1,578 matches
-
însă în comentariile asupra omului și a operei. în fața mea sînt, veniți la reexaminare, trei studenți (două fete și un băiat) din anul IV, ultimul pentru seria lor. Peste două săptămîni vor da licența. Le propun o discuție despre titlurile latinești ale poemelor lui Bacovia. - Să începem - zic - cu „Gaudeamus”. Ce înseamnă? Nici o reacție. Tac împreună, într-o solidaritate care mă înfioară. Nu pot să cred că nu știu, așa că insist: - în fiecare an, la deschiderea cursurilor, ați cîntat ,,Gaudeamus igitur
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
etc; sursă (română), sursa (latină), source (franceză), source (engleză) etc. Acești termeni au o arie de răspîndire foarte mare, fiind utilizați sub aceste denumiri În lucrările de specialitate, dicționare, de pe Întreg globul. Termenul de potențial Își are originea (rădăcina) În latinescul „potentia”, care Înseamnă putere, forță, tărie, posibilitate de dezvoltare a unei forțe, În timp ce cuvîntul latin „potentialis” derivă tot din potentia, cu sensul de ceea ce se poate produce. Termenul de resursă derivă dintr-un vechi franțuzesc ressource care Înseamnă a ridica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
resursă derivă dintr-un vechi franțuzesc ressource care Înseamnă a ridica, care În timp a dat În ressource și care constituie rădăcina de bază a cuvîntului din limba română, ceea ce Înseamnă bogății. CÎt privește termenul de sursă, el provine din latinescul „sursa” care Înseamnă izvor, sursă, un punct de pornire. O altă caracteristică este redată de accepțiunea foarte largă pe care o pot căpăta acești termeni În funcție de disciplina la care se referă. Astfel, potențialul poate fi: economic, uman, de creștere
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
domnești, au patina vremii, un aer vetust care le conferă autenticitate și tradiție. Elementul de vechime pentru comunitățile gentilice de pe teritoriul românesc, alcătuite în celule latinofone ale românovlahilor, identice cu obștea sătească, îl constituie tocmai apelativul sat, care vine din latinescul fossatum, trecut prin forma veche a primelor texte religioase maramureșene - fsat -, dând forma folosită și astăzi, sat. Fsat-ul era, după cum îl arată și numele, o incintă apărată de un șanț, apoi șanțul, pierzându-și utilitatea, a devenit semn, care a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dictoane celebre sau folosirea nepotrivită a altora, din pricina inculturii. Dictonul lui Niccolo Machiavelli (14691527), „Scopul scuza mijloacele”, este atribuit de către Cațavencu „nemuritorului Gambetta”, avocat și om politic francez contemporan, recunoscut pentru talentul său oratoric. Același Cațavencu declamă eronat un dicton latinesc, „oneste bibere”, care ar Însemna Într-o traducere liberă „sa bei cinstit”, În loc de „honeste vivere”, adică „să trăiești cinstit”. Aceste confizii pun În evidență incultura crasă a protagoniștilor. Comicul de situație reiese, așa cum Îl arată și numele, din Împrejurarile cele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
variantele ei, ni s-ar dezvălui „cronica unor reprimări și reduceri culturale“ (e lucru știut că, începând cu poststructuralismul, tonul discursului teoretic devine cam prăpăstiosă. Astfel, sker, rădăcina indo-europeană despre care e vorba, însemna: a cicatriza, a juli, a jupui. Latinescul scribere avea următoarele sensuri: a zgâria, a face o incizie, a scrijeli, a înscrie, a prescrie etc., iar cribrum (tot din latinăă desemna ori acțiunea de a cerne prin sită, ori a deforma. Trecem de skariphos, skrifla, (disăcrimen, cernere și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
disting de celelalte fenomene eliptice. Ni se pare evident, bunăoară, că, dacă la întrebarea Vii și tu? primim răspunsul De ce să nu?, cu verbul vin suprimat, avem a face cu un fenomen întru totul deosebit de procedeul prin care, de pildă, latinescul consobrinus verus "văr adevărat" a devenit cuvântul românesc văr2. Ambele cazuri implică o scurtare a mesajului, dar esența, rațiunile și consecințele lingvistice ale celor două tipuri de reducție sunt incomparabile. Pe de altă parte, nevoia unor distincții clare se simte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vehicul de transport în comun pentru pasageri, inițial tras de cai, apoi motorizat"56, după care a fost trunchiat (la început, probabil în engleza americană, apoi în franceză, poate și în germană 57) la bus (care reprezintă, de fapt, desinența latinească), iar acesta a trecut în alte limbi (v., de pildă, germ. Bus, ol. bus, sued., norv. buss, finl. bussi, magh. busz), devenind și element de compunere internațional: fr., engl. autobus, trolleybus, fr. Airbus (companie de construcții aeronautice și tip de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mai este folosită și azi, paralel cu denumirea scurtată (de pildă apă de colonie, cașcaval de Penteleu, vin de Porto, statuetă de Tanagra). Exemple clasice ale acestui tip de condensare deși fac parte dintr-o altă categorie semantică sunt denumirile latinești ale zilelor săptămânii, care erau formate, inițial, dintr-un nume mitologic determinant la genitiv și regentul dies "zi", acesta din urmă fiind însă omis în multe situații. Formele pline și cele condensate circulau în paralel, ceea ce a făcut ca unele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dilun // sp. lunes, cal., sd., rom. luni, prov. lun; lat. Martis dies ~ dies Martis ~ martis > fr. mardi, it. martedi // v. fr. demars, cat., prov. dimars, oc., prov. dimar // sp. martes, prov. mar(s), rom. marți etc. În mod similar, denumirile latinești ale lunilor calendaristice au la bază sintagme din care termenul regent mensis "lună" era omis sistematic; în consecință, limbile romanice au moștenit doar forme condensate (de exemplu fr. avril, v. fr. avrill, it. aprile, rom. pop. prier < lat. aprilis ~ pop
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. tourte, it., sp. torta, rom. turtă, sd. turta ~ torta "idem") < torta [panis] "idem" (DEX; literal: "pâine răsucită, curbată, rotunjită"). În privința condensării în latină este extrem de sugestivă situația numelor romanice ale zilelor săptămânii, care în unele limbi provin din sintagma latinească întreagă (cu determinantul antepus sau postpus), iar în altele, din determinantul menținut în urma condensării, prin care elementul determinat dies "zi" a fost suprimat; cele două sau trei forme erau, probabil, în circulație concomitent, la nivelul diferitelor variante teritoriale sau stilistice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
au adăugat ulterior alte cuvinte care s-au perpetuat cu sensuri care nu concordă cu acelea ale etimoanelor lor aparente, tocmai pentru că, pe parcursul dintre limba latină și cea română, deci în procesul "formării" acesteia din urmă, unele sintagme sau compuse latinești au fost condensate, înțelesul lor fiind preluat de cuvintele simple menținute în română. Același fenomen s-a petrecut mai târziu, când, pentru a-și îmbogăți lexicul, româna a recurs la crearea unor noi unități lexicale prin folosirea materialului propriu sau
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
îmbogăți lexicul, româna a recurs la crearea unor noi unități lexicale prin folosirea materialului propriu sau la împrumuturi din diverse limbi. În acest fel, numeroase cuvinte simple au rezultat prin reducerea la un singur termen a unor sintagme și compuse latinești, românești sau străine. X. 2.1. Cuvinte moștenite prin condensare Cazurile de condensare a unor sintagme latinești pe parcursul de la limba latină la limba română nu sunt întotdeauna ușor delimitabile de cele petrecute deja în latină, mai ales în latina târzie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
împrumuturi din diverse limbi. În acest fel, numeroase cuvinte simple au rezultat prin reducerea la un singur termen a unor sintagme și compuse latinești, românești sau străine. X. 2.1. Cuvinte moștenite prin condensare Cazurile de condensare a unor sintagme latinești pe parcursul de la limba latină la limba română nu sunt întotdeauna ușor delimitabile de cele petrecute deja în latină, mai ales în latina târzie sau în așa-numita "latină vulgară", de vreme ce însăși geneza limbii române a constat într-un proces neîntrerupt
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Problema acestei delimitări este, așadar, falsă, de vreme ce româna este limba latină vorbită fără întrerupere, până în zilele noastre, în sud-estul Europei (v. Rosetti, ILR, p. 77). Distincția care poate fi făcută este, așadar, aceea dintre cuvintele rezultate prin condensarea unor sintagme latinești și moștenite de mai multe limbi romanice, care cu siguranță s-au format în latină, și cele moștenite numai de limba română, formate fie în varianta dunăreană a latinei populare târzii sau în etapa de tranziție de la această variantă la
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fizică a unui computer" < hard[ware] "idem" (< engl. hardware); înghețată ~ (înv.) ghețată "cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare" < [cremă] (în)ghețată "idem" (calc după fr. crème glacée "idem"); juxtă "traducere juxtalineară (a textelor grecești și latinești)" < [traducere] juxta[lineară] (< fr. traduction juxtalinéaire); mistreț "porc sălbatic" < [porc] mistreț "idem" (mistreț "amestecat, corcit" < lat. mixticius "idem"); mixte "produse miniere constituite din mai multe minerale concrescute care trebuie sfărâmate în vederea separării substanțelor utile" < [minerale sau zăcăminte] mixte (cf. fr.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.m. < [eau-de-vie s.f. de] Cognac n. pr. m.; rom. drojdie s.f. < [rachiu s.n. de] drojdie s.f.; rom. Externe s.f. pl. < [Ministerul de] Externe s.f. pl.; rom. nes s.n. < [cafea] s.f. nes s.n. (calc), nes[cafe] s.n. (< fr. nescafé s.m.). În condensările latinești ale numelor zilelor săptămânii și ale altor tipuri de sintagme se remarcă menținerea până și a formei cazuale de genitiv sau ablativ a determinantului substantival: *aboc(u)lis < [orbus] ab oc(u)lis (ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
folosită ca abreviere a cuvântului lat. libra "unitate de măsură pentru greutăți (= cca 0,329 kg)" (< librum "cântar, balanță"), echivalent al engl. pound; simbolul & este un logotip, o dezvoltare a ligaturii literelor din conjuncția lat. et "și", folosită în manuscrise latinești începând din secolul I d.Hr. 52 La dynamique du langage des jeunes: 7 ans de mouvement à travers deux enquêtes, în "Langue française", nr. 114, iun. 1997, pp. 56-81, și pe www.ordp.vsnet.ch/fr/ resonance/2003/juin/sourdot
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
că trebuie să faci rapid ceea ce faci, fie că mănânci sau cauți suveniruri, pentru că un alt turist așteaptă să-ți ia locul. Mâncarea proastă și scumpă, dar deja am scris despre asta. Și puțină etimologie: „carnaval“ ar veni din expresia latinească „carnis laxati“, care a devenit în italiana veche „carnasciale“, însemnând „renunțarea la carne“, care făcea referire atât la „plăcerile trupești“, cât și la alimentul carne, perioada de la Crăciun până la Mardi gras fiind asociată cu ambele sensuri ale cuvântului. Transport. Fii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
despre asta, câteva vorbe în legătură cu titlul cărții. Titlul cu care a venit Gheorghe Crăciun în editură a fost de la început Pupa russa. Așa cum nimic nu era întâmplător și nesemnificativ din ceea ce făcea, titlul era într-o armonică legătură cu titlurile latinești ale capitolelor. În editură s-a discutat despre neșansa noastră de a impune o carte cu un titlu așa de prețios. Argumentând că romanul lui Casares proaspăt apărut sau pe cale să apară, se numește la fel, dar având în minte
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Dumnezeu. Ritualurile de la Paștele evreilor evocă ieșirea din Egipt și trecerea (Pessah, Paște, semnifică de asemenea trecere în limba ebraică) copiilor lui Israel de la robie la libertate. Masa luată cu ocazia Paștelui evreiesc, sau Seder, este fundamentul Cinei creștine (din latinescul cena, masă de seară) și în consecință, baza Tainei Euharistiei. Împărtășania creștină are ca origine directă sacrificiile simbolice pe care elenii le făceau în timpul unei mese luate în comun (grecescul eukharistia a aduce mulțumire face trimitere la acest gen de
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
trebuie să-i prindă pe ceilalți și să îi murdărească cu drojdia de vin fermentată deversată pe străzi de angajații municipali. În duminica dinaintea carnavalului organizat în Duminica Floriilor, în Languedoc, mai exact la Limoux, se desfășoară, carnavalul "Fecos" (din latinescul faex, cuvânt desemnând drojdia de vin) în cinstea renumitului vin spumant, Blanquette de Limoux, "cel mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
un român scria la 1820: "Cu atâta funingine au acoperit boiereasca lor față și ca într-o neagră capsă fără speranță de scăpare amar le țin închise! De câte ori mi s-a întâmplat mie, de îndoindu-mă de vreun cuvânt, oare latinesc este; cât l-am scris cu slove sau litere latine, îndată cu strălucire i se văzu latina lui față și părea că râde asupra mea de bucurie, că l-am scăpat din sclavie și din calicele chirilicești petece"*. A înlăturat
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
scoțiana, gaelica aon dhà trì ceithir còig sia seachd ochd naoi deich În toate limbile provenind din aceeași limbă-mamă există cuvinte care au același etimon. De pildă, elementul de unitate lexicala dintre limbile romanice este constituit din 146 de etimoane latinești pe care le regăsim moștenite în toate limbile romanice 249. Exemple: adjutare, aer, alter, arcuș, barbă, bene, bonus, caballus, camisia, campus, capră, caput, clavis, cornu, culus, decem, directus, dormire, filum, fructus, herba, homo, intrare, jocare, *lac(te), lana, lingua, longus
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
suplimentare 154. ilira LM, vestul Balcanilor și sudul Italiei familia indo-europeană, ramura traco-ilirică, grupul mesapiano-iliric; unii lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în texte grecești și latinești 155. ilocană OR Filipine (ins. Luzon, ins. Babuyan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez silabară indiană (în trecut); latină 156. ilonggo (llonggo, hiligaynon) OR Filipine (Bisaya) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul central filipinez; intonaționala; trei tipuri de case markers: absolutiv
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]