1,272 matches
-
În balanță cumpărătura. Ce să fac? Să las, rotunjind, de la mine. Se vede că inflația este ajutată nu doar de lenea unei economii, dar și de un sistem monetar nefericit. Metehnele continuă. Cândva, pe vremea „ciuruitului“, chiar cea mai mică leafă număra măcar 10 din cea mai mare bancnotă, cu care omul Își cârpea tot atâtea nevoi. O asemenea leafă cuprinde acum două-trei hărtii - pardon, plasticuri -, iar nevoile’s Încă mai multe... Și, „Între noi, bărbații“, cărora nu ne venea greu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de lenea unei economii, dar și de un sistem monetar nefericit. Metehnele continuă. Cândva, pe vremea „ciuruitului“, chiar cea mai mică leafă număra măcar 10 din cea mai mare bancnotă, cu care omul Își cârpea tot atâtea nevoi. O asemenea leafă cuprinde acum două-trei hărtii - pardon, plasticuri -, iar nevoile’s Încă mai multe... Și, „Între noi, bărbații“, cărora nu ne venea greu pe atunci să dosim, de ochii vigilenți ai nevestei, o hârtie valoroasă dar nesemnificativă În teanc; cum s’o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar“ orbirea ori scurtarea nasului... Și s’au găsit Împărați care au preferat moartea dată de săgeata otrăvită primită În braț, tăierii acestuia. Vulpea Își smulge piciorul prins În capcană... Moravurile se schimbă: apare lefegiul, a cărui viață, mai precis leafă, e mai ieftină decât armura, mai ales că aceea Îl face pe luptătorul căzut de pe cal client sigur al rafinat de macabru denumitului „merçi dieu“, stiletului strecurat de adversar printre zăbrelele chivărei. Cam ce-au pățit cavalerii Apusului la Nicopole
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Revin - eu, nu marele Burebista - la prezent, dar cu nostalgia acelor glorioase vremuri, când omul le era deasupra, nu cum spune cronicarul, adică dedesubt. Și recomand, cârciumarului și consumatorului deopotrivă, reînnodarea unei tradiții; sticlarului o afacere, iar bugetarului metrolog o leafă: țoiul de 50, 100, 250 de mililitri. À propos: Între timp ne-am modernizat, sau mai degrabă cosmopolizat, Înlocuind ocaua cu litrul, cotul cu metrul, sica, sabia Încovoiată, cu Kalașnicovul. Dar și țuica cu vodca, de unde se vede că cereala
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și cu astfel de fundamente - câte altele Încă... care par s’o demonetizeze - sunt convins că iubirea și nu altceva ne este definitorie. „Perpetuum duminical“, 14 februarie 1999, ora 17,20 12. A cotrobăi Sunt un fericit: mi-au făcut leafa de nici mai mult, nici mai puțin de 3,2 milioane! Dar să vedem, căci „tot pățitu-i priceput“, mai precis „cine s’a opărit cu borșul, suflă și’n iaurt“; și cum detaliez, fixând În același timp În scris cele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2 milioane! Dar să vedem, căci „tot pățitu-i priceput“, mai precis „cine s’a opărit cu borșul, suflă și’n iaurt“; și cum detaliez, fixând În același timp În scris cele spuse, constat: de fapt, tot anul, am Încasat doar leafa pe 8 luni... Dar interlocutorul meu pare fericit de „pleașca“ ce mi-a picat, deși eu sunt Încă circumspect: prea multe speranțe mi se infirmă tot mai mult, și nu numai din punct de vedere material. Motiv pentru care „evadez
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
atunci, să lăsăm acel mai puțin de 1‰ din populația țării - cât era pe vremea „ciuruitului“, căci acum mai are un zero, dar În minus desigur - să-și vadă de treabă, nu să-și piardă timpul Întru ghicitul viitorului... a lefii adică. E drept, și cercetarea are păcatele ei: acel retoric 1‰ e poate doar 0,25‰, conform vorbei „mulți chemați, puțini aleși“, căci prea mulți chiar nechemați se complac În sărăcia cercetării, așteptând și atât. Dar dați-i cercetării timp
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
proprietatea, ceva ce Natura nu cunoaște. Și, pentru că e ceva Împotriva firii, strigați ca din gură de șarpe Întru revizuirea Constituției. - Uf, Moti... - Taci, că n’am terminat. N’am nimica Împotrivă să fii stăpân pe munca ta, chit că leafa-i după buget, vorba lui Pristanda; dar tu te vrei stăpân și pe ființe, adică pe suflete. Nu ești dumnezeu, În care de altfel nici nu crezi - bravo ție pe chestia asta, dar tot nătâng rămâi... - Pentru că moștenesc prin Basarabia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scăderea randamentului tău, ori tat’tu, acela cu care nu prea te Înțelegi - zice el că Înțelepciunea lui nu se potrivește cu prostia ta -, dar pe care-l Întreții, dreptu-i cam indirect, prin cotizația ta la pensia lui, În minusul lefii tale și, din păcate, micșorându-mi mie porția de Whisk... as. Crezând că ți-o asiguri pe a ta; fraierule! Nu ajungi tu să mănânci pensie... - Nici nu știi, Moti, câtă dreptate ai: În loc să investesc În cercetare de pildă, eu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca’n orice muncă, tot mai mult. Dar acum, când facem doar „promo“ unei noi mode, pe lângă cheltuiala În plus, direct din buzunarul meu, adaug o alta, indirectă, prin birurile care mă apasă, din care, iar nu din propria lor leafă, să fie hrăniți și „hidratați“ sutele de polițiști care vor veghea la respectarea aberației acelei zile. Iar asta doar pentru un simbol, și acela discutabil. Poate mai utili ar fi fost știu eu câți metri de stradă reparată, scutindu-mă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la un loc, având caracter acut politic. Se grăbesc s-o susțină în declarații Margareta Baciu, Miluță Gheorghiu, Const. Sava, Eugenia și C. Protopopescu, C. Ramadan, care, desigur, nu pot fi bănuiți de vreun entuziasm că li s-a amputat leafa, dar nici n-au scăpat prilejul plasării gravei delațiuni. Revenind la Ion Sava și încercând să ne explicăm... inexplicabilul atitudinii sale, nu putem atribui astfel de devieri comportamentale decât unui fenomen propriu lumii scenei: la un moment dat (ciclic!) "se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
simplu necunoscut! Apoi, aveam la noi o grămadă de bani, strânși anume. Că doar plecam departe, în lume, pentru două luni. Și nu voiam să ședem acolo, în Suedia, pe capul fetei noastre, ca niște paraziți, chiar dacă ea avea o leafă bună și câștiga pe lună cât noi într-un an, amândoi pensionari. Stătea și ne privea. Blând. Prietenos. Răbdător. Și nici nu se clintea în vreo parte. Aștepta numaidecât un răspuns. Ni-l cerea din ochi. Voia să i-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și să aibă ce le trebuie. Să nu fie discuții între ei, mai târziu. Fiindcă, dacă nu mai ai pe lângă casă și altceva, mai târziu, când apar și copiii, n-o să le fie prea ușor să tragă toți dintr-o leafă... Și, mă rog, să nu vă fie cu bănat. Că dacă m-ați întrebat, v-am spus și eu părerea. Măi, oameni buni, interveni Bițu. Nu vă băgați unde nu vă fierbe oala. Toate sunt așa cum sunt. Dac-o fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
director, sunt și Însurat după toate astea. — Copii ai? — Numai doi. Pe cel mare Îl dau la școală anu’ ăsta. Și mai am unu’ de optișpe ani din prima căsătorie, da’ cu ăla n-am treabă, că a ieșit pe leafă. — Deci trei ai. — Poftim? — Ai trei copii. — Cam așa. Mai mulți nu mi-a dat Dumnezeu, dar am timp să mai fac. — O să fie greu, domnu’ Golea. Ai talent, da’ asta nu e totul. Muncă și iar muncă, de dis-de-dimineață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
se-nghesuie zilierii În bătătura lui, să scoată viața și sufletu’ din ei pentru câteva sute din care nu te-alegi cu nimic. Mai bine-n fabrică la stat, te-nvârți Încolo și-ncoace, te faci că faci ceva și leafa merge.... Ba nu mai spune, Relule, că altu-i locu’ lui, eh, e și el vai de soarta lui, șontâc-șontâc, futu-te-n cur spate, prin toată harababura asta de șantier din care-au dezertat toți. Ca mâine-l vezi că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe rând și la grămadă și-ați scos cenușă și cadavre? N-a mai rămas nimic viu. Omoară și iarăși omoară, tot ce e viu să piară. Asta ați făcut. Comunismul, visul vostru de aur, slujbele voastre și familiile voastre, lefurile și pensiile voastre, cărțile voastre și ziarele voastre, acum ștergeți-vă cu ele la cur! Poporul nu vă mai vrea, pământul nu vă mai rabdă, dar voi o țineți una și bună, poporul și poporul și poporul. Poporul pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
tăcu iar, o vreme, apoi, continuă încet, abia șoptit.. parcă numai pentru dânsul. „.. La o lună după ce-am ieșit profesor de paleo elină, și latină, intram pe poartă, acasă la mama, cu o vacă de funie... Era prima mea leafă..!”. Și, profesorul.. iar tăcu.. „Mama mi-a ieșit în cale, în fugă, râzând.. și plângând, totdeodată, așa ca atunci în dimineața aceea, când ieșeam pe poartă cu Florica de funie și m-a dus la școală..”. Și, profesorul Condurache, ușurat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
este datoru a le trece neaparatu pe fia-care anu în budgetulu judetiului. Ele sînt mai cu osebire urmatorele: 1. Chiria și reparațiunile localuriloru pentru Tribunalu, Prefectura și Casarma de jandarmi, destinate judetiului; cumperarea și intretenerea mobilierului trebuitoru pentru acestea. 2. Lefile membriloru Comitetului permanentu, acea a secretarului Consiliului judetianu și a celor-l-alți inpiegati ce depindu de acestă Consiliu, precumu și tote chieltuielile cancelariei. 3. Infiintiarea, candu voru ajunge mijlocele, iar pînă atunci chiria localului, precumu și intretenerea și mobilarea inchisoriloru civile
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
intretenerea și mobilarea inchisoriloru civile ale judetiului, în care nu se cuprindu inse închisorile centrale atarnate directu la Statu. 4. Intretenerea drumuriloru și poduriloru judetiane, precumu și a altoru lucrări publice ce legea le ar pune în sarcina judetiului. 5. Lefile și chieltuielile de drumu, pînă la cifra ce se va ficsa prin o dispositiune specială, a ingineriloru și a altoru inpiegati de poduri și sossele în serviciului judetiului. 6. Chieltuiala tiparirei listeloru electorale ale judetiului și a listeloru juratiloru, candu
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
urma și cu budgetele pînă într'o lună după aprobarea loru. Semmile se depunu totu odată în cancelaria Comitetului permanentu, unde voru stă deschise tempu de o lună, ori cui vă voi a le cerceta. Articolul 55 Consiliulu judetianu hotarasce lefile tutuloru inpiegatiloru plătiți de judetiu. Elu numesce d'a dreptulu pe toți inpiegatii carii primescu retribuțiune de la dinsulu. Articolul 56 O cassa de pensiune se va institui în fia-care resedintia de judetiu de catra Consiliulu judetianu, pentru inpiegatii săi particulari
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
termenulu va fi determinatu prin însuși regulamentulu seu ordonantia dată. Aceste regulamente și ordonantie se dau în formă urmatore: Primarulu (seu Primarul și Consiliulu comunalu din comuna ................. judetiulu ....... plassa ..... hotarasce seu ordona .......................... Articolul 106 Primarii sînt plătiți din cutia comunala. Lefile loru se hotarascu de catra Consiliulu comunalu, Comitetulu permanentu inse are dreptul de a modifica câtimea loru în proporțiune cu greutatea functiunei și cu midlocele comunei. Agiutorii șei voru avea numai o diurnă pentru dilele în care voru fi lucratu
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
care, lângă asul din mânecă, au și un vot, credeau sincer că le pot schimba pe un porc de Crăciun, că prea lung timp au stat pe post. Rămâne de neînțeles cum de toți cei care nu mai puteau de leafa cadrelor didactice, invocau o lege votată de un Parlament care, în ochii opiniei publice, nu se bucură nici de respect, nici de încredere. Legea aceasta care duhnește a campanie electorală a fost votată de toți cei care credeau că mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de resurse financiare și materiale: salarii, sporuri, deplasări, diurne, excursii, telefoane, hârtie, energie electrică, aparatură modernă. Fiecare dintre partidele care s-au perindat pe la guvernare a creat servicii și agenții, și-a băgat rudele, cunoștințele, prietenii, susținătorii, în posturi călduțe; leafa nu-i mare, dar e sigură; singurul inconvenient fiind călcatul pe bătături din cauza densității. Prin agenții, pe unde se câștigă bani mulți, nemunciți, unde se arde gazul de către clientela politică, fii și fiice de ștabi, soții și amante, toți întreținuții
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lunare și prin bonurile de pensiuni de către birourile de ordonanțare ale autorității respective pe baza listelor înaintate de Casă. Aceste sume se vor ordonanță, pe numele Casei, iar ordonanțele vor fi înaintate acestea cel mai tarziu 7 zile după luarea lefurilor sau pensiilor. Pentru operațiunile din provincie aceste sume se vor depune casieriilor Casei din județe prevăzute de art. 31; pentru comunele urbane neresedinte și cele rurale, administrațiile financiare pot dispune că încasarea acestor fonduri să se facă prin percepțiile fiscale
LEGE nr. 4.090 din 27 mai 1913 pentru înfiinţarea Casei funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128903_a_130232]
-
elementare personale, ce au servit la calcularea impozitului lor global pe anul 1933. Din acest cuantum total de venituri se va scădea venitul locuinței personale a debitorului, precum și o sumă de lei 80.000 din totalul veniturilor sale provenind din lefuri, pensii, indemnizații de orice natură sau profesiuni libere. În calculul veniturilor anuale ale pădurilor, plantațiilor de pomi roditori și viilor, scutite de impozit, se va socoti pentru păduri, jumătate din venitul pămîntului agricol din regiunea respectivă, iar pentru vii și
LEGE nr. 33 din 7 aprilie 1934 pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128988_a_130317]