4,114 matches
-
alte nenorociri. Pentru a scăpa de ele este nevoie de rituri de purificare, vindecare sau gonire a puterilor malefice. Definiindu-le ca rituri care „vindecă, exorcizează, protejează și purifică”, Catherine Bell (1997, p. 115) consideră că modelul lui Turner poate fi lărgit pentru a include „și alte concepții despre suferință, precum cele pe care omul le atrage singur asupra sa, de tipul păcatului sau al karmei, sau cele care derivă din suferință, precum poluția datorată menstruației, nașterii, morții, suferințe care, deși neutre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Veniți după mine tovarăși !/Suivez-moi, camarades !) (Poncet, 1996 : 66). Le traducteur choisit une formule plus concentrée, proverbiale, pour exprimer le sens de départ. Pourtant, să version contient un changement de point de vue. " luptele, ce le dam în noi,/ne lărgesc și ele în taină patria. " " leș combats qui demeurent en nous, eux aussi, en secret, honorent la patrie. " (Inscripție/Inscription) (Poncet, 1996 : 174). Le verbe " a largi " (" élargir ") est interprété, dans ce contexte, comme " honorer ". " vântul ce vine din luna
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unde-l poartă pașii - de la Assuan la Ierusalim, de la Paris la München sau Viena - duce cu sine dorul după pământul de-acasă, după Carpați. Inevitabilele comparații cu realitățile românești îl dor și, nu o dată, îi produc dezamăgiri. Personalitatea doctorului D. lărgește registrul de expresii umane și culturale ale Mărginimii Sibiului. SCRIERI: Spre soarele de la Assuan, Poiana Sibiului, 1935; Ierusalim-Paris, Poiana Sibiului, 1935; Soarele din Piatra Albă, Poiana Sibiului, 1940. Culegeri: Lăcrămioare, 1917. Repere bibliografice: Ion Mariș, Un poienar străbate lumea: dr.
DOBROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286806_a_288135]
-
la Dunăre, la începutul secolului al IV-lea, era aceasta: germanii aparținând diferitelor triburi se luptau între ei, anihilându-se unii pe alții, carpii și sarmații, supuși unor lovituri grele din partea romanilor, erau ca și distruși. În felul acesta, se lărgește și se asigură locul (spațiul) pentru populația romanică autohtonă. La începutul secolului al IV-lea, sub împăratul Constantin, se săvârșește "o mare și grea operă", după formula inspirată a lui Iorga: reromanizarea politică, pe care ar fi dorit-o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pustiit sudul fluviului. Armata romană din cele două Moesii avea numeroase unități pe teritoriul Daciei. Astfel de fortificații existau la Sucidava, Drobeta, Dierna ș. a. Teritoriile controlate de romani în nordul Dunării, prin capetele de pod pe malul stâng, au fost lărgite prin recucerirea regiunilor din sudul Daciei, de către Constantin la marginea extrem nordică a câmpiei Olteniei și Munteniei, s-a construit un mare val de pământ cu șanț în față, convențional numit "Brazda lui Novac", cu scopul de a proteja teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
eforturi pentru a reuși supunerea populației românești est-carpatice a fost consemnat și în Cronica lui Ioan de Târnave.31 Intervenția polonă din vara 1359 în disputele interne din Moldova se integrează în orientarea politică a statelor catolice de a-și lărgi sfera dominației spre răsărit. După eșecul încercării regelui Cazimir III de a instaura în Moldova un domn devotat Poloniei, puterea în țară a fost deținută în continuare de voievodul Petru. Acesta reușise să-și înlăture rivalul cu ajutorul "provincialilor unguri", demnitari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
până la încheierea uniunii Polonia-Lituania (uniunea de la Krewo), din anul 1386. Este plauzibil să susținem că domnul Moldovei, Petru I, s-a folosit de această împrejurare pentru a tranșa în favoarea sa disputele teritoriale cu familia lituaniană Koriatovici și pentru a-și lărgi astfel temporar aria de influență în partea de nord-est a Moldovei. Este vorba despre o dominație a voievodului de la Suceava asupra Podoliei Mici, teritoriul dintre Nistru și Bugul de Nord. Această dominație, dacă a fost reală, nu a fost cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
revistei o constituiau reportajele lui Geo Bogza, publicate în cursul anului 1934. Scriitorul se deplasează pe itinerariile „geografice și morale” ale industriei tăbăcăriilor și petrolului românesc. El nu e un gazetar care se apropie de literatură, ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs de radio). La fel, N.D. Cocea (Pentru un petec de
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
din considerente practice legate de resursele disponibile, în două faze: o analiză inițială „brută”, ce se va concentra asupra indicatorilor importanți, urmând ca apoi, în funcție de rezultatele inițiale, să se realizeze și o analiză „de profunzime”, care ar implica un set lărgit de indicatori și o detaliere avansată a activităților generatoare de costuri. Diminuarea costurilor cercetării inițiale se face oferind subiectul respectiv facultății de științe economice din localitate, ca temă pentru un set de lucrări de diplomă. Aranjamentul, sugerat de un angajat-student
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
scăderea ponderii primelor cinci, respectiv 20 de firme din branșă. Faptul este explicabil dacă se face o analiză a productivității firmelor „fruntașe” și se constată că ea este mai slabă decât media industriei. Unele fabrici de cherestea, cum este Forex, lărgesc gama de produse avansând cu prelucrarea materialului până la nivelul unor produse de mobilier masiv. Totuși, partea principală a producției li se adresează în aval producătorilor de plăci sau mobilă. Și pe aceste segmente ale filierei există o dispersare a producției
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
III.1976, București), traducătoare. După absolvirea Școlii Evanghelice de Fete din București și a unui seminar de învățătoare din Droyssig-Zeitz (Germania), C. funcționează ca profesoară mai întâi la Câmpina, apoi la Liceul German din București (1922-1944). Dornică de a-și lărgi necontenit cunoștințele, frecventează cursuri de filosofie (1923-1924), precum și de filologie germană (1932-1936) la Universitatea din București, beneficiind în continuare de un an de studii la Berlin. Din 1952 până în 1954 a lucrat în cadrul redacției „Neuer Weg”. Concomitent, dar mai ales
CONSTANTINIDIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286383_a_287712]
-
M. H. Maxy, Victor Brauner ș.a. Sub auspiciile publicației sunt organizate expoziții individuale și de grup, popularizate intens, cum ar fi, de pildă, marea expoziție internațională din decembrie 1924, la care participă artiști din întreaga Europă. Din 1925, C. își lărgește spectrul, scoțând numere speciale consacrate artelor plastice, arhitecturii, sculpturii, artizanatului și unor personalități marcante precum C. Brâncuși, însoțite de articole programatice. Legătura indisolubilă dintre constructivism și arta abstractă nu exclude însă ponderea mare acordată literaturii, îndeobște poemului, definit de Ion
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
nou sfărâmă cu târnăcopul temperamentului său legile cunoscute. Orice artist trebuie să fie aducătorul unor alte principii.” Vederi similare expune, în „Integral”, Mihail Cosma: „S-ar putea crede că respingem constructivismul. Nu. E al nostru. Îi amplificăm, doar, dimensiunile [...]. Îi lărgim sfera de activitate și aplicare. Îi mutăm hotarele în infinit.” Sașa Pană reafirmă idei constructivisto-futuriste în Manifest, textul din fruntea primului număr al revistei „unu”, mai telegrafic decât Aviograma din „75 HP”: „avion/ t.f.f. - radio/ televiziune [...] artă ritm viteză
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul veacului), iar ultimul grupaj reunește studii comparatiste (preromantismul sud-est european, devenirea istorică a termenului „romantic”, Lamartine în România ș.a.). Preocuparea pentru pașoptism și romantism nu dispare după 1975, însă aria istoricului literar se lărgește organic. Itinerar printre clasici (1984) și Aproapele și departele (1990) conțin studii despre Alecsandri ca dramaturg, Hasdeu ca epistolier, receptarea în timp a lui Heliade, respectiv despre poezia lui Asachi, proza lui Kogălniceanu, memorialistica lui Codru-Drăgușanu, opera lui Bolintineanu, opera
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
epice paralele, și nu raportul dintre viață și text, cum au crezut unii cronicari literari. În loc să osifice cartea dându-i un aer de pedanterie livrescă, rescrierea dă textului alertețe și, în mod paradoxal, un iz de spontaneitate. Perspectiva metatexuală se lărgește mult. Pe infrastructura romanului lui Longos se așază, ca în virtutea unei atracții magnetice, citate, referiri la alți autori (Anton Holban și mai ales Camil Petrescu), trimiteri la cartea anterioară a lui C. și la manufacturarea ei etc. În ramele livrești
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
din Cimitirul Buna-Vestire o scriere provocatoare, în care insolitul dă o deschidere vizionară pamfletului. Pamfletul, gen mușcător, „iute și viu”, izvorât din viața anarhică și brutală, se potrivea perfect energetismului și nonconformismului lui A., cât și sforțării scriitorului de a lărgi granițele literaturii: „cele nepermise vor fi introduse cu forța în rândul celorlalte.” Hipersensibilitatea omului, vederea (percepția) deformatoare, asociată ei, pasionalitatea și trăirea prin extreme deviază constant cronica socială și portretul arghezian, trecându-le în pamflet. A. a fost un polemist
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mijloace, a întrerupt pregătirea școlară la nivelul ciclului primar, dar nici una dintre ocupațiile încercate (librar, vânzător de vopsele etc.) nu-l va reține. Și-a însușit, ca autodidact, limbile ebraică, franceză și germană, care, alături de idiș și română, i-au lărgit orizontul. Activează în gruparea literară „Licht” și editează bilunarul „Der Hamer” (1916, împreună cu Iacob Botoșanschi), revista „Inzl” (1935, împreună cu Marius Mircu) și periodicul „Șoibn” (1936), la care figurează ca girant responsabil. După 1944 este membru în comitetul central al Consiliului
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
Șir Christopher Wren, unul dintre cei mai mari arhitecți din istorie, personalitate complexă, expert în astronomie, geometrie și fizica. Wren i-a prezentat regelui Carol al ÎI lea un plan ambițios de reconstrucție a orașului, în care își propunea să lărgească străzile. Chiar dacă nu a reușit să-l ducă la îndeplinire în totalitate datorită cheltuielilor extrem de mari, a reușit să reconstruiască 51 de biserici, biserica Sfanțul Paul, precum și un monument a cărui tema comemorează dezastrul care a avut loc. Monumentul este
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
funcției poetice față de funcția referențială. Eseurile critice grupate în volumul Negru și alb (1979; Premiul Uniunii Scriitorilor) trasează, de asemenea, sensul unei convingător susținute demonstrații: cea vizând dialectica tranziției, în diacronie, de la simbolul romantic la textul modern. Domeniul investigației este lărgit dincolo de fruntariile literaturii franceze (J.-J. Rousseau, E.T.A. Hoffmann, E.A. Poe, Nathaniel Hawthorne, H. Melville, Baudelaire, Eminescu, Creangă, Macedonski, Rimbaud, Mallarmé, Valéry, Kafka, V. Voiculescu, Jean Ricardou, Michel Butor ș.a.). Demersul teoretic-critic al lui C., deși „textualist”, nu se
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
în viață o sursă de satisfacție, care duce la teza “nefericirii de a fi nefericit” (Joelson). Logoterapia este o terapie specifică pentru nevrozele noogene (nevrozele care rezultă dintr-un conflict de conștiință sau dintr-o problemă axiologică). Logoterapia încearcă să lărgească câmpul de valori al pacientului, să-i descopere un sens al existenței sale personale, să-i deștepte simțul responsabilității în raport cu realizarea (concretizarea) potențialităților intrinseci. Psihoterapii directive În acest cadru se descriu terapeutici nesistematice a căror acțiune sugestivă nu este conștient
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
zid de fier care Înaintează. Pe Timiș În sus, În meterezele lor de la Tapae, dacii stau la pândă cu arcurile Întinse. Pe aici e drumul cel mai scurt spre inima țării, spre mândra Sarmisegetuza, cuibul lui Decebal. Aici valea se lărgește puțin; În dreapta Timișului, sub strașina unui munte, se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
au loc „face to face”. Dar costurile de producție sunt foarte mari datorită limitării severe a diviziunii muncii și specializării activităților. Tranzacțiile sunt personalizate, iar dimensiunea pieței e nesemnificativă. Într-o economie modernă, monetară, complexă, pe măsură ce rețeaua de interdependențe se lărgește, procesul de schimb impersonal generează tentații pentru comportament oportunist (neonorarea obligațiilor de plată, pasarea responsabilității la alții, hazard moral). Costurile de tranzacție cresc proporțional cu volumul și intensitatea schimburilor. Ca atare, de-a lungul timpului, în țările apusene au fost
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lui Smith, sursele majore de creștere economică sunt: creșterea forței de muncă și a stocului de capital; ameliorările eficienței cu care capitalul este utilizat de mâna de lucru prin mai multă diviziune a muncii și progres tehnologic; comerțul exterior care lărgește piața și întărește celelalte două surse de creștere economică. Un rol important în procesul de creștere economică este atribuit acumulării de capital sau investițiilor. Capitalul este principalul determinant al numărului de lucrători productivi și utili, care pot fi puși să
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
și acțiune deosebite de cele cu care sunt familiare...O asemenea comunicare a fost întotdeauna și este și în epoca prezentă una din sursele fundamentale de progres”. Efectele dinamice ale comerțului internațional asupra dezvoltării sunt de trei feluri: cele care lărgesc piața, induc inovațiile și sporesc productivitatea; cele care cresc economisirea și acumularea de capital; cele productive, formarea de noi trebuințe și gusturi, transferul de tehnologie calificări și anteprenoriat. David Ricardo vorbea de “comerțul cu idei.” Am putea spune că economiștii
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Pe voi v-a strâns, Cu voi deodată Și eu m-am stins Căci nu mă trezește Vun soare viu, Din liniștea morții Nici eu nu-nviu. CORUL DUHURILOR NEGUREI Tot mai sus, mai sus ni-i drumul, Tot în cercuri lărgim fumul, Din a munților spărture Pîn-în sus, pe stînce sure Ca un fum. Ale brazilor dulci visuri, Noi plutim pe largi abisuri, Nu stârnim din somn pe munte Iar tu, om [cu] doruri crunte, Dormi acum. Dormi și tu când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]