1,874 matches
-
G. IBRĂILEANU, Eminescu, Edit. Junimea, colecția Eminesciana, Iași, 1974, pag. 250-251. 144. Volumul antologic Amintiri despre Eminescu, Edit. Junimea, 1971, pag. 195-196. 145. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. IV., pag. XI. 146. L. GALDI, Centenarul unei elegii uitate: "Cîntecul lăutarului, în volumul Caietele Mihai Eminescu l, 1972, Edit. Eminescu, pag. 47-57. 147. IDEM, ibidem, pag. 50. 148. ȘERBAN CIOCULESCU, Varietăți critice, 1966, Epl, în articolul Motivul lebedei lui Eminescu, pag. 229. 149. IDEM, ibidem, pag. 230. 150. M. EMINESCU, Opere
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
clasic; clasică; cod vestimentar; comod; de corp; corset; decent; demnitate; a descheia; descheiată; disconfort; dulap; dungi; eleganta; extaz; faină; fashion; fierbinte; formal; forță; a fost război...; frig; frumusețe; garderobă; găleată; geacă; god bless!; gri; haină; incomoditate; inteligență; iubită; încălțăminte; largă; lăutari; lenjerie; lucruri; mare; maro; masă; de mătase; a mea; medic; militară; mîndrie; mîneci; moștenire; mov; muncă; murdar; nebun; necălcată; nedumerire; neutru; noroc; nuntă; obiect; oboseală; ocazie; man; om; onoare; păcătui; pătrățele; pînză; politețe; prezentare; pur; răcoare; rochie; roșie; rugăminte; ruj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fain; fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează; cu mine; minunat; mira; mînca; muncă; murmur; murmura; mut; notă; nu; nuntă; ode; un om beat; omul; pasărea; piese; playback; plăcere; plăcut; plîngea; poet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fals; flaut; fluiera; fredonează; frumusețe; gen; la ghitară; gîndire; glas melodios; glăsui; Gloria Mielului; a grăi; grăiește; harpie; hip-hop; horă; Ioana; a imita; interpret; a interpreta; intonare; intonație; iubăreț; încînta; încîntare; încîntător; înflori; îngîna; îngînare; jalnic Ana; a juca; lăutar; lăutari; libertate de exprimare; liniște; a liniști; liniștit; lucra; lume; Manciu; mașină; mereu; mesaj; meserie; mimează; cu mine; minunat; mira; mînca; muncă; murmur; murmura; mut; notă; nu; nuntă; ode; un om beat; omul; pasărea; piese; playback; plăcere; plăcut; plîngea; poet; pop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cheia sol; Chișinău; chitară; concert; conjuncție; continuitate; cred; curiozitate; curs; curve; dar; dă; deci; destinație; dimineața; direcția; în direcția; do-re-mi; echitabil; ei; examen; facultate; fîntînă; furat; grîu; ia; iarmaroc; ieșire; izvor; împrumută; încolo; într-o; într-acolo; joc; lacrimi; lasă; lăutari; legătură; livadă; localitate; locuință; lucru; lumina; la magazin; mall; Mamaia; la mare; mari; mata; medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire; oraș; ore; orice; ospeție; pas; patos; părea; perete; pescuit; peste; poartă; popotă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut; dar; deștept, muncitor; dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om talentat; pantofi; patent; perete; perfect; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
el este apreciat la aproximativ 80 de autoritățile vremii, dar era de doar 53, la 20 septembrie 1836). Satisfăcea însă celelalte condiții: „falanga” întrunea persoane aparținând tuturor claselor sociale, de diferite vârste și profesii (croitori, fierari, morari, vieri, plugari, bucătari, lăutari). Nu lipseau nici specialiștii: agronomi, profesori. „Soții agronomi” cooperau în diferite îndeletniciri agricole (cultivarea pământului, culesul viei, construirea de puțuri, scoaterea mărăcinilor de pe câmp) în temeiul „statutelor” unei „cooperative de producție de un fel deosebit” (ibidem, p. 104). Se preconizau
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Mina. Mina: Sper că am cumpărat tot ce trebuie. Nu de alta, dar după aceea intrăm în gura satului... că am avu prosoape de 9 lei și nu de 22... Că sicriul a fost prea mic sau prea mare, că lăutarii erau leșinați de foame, că popa era beat. (rîd amîndouă) Doamne, iartă-mă! Eu am pus deoparte niște rochii de-a mele să le dăm de pomană la care-or veni la înmormîntare... Dac-or veni... Vera: N-ai nici o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de tisă l-au pus, / Pe fețe de mmasă l-au adus, / De jos în sus, frăguț, / La vârf tocma` călinuț, / De jos până sus penișoare, / Pe vârf tocma` ierbușoare."334 La "îmbroboditul miresei", nașa, după ce au început să cânte lăutarii, ia "hobotul" (baticul, broboada) de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mori când a trăsni / Ș-aș atunci mort îi fi, / Da nu știu cine te-a scălda? / Ploița când a ploua. / Da pe tine cine te-a-ngropa? / Soarele și cu luna, / Stelele pe jumătate / Și luna a treia parte. / Preuții și lăutarii / Ți-or fi munții cei mai mari. / Paltinii și căprănașii / Ți-or fi ai tăi pretenașii.../ Da pe tine cine te-a jeli? / Mioarele când or veni, / Că n-are cine le mulge, / Nici la strungă cine le duce."172
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
medievale, poetul se îndepărtează de universul caracteristic poeziei lui. "Hăitașii sunt plecați de mult de acasă/ Prin pământuri pletoase și oarbe ei zac/ în cimitire cu forme ovale, cu burta jivinei/ Înainte s-arunce în lume urlet divin". Cetatea cu lăutari și menestreli, Ierusalimul, drumul spre hagialâc, spre perfecțiune trece prin umilință, în volumul "Balcanice" (1970): "Cu orbii, vom cerși călare pe măgari". Cu o anumită plasticizare, mai accentuată pictural, poetul creează peisaje de basm, reînvie motive orientale covorul persan, ceașca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Îngropându-mi mâna până la umăr în putregaiul gălbui/ Înspăimântată când o pasăre întârziată/ Se zbate între mine și-ntre pui." Se evocă obiceiuri de nuntă viciate de universul citadin pătruns în viața satului. Fata iese cu plinul înaintea nuntașilor, în timp ce: "Lăutarii obosiți și negri,/ zic un cântec nou de la oraș/ și-și lipesc pe frunțile-ncrețite/ Ultimul bacșiș luat de la nași." Cosașii bat coasele și imaginea statuară a muncitorilor ne trimite la Alecsandri și la Tudor Arghezi ("Belșug"): La umbra nucului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Stea sieși și fântână nesecată/ Trup unic de pământ și gând." (Paul Tutungiu). Creșterea țării ne-o sugerează N. Dragoș, parafrazând "Meșterul Manole": "Var și cărămidă, nouă meșteri mari/ trunchiul mi-l râvnește zidul nesupus/ munți și păsări fie clipei lăutari/ înălțați zidirea tot mai sus, mai sus". Participarea la evenimentele cotidiene și la marea sărbătoare a patriei apare la Gh. Tomozei în versificări care amintesc de prima perioadă a poeziei noastre civice de după august 1944; poetul versifică corect statornicia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
litera lui Caragiale, a doua s-a închegat pe ecran din vâna pamfletară a unui regizor format intelectualmente la școala și în spiritul necruțător al lui Caragiale, și marcat cinematografic de violența vizuală a lui Buñuel și Bergman. Cheful cu lăutari din cârciuma sordidă și slinoasă (autorul decorurilor Marcel Bogos) are ceva din surescitarea tulbure și delirantă a Viridianei, iar cântecul Mutei personaj imaginat de Visarion și creat cu răscolitoare dăruire de către Valeria Sitaru... Vina tragică se ispășește într-o pădure
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
evidențiază ca tipuri principale: - asociere (contiguitate) de tip simbolic: numele unui simbol, în locul „obiectului“ simbolizat (semnul în locul obiectului semnificat prin semn). Poetul (artistul) și creația sa, de exemplu, sunt desemnați prin multiple simboluri metonimice - cântăreț (menestrel)/cântec, Orfeu/Euridice, liră, lăutar/vioară, bufon/râsu’ plânsu’, cuvânt/necuvânt, tăcere, pa săre/cântec, zbor, pană, condei, călimară etc. Procesul de simbolizare metonimică interferează adesea cu cel de metaforizare, rezultând „blocuri“ stilistice cu efecte remarcabile în producerea sensului: Tot ce stă în umbra crucii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al fiecăruia dintre personajele alese din opera epică selectată Cuplul Ion - Ana se instituie încă de la începutul romanului, în scena horei: Duminică. Satul e la horă. [...] Ion, feciorul Glanetașului, ținând de mijloc pe Ana lui Vasile Baciu, se repede la lăutar [...]. Apoi deo dată se aprinde ca focul și izbucnește răgușit [...]. Avea ceva straniu în privire, parcă nedumerire și un vicleșug neprefăcut. Această schiță de portret inițial reliefează o dominantă psihică (firea impulsivă, temperamentul violent) și o dominantă morală (viclenia) ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care îl țin pînă la finele lunii, ca să fie curate și rumene la față toată vara. De 1 martie, copiii poartă la gît sau la mînă un ban de argint, iar fetele își pun la mînă strună de vioară de la lăutari, ca să fie vesele și sănătoase. (Gh.F.C.) Măsele Dacă pui obada* de la roată pe foc, te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la cîteva zile după nuntă, pleacă la un tîrg de cumpără două scule de mătase, unul roșu pentru mire și altul alb pentru mireasă. Acasă măsură acele scule, și al cui va fi mai lung, acela va trăi mai mult. Lăutarii chemați la nuntă trebuie să fie în număr fără soț, adică trei sau nouă. (Gh.F.C.) Oaie Se crede că norocul oilor este pe frunte; de aceea se și încep a tunde de la frunte, unde se face cu foarfecele semnul crucii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vartic face vorbire chiar despre un blestem al "capodoperei locale", sancționând condiția scriitorului român (așa cum face și Sami Damian) care nu și-ar fi revenit din disidența de ostatec al comunismului, pradă încă sechelelor cum ar fi mentalitatea rurală "de lăutar bun numai pentru "bătuta locală"" (...): Poți fi pitoresc, poți smulge aplauze, dar a doua zi ai fost uitat pentru că tu confuzi Călușul cu Divina Comedie (...). Căci nu e totuna localismul lui Moromete extraodinar pentru că e tipic , cu acela al lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tribunei cu semidocți politici, costumat în Vlaicu, Mircea Voievod sau Avram Iancu; nu a acceptat... găinăriile directorilor care veniseră-n teatru să se îmbogățească... material, nicidecum spiritual (și un exemplu notoriu este itinerantul C.D., slugă a politrucilor și tiran al lăutarilor de la Doina Argeșului); a suferit cînd un mare scriitor precum I.D. Sîrbu, din lipsă de bani pesemne, comisese o comedioară jenantă Ion Focșa a îndrăznit să-i scrie și să-l mustre, afectuos & respectuos. În fine, vreau să-l felicit
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se așteaptă spectatorul; din Fantomă se preling picuri de lapte-var; e o ființă în descompunere; un actor pierde un pantof și se demobilizează; meșteru-i spune: "Dacă-l mai pierzi, lasă-l pierdut! Întîmplările, în teatru, trebuie folosite!"; consternant: "Eu sînt lăutar, nu psiholog!"(V. Mugur); sau: "Să nu mai aduceți mitocănia asta românească! (pe scenă n. n.)"... Frumos este finalul acestui tulburător volum: "V.M. a fost obsedat, toată viața, de cifra 12 bis. Acum însă, se vede foarte clar că alta era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
erau Închiriate la negustorii veniți de la : Brașov, Sibiu, București, Strehaia, Baia de Aramă, Turnu Severin, Tg.Jiu, Craiova. Negustorii veneau și cu prelatele din care făceau bolți cu acoperiș la cîrciumi, mici menajerii (mai ales maimuțe), Peste tot se aflau tarafuri de lăutari pentru petreceri și hora zilnică. Aceste bîlciuri au fost exploatate pînă În 1916. Revenind la construcția bisericii, aceasta are două etape cu două rînduri de ctitori: -construcția ( 1705-1749 ), realizată de nepoții Băiașului; -finisarea ( 1749-1816 ), realizată de Săvoi. În pisania bisericii
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
grajd și aici Îmboldeau boii care erau culcați, cu piciorul; dacă se sculau imediat, era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă unde cîntau. Primeau la sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și finii mergeau la moși sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
stropiți cu apă dintr-un pahar În care se află un fir de busuioc. İmediat nașa intră În camera de nuntă Însoțită de mireasă și de prietenele ei, unde Începe ,, Învelitul miresei ”. După ce mireasa este Îmbrăcată, tinerele fete, În cîntecele lăutarilor, ies În curte și Împart cocarde cu beteala nuntașilor. Se trece apoi la masă. În capul mesei, ia loc nașul, nașa, ginerele și mireasa. LÎngă masă, Într-o prăjină descojită și unsă cu grăsime, În vîrful ei se află un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]