117,747 matches
-
unele dintre highlights ale acestui volum se găsesc într-al treilea ciclu (Fără trepte), ca de pildă Copilărie în creștere: O copilărie în creștere - nucleu/ Se desenează-n ea căi/ pe care pornesc străini/ și se întorc prieteni. (pag. 78). Legătura între acest ciclu și celelalte două e suficient de obscură: primul, În cercul amenzii suferă de maladia redundanței: îl citești și perspectiva de a mai auzi cuvântul "taxatoare" te înspăimântă; al doilea, Calea crinului are o oarecare rezonanță blagiană: Crin
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13892_a_15217]
-
reconstituirea unei "lungi traiectorii lirice", or această traiectorie e validă și vizibilă mai ales cronologic. Rămâne valabilă, până la urmă, doar intenția de "complet și definitiv". Așadar, fiind dificil să urmăresc cronologic transformări și deveniri, sătul să mai caut și eu legături cu lirica optzecistă (totuși, alergia la literaturizare, ironia, prozaicul, austeritatea metaforică, oralitatea discursului ș.a.m.d.) și plictisit de atâta frondă în procesul de resemnificare (a poeziei sau a vieții), am căutat acele versuri care, decupate cu grijă, cu greu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
apoi cu lux de amănunte ambigue că va fi expulzată din Franța, deoarece Siguranța statului o consideră agentă sovietică. Nu spun nimic, deoarece nu sînt convins nici de vinovăția, nici de nevinovăția ei. M-au îndepărtat totdeauna de această femeie legăturile ei oculte, situațiile duble."12 În sfîrșit, referitor la un oarecare Richard, întîlnit la Sorana Gurian, Virgil Ierunca scrie: Ea pretinde că e profesor la Alliance Française, deși nu e imposibil să fie dintr-o secție a N.K.V.D.-ului"13
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Faptul surprinde, căci, în condițiile legislației rasiste, promulgate mai întîi de guvernul Goga Cuza, apoi și de Carol II, în vara anului 1940, Sorana Gurian nu mai poate lucra în presă. Atrage atenția și observația cu privire la relațiile ei: "Sorana păstra legăturile de prietenie, indiferent cum începea povestea. Nu lăsa să-i scape nici un prilej, nu renunța la nici o aventură. Dar știa să asculte necazurile altora, să se dăruie, să ajute. Nu-și precupețea nici un efort și dacă, la început, bărbații o
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
pe tovarășul Șaroff, fostul conducător al agenției «Tass», și spera să și-l apropie, cu atît mai mult cu cît stăpînește limba rusă. Dar, pînă la urmă, nu s-a ales cu nimic. În 1939, Sorana Gurian avea foarte strînse legături cu legațiile Axei și încerca să plaseze în presa românească reportagii primite de la birourile lor de presă. În 1941, după rebeliune, Sorana Gurian oferea 1000 lei «PENTRU FIECARE NUME DE COMUNIST CARE A PARTICIPAT LA REBELIUNE», după cum se exprima dînsa
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
eram obsedat de teama că generația noastră, singura generație liberă, «disponibilă» [...] nu va avea timp să-și îndeplinească «misiunea», că ne vom trezi într-o bună zi «mobilizați» [...] și atunci va fi prea târziu ca să putem crea liber..." În strânsă legătură cu această "obsesie" este și interesul pronunțat pentru condiția elitelor intelectuale autohtone. Aici se simte întreaga originalitate a autorului, specificul gândirii sale. Nu surprinde faptul că recomandă folosirea unor tehnici sau chiar a manualelor de lectura, refuzul narcoticelor moderne prin
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
pentru Burns a durat de-a lungul întregului secol al XIX-lea, iar "Robbie", care a murit tînăr, a rămas o figură populară printre scoțieni, oriunde i-ar fi aruncat soarta, dar mai ales prin birturi. Astfel se creează și legătura cu Dunedinul. După cum am spus mai înainte, orașul este ctitoria emigranților scoțieni de la 1848 și această grupă a fost condusă chiar de un nepot al poetului, preotul Thomas Burns. Acest mai tînăr Burns pare să fi fost plămădit din cu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
aparține reginei, în schimb "substanța" le rămîne lor... O cotitură semnificativă în evaluarea socială a "maoritismului" a avut loc abia la jumătatea secolului al XX-lea. De atunci s-a stabilit și s-a scos la lumină tot ce are legătură cu vechii locuitori, ca moștenire prețioasă și de neînlocuit și, în consecință, s-a acordat protecție specială și drepturi tradiționale etnicilor maori. Se obișnuiește ca limba lor să fie recunoscută ca limbă oficială. La revendicările minorității s-au stabilit reglementări
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
gay, se ajunge la interpretări trase de păr: "Dincolo de justificările teologice ale scenei, recunoaștem problematica foarte personală din ‘Pietà': imposibilitatea de a răspunde dorințelor femeii." (pag. 149). Îngrozitoare și penibilă eroare, dar noroc cu biografia lui Romain Rolland, care explică legătura dintre arderea pe rug al lui Savonarola (ale cărui predici îl influențaseră pe Michelangelo) și sculptarea acestei Pietà, după moartea călugărului-fanatic (sculpturile precedente ei au teme "păgâne": Bachus beat, Adonis murind, Cupidon). În ceea ce privește speculațiile despre relația dintre el și Cavalieri
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
acțiune, darmite deznodământ, și nici ca "nuvelă de atmosferă" (rurală) nu convinge. O oarecare structură a ei - prezent - flashback - prezent - subzistă și în povestirea care dă titlul volumului dar nu pare a avea vreo relevanță căci nu se stabilește nici o legătură care să justifice în vreun fel incursiunea în trecut. Cea mai extinsă piesă din volum Blestemul saltimbancului, precedată de eticheta Nuvelă cinematografică e scrisă în stilul dramatic specific scenariilor, dar veți fi dezamăgiți dacă vă așteptați să întâlniți ceva din
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]
-
pete informe pe covorul oltenesc, țesut meticulos cu lăcrămioare și trandafiri. În adolescență, în tinerețe (dar cum poți să desparți în felii, ca pe un tort, viața?), manuscrisul, rapid sau chinuit, cu ștersături, cu amănunte adăugate pe margini, neavînd nici o legătură cu mijlocul, cu miezul paginii, fila plină de litere, de desene, de pete de cafea, foaia, dreptunghiul de hîrtie, "obiectul" creat astfel, îmi cădea cu tronc, mă îndrăgosteam de dînsul. Da, atunci manuscrisul se transforma într-un "corp" iubit. Dormeam
Catalog de nimfe (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14461_a_15786]
-
Ultimele dăți cînd am văzut-o, în redacția revistei noastre, era de o veselie debordantă. O exuberanță suspectă încerca să nu lase să i se observe disperarea. Poezia ei, din contra, nu-și ascunde niciodată dramatismul. Nu e neapărat o legătură între felul de a fi (totdeauna aparent) al omului și expresia lui literară. Gravitatea poeziei Marianei Marin a fost însușirea ei cea mai evidentă de la început. Cînd a debutat, în Cenaclul de luni, a făcut o impresie nefavorabilă. Nu era
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
optzeciștilor. Dar, spre deosebire de militanții de profesie cu ambiții literare, pentru ea, momentul acela a pus ordine în felul ei de a scrie. Atît. Un soi de ordine poetică și feminină într-o viață tot mai dezordonată. Mai tîrziu, a stabilit legături cu toți dizidenții tineri din țară și ne-a tras după ea. Ce vremuri! Ce beții! Numai că asta s-a întîmplat mult mai tîrziu. Însă atunci, înainte de cutremur, eu treceam cu acel soi de disperare băiețească prin Titan. Cap
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
o sinucidere și că ancheta trebuia deci închisă. (Sau voise el să-și protejeze acea parte oarecum disolută a "dublei șsaleț existențe" din Germania, făcută posibilă de Mario, participarea la anumite petreceri cu femei și indivizi dubioși, fugar menționată, sau legătura lui cu o "femeiușcă destul de agreabilă", un fel de prostituată, tocmai în perioada marii lui iubiri pentru Ama?) O interpretare posibilă a minciunii naratorului ar fi că el manifestă pe această cale, deși indirect, puterea sa de a interveni în
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
pentru a permite această samavolnicie. Conferința Națională a Scriitorilor 26-27mai 1977 Joi dimineața (26 mai) în Sala mică a Palatului. Șeful a ținut o cuvîntare de o oră jumătate, din care cred că doar o jumătate de oră avea vreo legătură cu literatura. "Nu aș vrea să rămîneți cu impresia că nu ar mai fi loc de mai bine în domeniul scrisului [...]Este firesc ca atunci cînd scriu aproape 1000 de inși, să se realizeze și opere geniale, dar și lucrări
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
cum bulboanele de fân proaspăt cosit ce deapănă povestea verii pe marginea drumului puii de căprioară să-și înnoade boturile în sfârcul bulgărelui de sare cu care peștera verii îi satură matern miezul de salcie să-mi dezlege sânii de legătura lor misterioasă cu patul curat al sângelui tău miezul de salcie să-mi calce moartea pre moarte cu un acoperământ de pași tineri încerc să alunec pe șirul pașilor noștri așa cum coboram în copilărie dealul înghețat spre casa bunicilor așa cum
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
lui Mateiu Caragiale, o vizita în Strada Frumoasă din mahalaua Sf. Vasile. Într-o perioadă a descoperirilor retrospective și a curiozității interdisciplinare, opera lui Caragiale conține informații inedite pentru o posibilă monografie a Bucureștilor. Chiar dacă preocuparea pentru topografie nu are legătură cu mulțimea de ghiduri și istorii publicate atunci (de la Dimitrie Pappazoglu și Ulysse de Marsillac pînă la Frédéric Damé și Anton Bacalbașa), scriitorul realizează un îndrumar detaliat și ierarhizat. Se poate vorbi de o adevărată rețea de borne geografice, așternută
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
acei ani semne credibile de revenire a țării la normalitate, după răvășirile războiului și măsurile de restrângere a libertăților luate de regimul de dictatură militară. Constituția din 1923 fusese readoptată, funcționau partidele, parlamentul, instituția monarhică, apăreau ziare de felurite orientări, legăturile culturale cu lumea apuseană se reluau. Toate acestea lăsau să se creadă că în România se reinstituiau formele vieții democratice, cum de altfel se știa că hotărâseră, pentru tot Estul, puterile învingătoare în abia încheiatul război, garantele democratizării, defascizării, ale
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
că e cea mai intimă prietenă a reginei, dar e și cunoscută ca o scriitoare de talent. După masă s-a făcut muzică, iar Maiorescu mi-a arătat însemnata sa colecție de vechi rarități românești - îl interesează tot ce are legătură cu dezvoltarea țării sale. Mai spre seară au început să vină invitații; se întâlneau aici diplomați și politicieni, oameni de știință și scriitori, nume precum Rosetti, Balș, Hasdeu, Gaster, Slavici și J. Negruzzi. Acesta din urmă scoase un manuscris din
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
străzile ce mărginesc regescul Tiergarten spre apus, încingîndu-l cu o minunată salbă de vile, unde aurul a izbutit, întrucîtva, în încercarea de a sădi iarăși raiul în viața pămîntească. Mi-l închipuiam dar răsfoind cu degetele lui subțiri cărți cu legături scumpe în somptuoasa singurătate a odăilor cu oglinzi adînci...." (p. 39). Motivul oglinzii, cu metaforica lui bogată, joacă un rol crucial și în Craii... Misterul central e acela al reflectării: realitatea devenind imagine, irealitate în apele oglinzii care nu schimbă
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
în 1911. Speculațiile numerologice, pe care nu vreau să le împing prea departe, țin de natura (re)lecturii. Aceasta tinde să alegorizeze textul, să-i caute și să-i dea semnificații nebănuite la o primă lectură lineară, să-i descopere legături secrete între elemente aparent disparate, accidentale. Evident, nu toate textele suportă alegorizarea: multe se prăbușesc în "literalitatea" lor întîmplătoare, altele rezistă cu succes, se încarcă de noi sensuri și noi străluciri, se oferă seducător (re)lecturii. Scrierile lui Mateiu Caragiale
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
învățăminte pentru cel ce participa cu luare aminte și delectare la ospețele sale savante. Acea olla potrida, ghiveciul pe care ni-l servea la seminarul său nu era poate pe gustul tuturor. Cum să-i savureze unii trecerile abrupte, fără legătură între ele, de la semnele masoretice ale vocalelor ebraice la comentarea unui vers din La Jeune Parque al lui Valéry, de la aceasta la simbolurile de pe un pocal de lemn al tribului Bakuba din Congo belgian, apoi la o notație din Notebooks
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
postul de secretar general... Mai tîrziu și Ghiță Ionescu, numit la conducerea radio-ului Europa Liberă, este înlocuit de Ion Vardala, alt diplomat român în exil - pînă la încetarea activității Comitetului - „guvern în exil" românesc, prin anii '60. De altfel, legăturile d-lui Djuvara cu instituțiile politice românești se reduc: d-sa mărturisește că „nu a fost înscris în nici un partid politic", nici nu a fost „implicat" în lupte politice. Desigur, ne putem întreba de ce nu a dorit să se implice
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
să-l renege, să se dezică de el. Nina Cassian o făcuse, în ce o privea, după punerea la zid din "Scânteia". Dar și judecând numai estetic, adică fără a mai face raportări la contextul istoric și la oportunitățile zilei, legături prea multe nu sunt de făcut între formula stilizată, elaborată și rece a celor "8 proze" din Euridice și epicul neîndiguit, năvalnic, torențial din Cronică de familie și din celelalte opere de maturitate ale lui Petru Dumitriu. Ion Vartic consideră
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
era așteptat cu emoție și curiozitate de noi toți, nu numai pentru că îl aducea pe Bogdan în sălile de seminar într-un moment atipic, dar mai ales pentru că avea ceva paradoxal și oximoronic: între poet și istoria limbii erau puține legături imaginabile. Într-o tăcere atentă, Bogdan a început să citească un foarte frumos eseu filosofic în care nu mai știu dacă erau invocați Derrida și Foucault, în orice caz era teoretizată din punct de vedere ontologic și etic condiția filologului
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]