7,839 matches
-
de zestre pictată cu flori și motive florale. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
treia zi, la miezul nopții, pentru a hotărî soarta copilului. În mijlocul mesei se pune o azimă unsă cu miere, inscripționată cu trei cruci, făcută de o fată curată. Se mai pun: trei cepe, busuioc, sare, zahăr, pâine, vin, bani, pânză, lână, ștergar, carte, culori, creion... Pentru cele trei ursitori, sunt diferite interpretări: Cea mare, Ursitoarea, de găsește copilul vesel, înseamnă că are viață lungă.Toarce firul vieții. Ursitoarea mijlocie, Soarta,hotărăște ca tot ce e bun să-l însoțească pe noul
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
greutatea sacului ce-i înclina trupul în jos, și viscolul care-i plesnea fața cu fulgii de nea, îl făceau să pară un omuleț în mijlocul troienelor viscolite. Era îmbrăcat într-o geacă groasă și peste ea avea un cojoc de lână. Capul îi era acoperit cu o căciulă roșie și în jurul gâtului, avea un fular care îi acoperea gura și bărbia. Ochii albaștri și mari, împrejmuiți de gene lungi, cu sprâncele negre care-i accentuau privirea și pomeții obrajilor, abia dacă
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
dormea nimeni, doar își țineau lucrurile mai bune. Deschise lada de zestre a bunicii Floarea, pe care o primise la măritiș ca dotă de la părinți și își alese costumul negru din dimie. Materialul costumului era țesut de bunica la război. Lâna pentru stofă, o luau de la propriile oi. Cumpărau doar ața din bumbac pentru urzeală. Apoi abáua albă o trimetea la piuă pentru prelucrarea și vopsirea ei de obicei în negru. Bunicul Constantin venise în Dobrogea de prin zona Sibiului, odată cu
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de la schit, răsună tânguios chemarea cocorilor. Pe cărările de munte merg agale turmele de oi. Coborârea oilor de la munte se face pornind din Căldarea Brătilei, Roșu, Groapele, Păpău Șețu, Rusu, drum pe care turmele de oi, grase și acoperite cu lână curată, coboară pe Valea Doamnei, cu aceeași măgari în frunte, istoviți de greutatea burdufilor plini cu brânză și a pastramei căci, vorba aceea: „Măgărușul duce, nu știe ce duce!” Noatenii grași, oile, berbecii uriași, căluții de munte, câinii „bărbați”, ca
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
fiecare cameră cu câte două lămpi cu gaz, lămpi cu picior din fontă turnată în tipare cu diferite modele, una din ele de rezervă, luminând nopțile mai ales pe cele lungi de iarnă când ai casei lucrau fie ciorapi din lână, pulovere groase sau țeseau la război în zgomotul ritmat al mișcării spetelor și al împingerii suveicilor care făceau sute și chiar mii de kilometri. În fiecare cameră, la răsărit, icoane frumos pictate pe lemn, de obicei din tei, împodobite cu
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
vorbitor./ Temnița strâmbă juca în jurul meu, beată,/ și-n piept ningea cu fulgi de cocor.// Nu m-ai strâns la piept, tată, nu mi-ai dat mâna/ (acest lucru e strict interzis)./ Dar s-a făcut o tăcere moale ca lâna,/ peste noi cădea cerul ucis.// Șoapta ți-a fremătat doar atât: - Măi băiete.../ Între noi, gardianul sever,/ lacrimi înalte, ani groși, și, ca un perete,/ osânda cu sârma de fier./ (...) Dincolo, erai tu: mâna ta veștedă, tată,/ ce-mi desena
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pirostriilor pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
și dragi Răzbea duios din fluier... * * * Din depărtări de vis și dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
ta, decât toți tulburătorii aceștia și îngâmfații de farisei, care abuzează de libertatea dată lor de Roma, complotează contra Cezarului și ne țin într-o frică continuă, acești mizerabili neliniștiți. Ei cunosc că lupul din pădure se-mbracă uneori în lână și piei de oaie. Eu te voi apăra față de ei. Palatul meu de justiție este deschis ție pentru scăpare ... Cu nepăsare, și clătinându-și capul, cu un har și un zâmbet dumnezeiesc Domnul Isus ripostă: „Când ziua aceea va fi
DESPRE FARISEISMUL NOSTRU DE TOATE ZILELE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368293_a_369622]
-
Macedonski, pentru ochii umezi și povstirile bunicii mele, pentru țarina moțească, bătuta moldovenească și Perinița, pentru Gheorghe Lazăr, Spiru Haret, Dimitrie Țichindeal și Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
erau scările care duceau la etajul superior al casei. Cele două fete au pătruns într-un salon mare, mobilat cu fotolii din piele în nuanțe de maron deschis și un divan la fel, acoperite cu pleduri, în tonuri aurii din lână, lucrate manual cu șiruri de flori într-un model minunat, țesut cu mătase în tonuri calde. Se mai aflau în salon o măsuță joasă între fotolii și o alta mare în formă ovală, n centrul camerei, dintr-un lemn închis
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
pânză albă, țesută în casă, încheiată în nasturi, guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
guler pe gât, mânecă lungă cu manșetă, elek „bundiță” de miel de culoare albă naturală, cu aplicații din piele maro, poturi „pantaloni” negri din postav, bufanți, poias „brâu” negru de postav din lână, cu dungi colorate, verticale, „calțuni” „ciorapi” din lână albă, până la genunchi, prinși peste pantaloni cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cu șnur maro, țărvuli „opinci”. Costumul de femeie este alcătuit din zăbratca „batic” negru, riză „cămașă” albă, din pânză cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură, sucman „sarafan” de culoare neagră, din lână, anchior, fără nasturi, prestilca „șorț” în dungi de diferite culori: negru, maro, galben, roșu deschis, colan „brâu din lână, mai îngust decât cel bărbătesc, în dungi orizontale de culoare: galben, negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
cu mâneci lungi, largi, la baza gâtului, fără guler, fără nasturi, deschisă cu o tăietură, sucman „sarafan” de culoare neagră, din lână, anchior, fără nasturi, prestilca „șorț” în dungi de diferite culori: negru, maro, galben, roșu deschis, colan „brâu din lână, mai îngust decât cel bărbătesc, în dungi orizontale de culoare: galben, negru, roșu deschis. O cameră este dedicată meseriilor din zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
ziuă nu vă revărsați Voi ziori de zi Că noi n-am somnat și am tot umblat Voi ziori de zi Și ne-am întâlnit c-o babă bătrână Voi ziori de zi Cu-o babă bătrână cu brâul de lână Voi ziori de zi Cu brâul de lână de păr de cămilă Voi ziori de zi Și ne-a întrebat de-un fiu al ei Voi ziori de zi - Nu cumva ați văzut pe unde-ați trecut Voi ziori de
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Că noi n-am somnat și am tot umblat Voi ziori de zi Și ne-am întâlnit c-o babă bătrână Voi ziori de zi Cu-o babă bătrână cu brâul de lână Voi ziori de zi Cu brâul de lână de păr de cămilă Voi ziori de zi Și ne-a întrebat de-un fiu al ei Voi ziori de zi - Nu cumva ați văzut pe unde-ați trecut Voi ziori de zi De-un fiuț al meu, de-un
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
zori un răsărit de soare, Nepotoliți, ca mările-n furtună. Umbrește-mă pe frunte doar cu sânii Și trupul meu prefă-l în torță vie, O noapte am să ard de bucurie Și-am să te torc precum pe firul lânii. În zori, trezit de tine, însetat, Am să golesc până la fund paharul Și domnului - eu mulțumind de darul Că-n calea mea te-a scos, neîncetat - Mă plec Lui în genunchi, deși nu-mi stă în fire, Pentru a noastră
PENTRU A NOASTRĂ SFÂNTĂ ŞI VEŞNICĂ IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367363_a_368692]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]