3,375 matches
-
funcționale în cauză, aceasta va tinde să treacă în latență. Presiunea continuă spre acțiune ar fi în acest caz disfuncțională, sistemul orientându-și energiile în alte direcții. Apariția posibilităților efective de satisfacere a cerinței funcționale va regenera trecerea acesteia din latent în manifest. Este cazul multor procese de apariție a noi necesități. b) Când cerințe funcționale mai importante pentru sistem nu sunt satisfăcute, energia sistemului se va orienta prioritar spre satisfacerea acestora, celelalte fiind ținute în stare de latență. Pe măsură ce cerințele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de securitate, apartenență și dragoste, stimă și statut social și, în fine, autoactualizare. Teza centrală a teoriei sale este următoarea: manifeste vor fi necesitățile din prima clasă de necesități nesatisfăcute a ierarhiei; necesitățile din clasele superioare, chiar nesatisfăcute, vor fi latente; pe măsură ce necesitățile din clasele inferioare (dar mai importante) sunt satisfăcute, necesitățile din clasele imediat următoare devin manifeste. Problema relației obiectiv-subiectiv. Schema funcțională permite considerarea aspectului activ al vieții sociale, a orientării sale finaliste, dar într-o modalitate nonidealistă. Aici, comportamentul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aflat în rapidă schimbare, cere sporirea capacităților creative și adaptative ale sistemului. Un pericol extern produce, printre altele, anxietate și deci cerința absorbției ei. Se pot desprinde câteva mari tipuri de modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
creative și adaptative ale sistemului. Un pericol extern produce, printre altele, anxietate și deci cerința absorbției ei. Se pot desprinde câteva mari tipuri de modalități prin care mediul acționează asupra cerințelor funcționale. a) Latent/manifest. Multe cerințe funcționale sunt doar latente, potențiale, eleactualizându-se, devenind manifeste doar în anumite condiții de mediu. Securitatea este potențial o cerință funcțională a oricărei colectivități. În măsura în care nu există nici o amenințare, această cerință nu se manifestă. Apariția unei amenințări actualizează cerința securității, orientând sistemul spre apărare. Sistemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pot varia larg, din punctul de vedere al configurației cerințelor lor funcționale, în raport cu caracteristicile mediului. Absența întâmplătoare a unei condiții necesare bunei funcționări a unui sistem este de natură săactualizeze aceste cerințe funcționale specifice care nu existau decât în stare latentă. Competiția crește, de exemplu, importanța realizării de performanțe. Un mediu în rapidă schimbare accentuează importanța unor structuri interne flexibile, creativ adaptabile. Teoria lui Maslow, despre care s-a vorbit mai înainte, oferă un alt exemplu de joc latent/manifest alcerințelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în stare latentă. Competiția crește, de exemplu, importanța realizării de performanțe. Un mediu în rapidă schimbare accentuează importanța unor structuri interne flexibile, creativ adaptabile. Teoria lui Maslow, despre care s-a vorbit mai înainte, oferă un alt exemplu de joc latent/manifest alcerințelor funcționale. Necesitățile umane superioare, argumentează psihologul american, devin manifeste doar într-un mediu suportiv care asigură satisfacerea în linii generale a necesităților de la baza ierarhiei. b) Intensitatea cerințelor funcționale. Condițiile exterioare acționează și asupra intensității cerințelor funcționale, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unei coeziuni interne ridicate care, în condiții normale, ar putea fi peste o anumită limită chiar disfuncțională, anulând „jocul” dintre părțile sistemului, necesar pentru o dezvoltare creativă, inovativă. c) Conținutul concret al cerințelor funcționale. Chiar făcând abstracție de caracterul lor latent/manifest sau de intensitatea și importanța lor, cerințele funcționale au conținuturi variabile în funcție de condițiile particulare. În condițiile unui mediu stabil, un sistem social are nevoie de un anumit tip de cunoștințe- cunoștințe de stabilitate -, care îi asigură funcționarea normală în cadrul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
luptei este sindromul conflictului. Intervenția sociologului poate avea drept rezultat neintenționat „zgândărirea” conflictelor interne din sistemul respectiv, ținute până atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și/sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nicuță. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1965), a colaborat la „Cultura”, „Învățământul public” și „Basarabia”. Debutează cu volumul de nuvele Aerodromul (1969), în care, în manieră romantică, încearcă să surprindă diverse stări de spirit latente ale personajelor, fără a le corela cu situațiile ce condiționează comportamentul acestora. În schimb, în Văpaia focului latent (1972) și în Lumina este dulce (1978) scriitorul coboară în realitățile concrete, critica literară opinând că aici „satul este un adevărat personaj
NICUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288458_a_289787]
-
public” și „Basarabia”. Debutează cu volumul de nuvele Aerodromul (1969), în care, în manieră romantică, încearcă să surprindă diverse stări de spirit latente ale personajelor, fără a le corela cu situațiile ce condiționează comportamentul acestora. În schimb, în Văpaia focului latent (1972) și în Lumina este dulce (1978) scriitorul coboară în realitățile concrete, critica literară opinând că aici „satul este un adevărat personaj colectiv” (Mihai Cimpoi). Prin culegerile Povestiri despre Nelu (1974), Greu e să fii mare (1979) și Start! (1980
NICUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288458_a_289787]
-
literară opinând că aici „satul este un adevărat personaj colectiv” (Mihai Cimpoi). Prin culegerile Povestiri despre Nelu (1974), Greu e să fii mare (1979) și Start! (1980), N. contribuie la sporirea literaturii pentru copii. SCRIERI: Aerodromul, Chișinău, 1969; Văpaia focului latent, Chișinău, 1972; Culorile pământului, Chișinău, 1974; Povestiri despre Nelu, Chișinău, 1974; Lumina este dulce, Chișinău, 1978; Greu e să fii mare, Chișinău, 1979; Start!, Chișinău, 1980; Inspectorul vine pe ploaie, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971
NICUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288458_a_289787]
-
rămân simple accidente conjuncturale. Întreprinderea hermeneutică își trădează astfel, încă din punctul de pornire, orientarea dominantă, deschiderea supraindividuală, transtemporală și metatehnică, asupra producerii de sensuri prin limbaj. Cea de-a doua etapă, de orientare poetică, aduce în prim-plan literaritatea latentă în textul scris, în condițiile în care contextul preschimbă orice tip de discurs, degajând în procesul lecturii energii semnificative și imprevizibile. Față de primele studii, ponderea și chiar chipurile autorilor tratați se estompează treptat. În scenariul ale cărui aspecte sunt mereu
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
fost apoi generalizat la alte teme psihoterapeutice. Teoria lui Beck asupra depresiei O tulburare a gândirii este unul dintre factorii de bază în marea majoritate a sindromurilor psihiatrice. Schemele depresiei ”Schemele care sunt active în cadrul depresiei sunt structuri cognitive anterioare latente. Ele sunt reactivate atunci când pacientul este confruntat cu unii stimuli interni sau externi. Odată reactivate, schemele depresogene înlocuiesc gradat modalitățile mai potrivite de a organiza și de a evalua informația (...). Răspunsul afectiv este determinat de maniera în care un individ
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în care aceasta este utilizată în cadrul științelor naturii... este vorba despre a înțelege și nu despre a explica”. La fel ca și în științele hermeneutice, demersul diagnostic adoptă un raționament bazat pe interpretare în scopul de a face inteligibil sensul latent al conduitelor. Analiza datelor se sprijină mai ales pe un proces de gândire non discursiv ce privilegiază intuiția. Aceasta permite înțelegerea sensului unei conduite pornind de la relaționarea acesteia cu unele prototipuri (teorii) și cu sentimentul de evident (intimă convingere) care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
glosa fastuoasă, mari teme lirice, pe temeiul unor afinități ce ulterior vor suscita definiri bivalente, genuinul fiind circumscris simbolismului universal. În pofida unei retorici de circumstanță, versurile din volumul Enescu. Suită lirică (1958) se înscriu aproximativ între aceleași coordonate: un „clasicism latent” (H. Zalis) în piese lirice, filigrane confesive, care montează un sâmbure epic pictural. Poezii înscrise în tiparul impus în epocă, dar și altele, de factură clasică, intră în sumarul culegerii Poeme (1963), unde predomină totuși lirica peisagistică și de dragoste
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
care s-au produs În țara noastră În domeniul sociologiei au fost, În vechiul regim, atât de dure și de Întinse, Încât imediat după 1989 doar tradițiile interbelice mai puteau legitima chiar și o firavă intenție de abordare sociologică. Conflictul latent, care, din fericire sau, poate, din nefericire, nu s-a declanșat, a avut, de asemenea, un rol important În Întreținerea unei „timidități” ușor vinovate. Unii sociologi s-au orientat imediat spre lucrări și cercetări de sociologie contemporană din Occident, acomodându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent, este clar că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
facultăți. Într-adevăr, după 1989 a avut loc o redefinire a câmpului sociologic, datorită libertății de exprimare pentru fiecare sociolog. Marele câștig postdecembrist rămâne pluralismul teoretic și metodologic În sociologie, existent și Înainte de 1989, Însă de cele mai multe ori În formă latentă, ocultă sau duplicitară. Însă este de semnalat și o ciudățenie după 1989, și anume dispariția din programele unor facultăți de sociologie a unor discipline: sociologia artei, sociologia muncii, sociologia educației, sociologia vârstelor și a generațiilor. Întrucât marxismul a fost deformat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însă fondarea În 1936 a American Sociological Review (ASR), ca revistă oficială a American Sociological Society. Autorul dedică o analiză succintă contextelor care au dus la această ruptură. În primul rând, este vorba despre expresia unei politici anti-Chicago, până acum latente, la declanșarea căreia a contribuit inclusiv slăbirea coeziunii interne a Școlii de la Chicago (de exemplu, migrarea către alte departamente). În aceste Împrejurări, AJS se află În fața unor provocări profesionale: să câștige cei mai buni autori, cele mei bune articole, cei mai mulți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
familial, comunitar, organizațional și societal” (71). Capitalul social reprezintă resursele, valorile și avantajele individuale pe care indivizii le dobândesc ca participanți Într-un cadru comunitar. „Încrederea, asocierea și toleranța formează nucleul de valori al capitalului social. Reciprocitatea implicită este dimensiunea latentă fundamentală a tuturor acestor valori.” (Sandu, 1999, 71) De aici a izvorât ideea că o comunitate, mai degrabă decât un individ, are o anumită cantitate de capital social. Comunitățile „construiesc” capitalul social prin dezvoltarea relațiilor active, prin participare democratică, prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un nivel de viață al comunității formate din ființe umane În interacțiune Într-o structură socială compusă din statusuri și roluri exercitate de către acești oameni. Putem Înțelege astfel cultura ca o funcție a omului În societate prin funcțiile modelului cultural latente sau manifeste În abordarea umană a culturii și culturală a omului În societate. Acest fapt impune interdependența cultură-societate, aceasta asigurând condiția creației culturale de către ființele sociale. Lucrarea este adresată atât consultanților, studenților și specialiștilor În domeniul culturii, cărora le oferă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efecte sunt de regulă nestochastice (nealeatorii), adică se produc la toți indivizii expuși la o doză superioară dozei de prag. Efectele somatice tardive sunt cele care apar după o perioadă mai lungă de timp, de ordinul anilor, numită perioadă de latentă, si se manifestă, în special, sub formă de leucemie sau cancer. Aceste efecte sunt de natură stochastică (întâmplătoare) în sensul că este imposibil de evidențiat o relație cauzala directă. Probabilitatea producerii unui efect este proporțională cu doză de iradiere. Efecte
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
călătorie sau odihnă - practic, de toate cele care țin de existența cotidiană - au două fețe care nu sunt conciliante: o față a promisiunilor înscrise pe un perpetuu de mai bine sau mai mult și o alta a amenințărilor și riscurilor latente sau actuale. Exemplele se multiplică și acoperă toate domeniile vieții: mai multă hrană și mai ieftină, dar și cu un gust mai îndoielnic și cu substanțe chimice mai amenințătoare (e.g. abundența de E-uri sau concentrațiile de nitrați etc.); mașini
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
deschid și ne înghit/ în lemnul lor pe amândoi./ Și amețită se întunecă realitatea,/ păianjeni taie aerul pe care-l pierzi,/ din pulsul pieptului noi aruncăm cu sunete/ în bronzul clopotelor verzi” (Desen pe o cămașă de băiat). Un tragism latent, senin, hrănește această lirică a căutării semnelor (luminoase, dar și malefice) din sine și din lume. Tragismul nu exclude ludicul poeziei „de mahala”, în linia Miron Radu Paraschivescu - Tudor Arghezi - Ion Barbu: inventivitate lingvistică debordantă, plăcerea cuvântului popular, argotic sau
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
care îi dau sentimentul accesului la infinit. Altfel spus, Ragaiac se află în căutarea propriei identități, cea de adâncime, netrucată de avatarurile existenței cotidiene, și tinde totodată, bovaric, spre un ideal, încă nenumit, dar intuit ca fiind unul erotic, configurat latent în tipologia feminină din literatura preferată. Rusoaica, femeia din vis, are totuși și o existență reală: se numește Valia Nicolaevna și apare la un moment dat nu în sectorul de graniță al lui Ragaiac, ci în acela al lui Iliad
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]