3,620 matches
-
Academiei Internaționale „Îl Convivio” din Sicilia. Bibliografie selectivă a operei: Baia Mare - Ghid Turistic (Baia Mare, 1967) / Comoara Pierdută: Povestiri albe, negre gri, albastre (În 3 ediții: Munchen, Ed. Ion Dumitru, 1987; Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1997; Norcross, UȘA, Criterion Publishing, 2004) / Maramureșul, leagăn Românesc, (Ed. Nistru, Bruxelles, 1989) / Terminologia botanica creștină la poporul român; studiu etnobotanic; Omagiul Prof. Alexandru Borza (Augsburg, 1993) / Floarea de piatră (Ed. Gutinul, Baia Mare) / Liceu, cimitir al tinereții mele: Sovietizarea învățământului românesc 1946-1952 (Vol I, Ed. Gutinul, Baia Mare) / Amintiri
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
venit pentru familie. Aveau mare încredere în mine și de aceea când plecau la muncă mă lăsau să am grijă de frățiorul meu care avea doar 1 an de zile și pe care Nicolae îl chema. După ce plecau părinții scoteam leagănul cu bebelușul afară la umbra pomilor din grădină unde se jucau o grămadă de copii care mă atrăgeau și pe mine. Intr-o zi după ce l-am hrănit pe Nicolae, (bebelușul) îi veniră somnul. L-am înfășat, l-am legat
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
unde se jucau o grămadă de copii care mă atrăgeau și pe mine. Intr-o zi după ce l-am hrănit pe Nicolae, (bebelușul) îi veniră somnul. L-am înfășat, l-am legat ca pe un hoț, l-am așezat în leagăn și cu un șnur l-am asigurat să nu cadă din leagăn pe timpul legănatului. M-am așezat jos pe iarbă lângă leagăn și cu o mână legănam și cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
mine. Intr-o zi după ce l-am hrănit pe Nicolae, (bebelușul) îi veniră somnul. L-am înfășat, l-am legat ca pe un hoț, l-am așezat în leagăn și cu un șnur l-am asigurat să nu cadă din leagăn pe timpul legănatului. M-am așezat jos pe iarbă lângă leagăn și cu o mână legănam și cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
bebelușul) îi veniră somnul. L-am înfășat, l-am legat ca pe un hoț, l-am așezat în leagăn și cu un șnur l-am asigurat să nu cadă din leagăn pe timpul legănatului. M-am așezat jos pe iarbă lângă leagăn și cu o mână legănam și cu cealaltă mă jucam cu copiii. Bebelușul a început să plângă, eu îl legănam tot mai tare și prin legănare bebelușul a alunecat spre picioare până când bărbia lui a ajuns la jnurul de asigurare
CASA PĂRINTEASCĂ de IONEL CADAR în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354011_a_355340]
-
nerostite Îți zbuciumă ființa Și vin mulțimi de șoapte Să-ți zdruncine credința Și când tăcerea doare Mai tare ca o rană Iar tu ești singur, singur Și nebăgat în seamă... Când spinii fără număr Pe cale te-au rănit Și leagăn ți-e oftatul Și ești disprețuit... Ridică-te! Nu-i starea ta Să fii îngenunchiat! Tu ai un Tată iubitor Ce veșnic te-a vegheat! În fața Lui să te închini S-aduci povara grea Și-ai să cunoști iubirea Ce
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
gânditor absorbea educația muncii odată cu laptele matern. Astăzi care mămică mai alăptează mult iubita odraslă? Ne alăptând, neacordând un minim de 10 minute zilnic progeniturii pentru controlul activității desfășurate și planificarea noii zile dată de Dumnezeu, fără un cântec de leagăn sau o elementară poveste cu Feți Frumoși viteji, Ilene Cosânziene frumoase și gospodine, împestrițată de elemente ale răului întotdeauna învinse de istețimea Feților și adânca judecată a Ilenelor, născătoarea de om nu poate fi numită mamă. Chiar dacă prin banii produși
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. VALURI DE CREDINȚĂ Valuri de credință, doruri pământești Au aprins tăcerea, noapte șerpuind, Pe un prag de stele tainic te cuprind, Leagăn de speranțe tu îmi dăruiești. Doar întreabă cerul într-un vis sclipind Unde e cașmirul lumii de povești, De-mi răspunzi în neguri, cum de îndrăznești Să te-ascunzi în zorii care trec plutind? Lasă-mi amintirea, frunză de stejar
SONETELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353067_a_354396]
-
Poeme cu îngeri” (poezie), Editura Absolut, București, 2013 • „Jurnalul proiectului 156 A” (roman), Editura Absolut, București, 2014 • „Femeia de la capătul mâinii” (poezie), Editura Absolut, București, 2014. • A publicat în Antologiile „Amprente Literare” (volumele VII-VIII-IX) Editura Pim, Iași și în Antologiile „Leagănul Lirei”, „Reverența cuvintelor”, „Lira de foc” , Editura InfoRapArt, Galați. • Prezentă cu scrieri pe următoarele site-uri literare: „Noduri și semne”, „poezii.biz”, „Confluențe lirice”, „Grai Românesc”, „Însemne Culturale” Referință Bibliografică: Maria IEVA - TĂCEREA MACILOR (POEZII) / Maria Ieva : Confluențe Literare, ISSN
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
muritorul ce te cântă! Din clipa cea dintâi ce ne-a fost dată, Nu ne-ai uitat durerea niciodată, Nici bucuria, cât-a fost, puțină, Cuvântul meu cu tine se înlumină, Mântuitoare doină transilvană! Minunea noastră, adăpost și hrană Din leagănul prunciei, pân' la cruce, Nimeni vreodată nu te va traduce... DOINĂ DINSPRE ARDEAL... Chiar dacă ne știm ca frați Suntem oameni dezbinați Și de noi, dar și de nume, Cel ce e plătit anume De cu zori și până-n seară Pune
POEME PENTRU TINE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353151_a_354480]
-
Poeme > Pitoresc > REALITATEA COPIAZĂ ARTA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 858 din 07 mai 2013 Toate Articolele Autorului Urmând una din directivele liricii Anei Blandiana Părinții mei (mama în special) M-a(u) răsturnat direct din mormânt în leagăn Și astfel în copilărie semănam c-un moșneguț de treabă Jucându-se cu barba prin iarbă La porțile creației și ale iubirii Am sunat cu clopoțețlul bisericii din sat Și iată-mă acum Bărbat adevărat Așteptând să vină ambulanța Să
REALITATEA COPIAZĂ ARTA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353220_a_354549]
-
pentru artistul român Lazăr Novak, născut pe 15 noiembrie 1955, la Iablanca, sat la un pas de cinci kilometri de România. Ca pasărea cu o aripă într-o țară și cealaltă aripă în altă țară, românii de la Iablanca, purtând în leagănul sufletului odorul doinei românești, scurtează timpul până în veacurile fără frontiera de acum, iar doinele lor sunt un protest împotriva uitării. Numai cinci kilometri sunt între satul Iablanca și România, dar pentru locuitorii dintr-o parte și din cealaltă văzduhul reprezentintă
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
dintre multele cântări ce reprezintă comoara moștenită - căci, așa cum a remarcat, muzica asta nu se poate învăța nici prin conservatoare, nici prin academii muzicale... așa ceva nu poți primi decât de la măicuța ta, ca moștenire ce începe cu un cântec de leagăn și se încheie cu un bocet la buza mormântului. Pe dl. Grigore Leșe nu îl cunoscusem. L-am întâlnit doar la două dintre evenimentele publice din acest turneu Canadian, mai întâi la Festivalul Iei, la muzeul textilelor din Toronto, unde
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
FRUNZA-I BLÂNDĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1635 din 23 iunie 2015 Toate Articolele Autorului copacul, eu, tu, frunza-i blândă podoabă dăruindu-mi viață în fiecare dimineață foșnești mirabilă osândă ți-e cântul susur, vântul leagăn și trupul ți-e potir de rouă clădindu-se din seva nouă, umbrar pe lăstărișul geamăn mi-e gerul aspră silnicie pierdută-n crudul primăverii mă răcorești în toiul verii și dărui toamnei rodnicie copac și frunză, dar ceresc etern
COPACUL, EU, TU, FRUNZA-I BLÂNDĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353259_a_354588]
-
geamului liliachiu, bătut de soare și cu zăbrele vechi sunt detractarii maestrului, cel mai adesea, pe când oamenii de valoare îl prețuiesc și admiră! „Inepuizabil, Benone cucerește publicul cu-n repertoriu de mare frumusețe”, spunea Marioara Murărescu. „De la doină, cântec de leagăn și colinde, la cântecul de petrecere. Mereu atent la textul poetic și la acea putere de a șterge granițele ce despart de obicei preferințele artistice ale generațiilor. Are puterea să privească în jur, pentru a pune în lumină voci care
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de temple găzduit, Lăstunul, cu-al său gingaș cuib ne-arată Că răsuflarea cerului își lasă De drag mireasma ei pe-aceste locuri. Că nu-i ungher, nici streașină, nici boltă, Să nu-și atârne-această zburătoare Culcușul ei și leagănul cel spornic. Am luat aminte că acolo unde Și-alege așezarea și-i priește E aerul mai molcom”. (Traducere de Ion Vinea)[ - Preluare de pe internet.] This guest of summer, The temple-haunting martlet, does approve By his loved mansionry that the
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
Sîrbu”, Petroșani, 2003 • 14-Memoria inimii, analiză istorică, editura Etnograph, 2004 • 15-Cina cea fără de taină, poeme, volum bilingv (român-englez), traducere Mariana Zavati Gardner, editura Eurograph, 2006 • 16-Gh. P. Lăzanu - Viața și faptele sale, monografie, Editura Napoca-Star, 2006 • 17-Cărticica de dat în leagăn gândul, povestiri onirice, editura Viața Arădeană, 2008 • 18-Antologie de poezie românească, poezii de Al. Florin Țene, editura Noul Orfeu, 2008 • 19-Arca lecturii, cronici de carte, editura Semănătorul, 2008 • 20-Prizionierul oglinzilor paralele, eseuri, editura Semănătorul, 2008 • 21-Critică literară, editura Semănătorul, 2008
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
București, 2011. • 40-Geamănul din oglindă, roman, Editura Semănătorul, București, 2011. • 41-A șaptea zi după Artur, ed.II-a, revăzută, Ed.Contrafort, Craiova, 2009. • 42-Paznic la o pisică și un castel, Editura Semănătorul, București, 2011. • 43-Cărticica de dat în leagăn gândul, Editura Fundației Culturale”I.D.Sârbu ” Petroșani, 2010. • 44-Dicționarul Ligii Scriitorilor, vol I, în colaborare cu Anda Dejeu, Editura DACIAxxi, Cluj-Napoca, 2011. • 45-Aventură prin dicțiunea ideilor, eseuri, Editura Semănătorul, București, 2011. • 46-Un teatru cât o inimă, cronici teatrale, ediția
CURRICULUM VITAE-AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352645_a_353974]
-
Radu Melidon, stă sub semnul continuității și conservării tezaurului cultural local. Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i cinsti memoria și a păstra peste veac valorile locului. Pentru frumusețea sufletului său, pentru strălucirea minții sale, pentru bucuria noastră lăuntrică de-a ne
EMILIA ŢUŢUIANU – OMAGIU CĂRTURARULUI ROMAŞCAN GEORGE RADU MELIDON de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352737_a_354066]
-
a fost la Casa memoriala “George Coșbuc”, din comuna cu acelaș nume, unde custodele muzeului Sandu Vasile ne-a vorbit, cu mult suflet, despre viața poetului împletita într-un colaj cu versurile traducătorului capodoperei lui Dante Algheri. Aici, am remarcat leagănul în care a crescut poetul, fotografii de familie și prieteni, mica bibliotecă, revistele și cărțile din epoca în care a publicat George Coșbuc, inclusiv pălăria și pelerina poetului. Am ajuns în orașul nostru pe când Clujul adormise cu capul pe Feleac
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014 Toate Articolele Autorului Rătăcitori Printre verticalele pinilor și molizilor Prăbușiți printre aștrii coborâți Peste frunțile noastre Peste palmele mele fierbinți Căutându-te oarbe prin galaxie Amintește-ți! Planul înclinat, leagăn al gestului Tatuând sângele cu neuitarea Gândul colindând în cercuri, în spirale Străbătând obscure constelații De la margine la centru Centrul devenind margine Magnetizându-ne Timpul oprind Aducându-ne totuși aminte ades Că vremea trece Clipa se mută dincolo de înțeles. Amintește
AMINTEŞTE-ŢI! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353567_a_354896]
-
pseudo teoriei lui Roesler. În anul 1886, între 1-2 Octombrie s-a ținut la Viena al VII-lea Congres al orientaliștilor. De la Universitatea Budapesta a participat profesorul Paul Hunfalvy, care s-a străduit să impună bazaconiile-teoriei Roesler, și anume că: leagănul naționalității române este în Balcani și că abia către sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud de Dunăre. Cu infatuarea sa, Hunfalvy și-a încercat cacialmaua-științifică în fața marilor savanți ai lumii științifice. Ghinionul lui dincolo de aberațiile
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
cu teza despre „Cuțovlahi” se retrage. Hașdeu înainte de a-și prezenta lucrarea spune: „Domnilor, România poate fi mândră de a fi de două ori obiectul discuțiilor în rândul Congresului orientaliștilor. Mai întâi dl. Hunfalvy propusese să demonstreze în fața dumneavoastră că leagănul naționalității române este în Balcani și că abia spre sfârșitul Evului Mediu această naționalitate începe să se stabilească la sud de Dunăre. Eu regret că dl. Hunfalvy nu ne-a citit decât introducerea unei lungi monografii destinate să figureze în
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
niciodată în case și se feresc de ele ca de niște morminte oprite folosinței obștești. Nu-i cu putință să găsești la ei nici măcar o colibă țuguiată de trestie, ci în rătăcirile lor prin munți și păduri se obișnuiesc din leagăn să îndure frigul, foamea și setea... (la noi n-au dovedit acest lucru. n.a.) La dânșii nimeni nu ară și nici nu pune vreodată mâna pe plug, căci toți umblă de colo până colo fără sălașuri statornice, fără cămin și
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
pictată-ntr-o singură culoare/ ce naște-un curcubeu sublim în univers/ păstrează vie, încă, mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]