7,915 matches
-
fost informați În schimb insistent că eu studențesc la București. Edna a Îndrăznit, În context, să se intereseze de hoteluri rezonabile În capitală, fiindcă cel la care trăseseră la sosire nu le plăcuse. Am luat aerul potrivit pentru a-i lămuri că, totuși, competențele mele sînt altele (aici cred că s-a rîs aprobator), bibliotecile, de pildă. Dar, dacă ei vor veni vreodată pe la București pe parcursul anului universitar, firește că le voi organiza un program interesant. Acolo am prieteni, relații, mă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mama cum arăta fata, pentru că ea Începea Întotdeauna cu defectele și, chiar dacă predo minau calitățile omului, nu avea timp să ajungă la ele. Am deschis discuția cu Lia: și o dată fata din Bagdad — E de o mare finețe, m-a lămurit sora mea, are seg mente suple, brunetă bineînțeles, cu un bronz, să zic așa, care simți că vine din adîncul ființei ei. Iar Zoli, Îl mai ții minte?... are părul de un blond Închis, le stă foarte bine Împreună, mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Maica Sfîntă, de electrificare, de biserica satului și de asfaltarea trotuarelor din porunca noului primar - „Valerucu nost’, deie-i Dumnezău zile și noroc!“. După care musafira Își relua jeluirile pentru cîte un necaz, cîte un ghinion. Nu biruiau a se lămuri dacă lumina electrică În biserica din Pișcari, unde pogorîse mai demult Sfînta Fecioară, era o faptă vrednică și de seamă ori o ispită pentru cel ce o hotărîse, adică tot noul primar. După nenumărate vorbe, moșu’ Ștefan a zis: — Ascultați
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mirarea, spunea bunăoară că basu’ lui Îi iriș, că șede la ofis pînă seara tîrziu și că acasă Îl duce un draiver cu caru’ de foc. Și părintelui i-au dat multă bătaie de cap scrierile astea, dar i-a lămurit Floarei că bas trebuie să fie boierul, groful de Ame rica, celelalte-s meșteșuguri din fabrică. Pentru sine, a Înțeles că un iriș trebuie să fie vreun irlandez, țară unde știa că Biserica Catolică e la mare cinste, așa că patronul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
io v-oi duce și de-amu ncolo! — Sloboziți-ne la America, striga ea și bătea cu pumnii-n ușă, nu ne țineți Încuiați ca pe tîlhari, am dolari, vi-i arăt! Serviciile de imigrare, de fapt, căutau să le lămurească situația, perindau prin fața lor vorbitori de fel de fel de limbi, pînă cînd au găsit pe undeva un ungur din tălmăcirea căruia le-au Înțeles povestea. A apărut Îndată și un domn care s-a Întreținut Îndelung cu interpretul. — Chicago
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întrebări cu privire la bărbatu-său, că ce anume lucrează, pentru cine și de cîtă vreme... — Basu-i iriș, a proclamat ea cu mîndrie, Îi iriș și plă tește dolari pentru lucrul omului meu cu fierul. Dolarii vi-i arăt! Ungurul zîmbi și lămuri: — I guess her husband’s boss is Irish! — Saint-Patrick! făcu irlandezul Bailey, ridicînd mîna În semn de binecuvîntare asupra tuturor. De aici Încolo, povestea americană a lui Mrs. Flory curge o vreme ca orice apă tulbure din timpuri de pionierat
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
amintirile ei s-au suprapus Raiului copilăriei mele, din care scăpătarea luminii Încă nu mă alungase. Am putut așadar să-mi reprezint prin asocieri de tot felul, prin comparații ceea ce Încă nu-mi ieșise În cale. Astfel, bunăoară, mi-am lămurit, mai cu seamă că văzusem fața cîtorva orașe, că New Yorkul era plin de blocuri neobișnuit de Înalte. Mama Floare descria o casă din asta, americană, ca fiind atît de mare, că Încăpeau În ea șapte cetăți cît cea din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întîi studii de fizică și chimie, abia apoi de teologie, menajera, intrînd să Întrebe dacă mai e nevoie de ceva, ni se adresă cu „tovarăși“. Surîsul Înțelegător al gazdei noastre a liniștit-o pe bătrînă, iar pe noi ne-a lămurit că ea, auzind că În casa parohială se vorbește românește, crezuse că preotul maghiar e vizitat de autoritățile de Partid. Părintele s-a oprit Îndelung asupra bisericii În care slujea. Rezistase pe coama ei de deal din 1482, un an
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
mai ziceai că nu vii... Ia spune, cum ară tam eu rujată la nouă ani? În ziua aceea a ping-pongului de vorbe cu Erica Baum, pe treptele de ciment, la vale spre lacul din Parcul Stadionului 23 August, m-am lămurit pe deplin, definitiv și fără cale de Întoarcere, că, În mintea mea, chipurile femeilor le pre luau pe cele ale fetițelor cunoscute În copilărie. Nu Întocmai figu rile micuțelor Cati, Eva, Betty, Magda, Erica, Maria, Vivi, Rita, Angela, Ildiko, văzute
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
corpurile ălora cum arată? — Știu eu, dacă nu le ating... — Vrei să spui, dacă nu le strîngi În brațe... — Să zicem... PÎnă atunci, așa, de la distanță, Îmi apar ca niște umbre, ceva neclar, „al Evei trunchi de fum“. I-am lămurit citatul. — Trupul de fum al Evei... Indiferent cine a spus-o, tu, În felul tău, chiar vezi așa ceva... Și Încă n-ai scris nici o pagină? — Parcă cineva se lăuda că are să noteze totul Într-un carnet, m-am grăbit și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
numai la biserică, dar lăsîndu-mă s-ascult toată ziua radioul. Aici mai Întrevăd eu un posibil profit al comunității de pe urma mea, asta dacă satul s-ar fi Încumetat să treacă peste un anume prag de neîncredere. Le aș fi putut lămuri informațiile politice de la Radio Europa Liberă și Vocea Americii, jucînd rolul duminical al lui Moromete În curtea vreunui Iocan local. Idealizez fără-ndoială și-n acest punct. Bătrînul sergent austro-ger man Johann Costin o fi avut În vedere numai o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-l scuture jos și pă el oamenii ca-n 1907!... Da, da, ascultă-mă! O știut cînele și n-o spus la nime și ia, o murit atîția oameni nevinovați. N-avea cum să știe, am dat eu s-o lămuresc, numai cu cîteva minute Înainte se poate ști și asta cu aparatură foarte specială, doar japonezii au așa ceva... — Nu-i drept. Are oameni deștepți pă lîngă el. I-o spus ăia: du-te, tovarășu’ Neculae, că poate a pica pă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Astfel se punctează încă o dată ideea identității între Judecata de Apoi și potopul suferit de pământenii nelegiuiți. Înainte de începerea ploilor, Noe primește o revelație din partea lui Enoh. Acesta îl liniștește, spunându-i că va fi cruțat de moarte și-i lămurește apoi cauzele hotărârii luate de către Dumnezeu: „Stârpirea lor șa oamenilorț este necesară, întrucât au cunoscut toate secretele îngerilor, toată violența și puterea lui Satan, taina tainelor, toată puterea vrăjitorilor și a vrăjitoriilor, a celor care topesc metalul pe pământ. Ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
leu năprasnic iese dintr-o pădure și un glas anunță vulturului moartea apropiată. Într-adevăr, după domniile efemere ale ultimelor două aripi mici, vulturul este înghițit de flăcări, iar pământul, de spaimă. Interpretarea din capitolul al XII-lea nu prea lămurește lucrurile. Îngerul-hermeneut trimite direct la viziunea celor patru fiare din Cartea lui Daniel 104. E vorba despre succesiunea domniilor în Imperiul Roman, în general, și peste Israel, în special. Leul din final îl prevestește pe Mesia, care va fi trimis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
o „teologie dinamică”, ce presupune un demers intelectual și existențial al cărui scop se confundă cu calea, în vreme ce calea (hodos) conține scopul, pe Însuși Isus Cristos. În același chip, Filocalia și viața lui Stăniloae se completează, se susțin și se lămuresc reciproc. Altminteri, cum se explică faptul că, după zece ani de tăcere, între 1981 și 1991, el și-a reluat proiectul fără să-și pună problema legitimității științifice a gestului său? Este adevărat că, între 1981 și 1991, s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
efecte „palpabile” ale întreprinderii noastre. Au început să se propună teze de doctorat în România despre Septuaginta; unii preoți, „bărbați curajoși”, cu pricepere și bun-simț, au preluat în manualele lor traducerea și adnotările noastre; omul de rând începe să se lămurească ce-i cu aceste „Biblii”, punându-și întrebări, căutând răspunsuri, într-un cuvânt, interesându-se. Firește, nu suntem nici la jumătatea drumului, dar, chiar și numai la jumătatea drumului fiind, pot spune că am atins ținta principală: formarea unui grup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tău, sclavul meu și al tuturor oamenilor, numai ca omului să-i fie bine. Și să fie batjocorit mai rău decât un sclav, chinuit și ucis. Ucis chiar de cei pe care i-a salvat ! ...Dar asta tot nu mă lămurește ce-i cu jugul... am zis în gând. Tot n-ai înțeles care-i jugul ? De ce ar fi făcut Fiul toate astea ? Păi, nu cred că a făcut așa numai fiindcă tata L-a trimis... Ba da, ca să-L asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
profesorul. ― Poftește. Ușa s-a deschis și În prag a apărut mai Întâi piranda și apoi Gruia. ― SÎ trăiț’ domnu’ profisoru’ doctoru’. Iaca cî m-am prezăntat... ― Bine ai venit. Ia loc pe scaunul de colo. ― Mulțămăsc. ― Voi Încerca să lămuresc unele lucruri privind soțul ei. Dacă va fi cazul, te voi chema. La revedere, doctore Gruia . În timp ce o cerceta pe țigancă cu zâmbet pe buze, aceasta aștepta cu privirea ațintită asupra profesorului ca spre icoană... Atunci, el a pornit să
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Doar făcea mărunt din buze... ― Mă gândem pi care cercetași să-i luăm. Ne trebuiau numai doi. Da’ de nădejde, nu șagă! Nu erau răi nici ciilalți, da’ eu vroiem să-i găsesc pe cei mai buni - a vrut să lămurească lucrurile Toader. ― Și i-ai găsit? - a Întrebat profesorul Hliboceanu. ― Să știți cî Îi mai greu să alegi pe cii mai buni, dacă toți Îs de soi. Da’ i-am găsit. Și chiar i-am nimerit pi cei mai grozavi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
era vreme de pierdut. Și În cine să ai nădejde mai mare decât În tine? Toți erau buni, da’ nu m-o rabdat inima și am zis: „să merg eu, să văd ci s-o Întâmplat”... Mai departe, Petrică a lămurit lucrurile: I-am spus că am fost rănit la piciorul stâng și nu mă pot mișca. Atunci, și-a pus automatul În bandulieră și, Înainte de a mă lua pe umăr, ca pe un sac, mi-a spus să țin automatul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
s-a adresat lui Toader. „Amu mergi la băieții pe care i-am anunțat să se pregătească pentru misiune și spune-le ora la care să se prezinte aici” - i-a ordonat Toader curierului. Ca să limpezească lucrurile, tot Petrică, a lămurit oaspeților ce și cum e cu ordinele militare: ― Chiar dacă ordinele veneau unul după altul și nu-ți lăsau vreme nici să răsufli, trebuia să le execuți. În armată... nu-i loc de vorbe În plus, mai ales În vreme de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
acelor oameni. ― Mergeam din ce În ce mai greu, dar nu ne opream decât să se schimbe cei de la targă... Nu ne dădeam seama cât mai avem de mers. Știam după busolă că suntem pe direcția cea bună... Ne-am oprit, fiindcă trebuia să lămurim locul unde ne aflăm. Eu, cu Păpădie și cu Undiță, am plecat mai departe. La un moment dat, În față, prin ninsoarea neostoită, mi s-a părut că am ghicit ca pe o umbră copacul unde aveam Întâlnirea cu căpitanul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a revenit cu Întrebarea: ― Ne-am Înțeles? ― Ammm... - a reușit să pronunțe „doctorașul”, cu o privire de câine care așteaptă ca o implacabilă lovitură să cadă asupra sa. Habar nu avea ce documente trebuia să prezinte profesorului. Pentru a se lămuri, a Întrebat-o pe sora de salon: ― Ce acte trebuie să-i prezint profesorului privind externarea șatrarului? ― Externările nu le fac eu, ci dumneavoastră. Dacă nu știți, Întrebați pe colegii dumneavoastră, fiindcă ei știu... „La cine să apelez? Toți se
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
stație nu te Întreabă nimeni. Ei. Acolo trebuie să ai ochii În patru, să nu dea peste tine cel ce verifică roțile și alte instalații ale vagoanelor... Da’ Îl auzi de departe pe nenea mecanicul cum ciocănește... Trebuie să mă lămuresc Însă când și Încotro pleacă garniturile cu bușteni”. Acum mă chinuia o Întrebare: „Cum Îi spun colegului meu planurile mele? Dacă nu pricepe sau pur și simplu nu este de acord? Să pleci de unul singur, este o Încercare nebunească
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
amuzat de felul cum se Înțelegeau cei doi; tată și fiică. Când au ajuns la poarta profesorului, s-au oprit. ― Sunt sigur că ai să-mi pui o mie de Întrebări, dar nu merită să-ți faci probleme. Mâine voi lămuri lucrurile cu acest individ. Noapte bună, Gruia. Pe mâine. ― Noapte bună, domnule profesor. Noapte bună, Despina... Nene Mitrule, te rog să aduci niște apă proaspătă la mine În cabinet. Am musafiri. ― Acuma, noaptea - domnule profesor? ― Păi, ziua nu am vreme
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]