceniului despre modalitățile în care poate fi abordat convingător Occidentul. Și, cum se știe, relația sa cu Cotroceniul după instalarea lui Emil
Afacerea Costea și imaginea președinției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17082_a_18407]
-
vorbe memorabile. O propoziție a lui, intens citată între apropiați - "Cuvintele atrag realul" -, a făcut ocolul lumii literare, dobândind aura unei superstiții de grup. Mă gândeam, în aceste zile, atât la cuvintele lui Nichita, cât și la situația creată de justiția franceză, ajunsă, pe urmele lui Adrian Costea, în România. Sunt celebre de-acum ieșirile de mahalagiu ale lui Ion Iliescu: "Măi, animalule!", " Să le dăm peste bot!" și, last but not least, "Sula-n coaste!" Iată că, atunci când nu se
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
trei candidați la Președenție: Ion Iliescu, Teodor Meleșcanu și Emil Constantinescu. E limpede că Adrian Costea îi are la mînă pe toți trei. Cum însă unul dintre aceștia, Emil Constantinescu, singurul, de altfel, în stare să-i ușureze situația în fața justiției franceze, și-a dovedit loialitatea, Adrian Costea îl protejează. Deocamdată. Fabulăm? Un răspuns la această chestiune l-am putea avea doar dacă Președenția ar face gestul mult așteptat de a se delimita public de Adrian Costea." Gestul mult așteptat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
candidați la prezidențialele din noiembrie implicați în scandal, președintele Constantinescu este cel mai puțin atins. Totuși scandalul îl vizează în măsura în care în martie 1999 a reînnoit mandatul de "consilier extraordinar" al lui Costea în timp ce omul de afaceri fusese deja inculpat de justiția franceză, iar parchetul român știa de acest lucru." Iar titlul pe care îl dă Azi articolului din Le Figaro e unul care n-are nici o legătură cu cel apărut în ziarul citat. În Azi apare următorul titlu redacțional: "Le Figaro
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
Am scris, în ultimii ani, de mai multe ori despre " Cazul Ursu", am semnat liste de prostest, am reproșat puterii actuale că nu e cu nimic mai bună decât cea anterioară. în tot acest timp, am fost însă încrezător că justiția va triumfa. Iată, însă, că lucrurile, departe de a se clarifica, încep să prindă o nouă lumină. Citind jurnalul Cristian Bădiliță, "Tentația mizantropiei" (editura Polirom, 2000), dau peste aceste stupefiante rânduri din 1997: "Invitați la dl. Barbăneagră, cu Toader Paleologu
Doar "o răfuială între bandiți"? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17118_a_18443]
-
stăpîni, a fost pedepsit pentru că a sărit la beregata preșendinției. E aproape ridicol că CVTudor a încurcat-o fiindcă a acuzat Puterea de relații cu terorismul arab, în vreme ce el însuși era acuzat de asemenea relații de comentatori de presă. Dacă Justiția se va ține de capul lui așa cum scrie la Lege, s-ar putea ca tribunul să se alăture lui Miron Cozma, în pușcăriile patriei. Dacă însă CVTudor va scăpa de pedeapsă, el va deveni, cu siguranță, omul care are dreptate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
care i le-a adus, acuzații pe care vi le-am prezentat în precedentul număr al revistei. Iliescu a mai spus că în condițiile în care CVTudor a adus atingere intereselor țării prin afirmațiile sale el trebuie să răspundă în fața justiției. E prima oară cînd președintele Iliescu declară "la rece" așa ceva despre CVTudor, fără a recurge la purtători de cuvînt și fără a-i acorda obișnuitele "circumstanțe atenuante" care făceau Justiția să ciulească urechile și să se mulțumească să ia jumătăți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
intereselor țării prin afirmațiile sale el trebuie să răspundă în fața justiției. E prima oară cînd președintele Iliescu declară "la rece" așa ceva despre CVTudor, fără a recurge la purtători de cuvînt și fără a-i acorda obișnuitele "circumstanțe atenuante" care făceau Justiția să ciulească urechile și să se mulțumească să ia jumătăți de măsură împotriva personajului. Cu toate astea, există analiști care nu cred că măsurile împotriva lui CVTudor vor fi duse pînă la capăt. În CURENTUL, Stelian Tănase e convins că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
unuia dintre slujbașii superiori ai ordinei judiciare, e necesar să ne oprim asupra câtorva considerații ce ne vor fi de folos ca să dezvăluim viața, caracterul lui și care, de altminteri, ne vor arăta unele din rotițele acestei imense mașinării numită justiție... La fel cum un pictor..." etc., urmează pe puțin trei pagini de considerente legate de judecătorul Popinot. La urmă de tot, când te-aștepți să se treacă, în fine, la acțiune, supliciul lecturii pare că abia a început. " Geniul observației
Supliciul lecturii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15862_a_17187]
-
apărute în presa cotidiană despre refuzul președintelui Iliescu de a-l grația pe Miron Cozma păcătuiesc, după părerea Cronicarului, prin procese de intenție. Iliescu i-a refuzat grațierea lui Cozma după ce s-a consultat asupra acestei chestiuni cu reprezentanții Ministerului Justiției. Faptul că acest refuz a fost urmat de sugestia adresată lui Cozma, de a solicita un recurs în anulare, dacă vrea să scape, nu e mai mult decît un politicos sfat tehnic dat cuiva care și-a pus speranțele în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]